Cu un nou volum lansat la Gaudeamus, Radu Paraschivescu se menține în topul celor mai bine vânduți autori români. Brățară pe glezna ta a fost cea mai vândută carte la standul Humanitas.

“Filip e om de televiziune, Sonia e scriitoare. Cei doi îşi trăiesc o vreme iubirea prin scrisori. Fiecare scrisoare a lui către ea e deschisă de un vers dintr-o piesă pop, rock sau de muzică uşoară. Fiecare răspuns al ei e prefaţat de un citat dintr-o carte. El străbate Europa şi revede locuri dragi, ea rămâne acasă şi lucrează la un nou roman.

Geografia tandreţei prinde toate formele de relief într-un dans epistolar pe care nimic nu pare să-l poată întrerupe. Asta până când neprevăzutul dă buzna şi schimbă decorul. Ce începuse ca o sărbătoare a culorilor, a gândurilor şi a trăirilor continuă ca străbatere a unei Sahare personale. O Sahară în care e ger şi întuneric în toiul zilei. Un deşert prin care pasul devine şovăielnic, iar amintirile ard. Un pustiu fără orizont, fără lacrimi şi fără sfârşit. La capăt de drum se trage cortina. Poate peste un pat dintr-o rezervă de spital. Poate peste o viaţă în care nu poţi grăbi durerea. Sau poate peste nişte speranţe năruite de o furtună a sorţii.”

Iată top 3 vânzări la Humanitas:

1. Radu Paraschivescu, Brățară pe glezna ta

2. Ana Blandiana, Se face liniște în mine

3. Constantin Noica, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Am inventat Păltinișul

Humanitas Fiction

1. “Viata e mai dreaptă decât moartea”, de Narine Abgarian

2. “Cafeneua cu pisici”, de Anna Sólyom

3. “Rivala”, de Eric-Emanuel Schmitt

Humanitas Junior

1. “Bunicul de ciocolată” de Narine Abgarian și Valentin Postnikov, ilustrații de Marina Puzirenko, traducere din rusă de Elena Drăgușin-Richard

2. “Împăratul muștelor” de William Golding, adaptare și ilustrații de Aimée de Jongh, traducere din engleză de Radu Paraschivescu;

3. “Comoara lui Harap-Alb” de Mihai Mănescu, ilustrații de Bianca Bratu;

La Editura Polirom, preferatul cititorilor a fost scriitorul japonez Haruki Murakami, cu volumul Oraşul şi zidurile sale incerte.

„Uimitor, misterios și halucinant cum doar Murakami poate fi. Una dintre cele mai încântătoare povești ale sale.” (Kirkus Reviews)

„Mai mult decât orice alt autor de la Kafka încoace, Murakami apreciază stranietatea autentică a lumii noastre.” (San Francisco Chronicle)

„Niciun alt scriitor nu combină obișnuitul, fantasticul și ezotericul în nuanțe atât de ciudat de fascinante.” (Financial Times)

„Murakami e un maestru al povestirii și știe să ne țină captivați.” (The Sunday Times)

Polirom

1. Haruki Murakami, “Oraşul şi zidurile sale incerte“

2. Yuval Noah Harari, “Nexus. Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA“

3. Tracy Chevalier, “Sticlăreasa“

La Curtea Veche, istoricul Adrian Cioroianu, director al Bibliotecii Naționale, a lansat volumul “Noul Război Mondial al vechilor orgolii”, iar acesta se regăsește pe primul loc în topul editurii.

1. “Noul Război Mondial al vechilor orgolii”, Adrian Cioroianu

2. “Țup. Regăsirea”, Alex Donovici

3. “Rusia mea”, Mihail Șișkin

Românul Igor Bergler rămâne autorul preferat al cititorilor la Editura LITERA.

“Această a doua parte a Minciunii lui Michelangelo, un roman care a doborât toate recordurile de vânzări, începe ca un spin-off al primei părți și prezintă acțiunea din perspectiva detectivului Columbus Clay. Foarte repede însă, povestea se transformă și o ia în cu totul altă direcție, devenind și mai spectaculoasă, și mai misterioasă.”

1. Templul umbrelor. Minciuna lui Michelangelo, de Igor Bergler

2. Ruperea Blestemului. Revoluția română din decembrie 1989, de Cătălin Ranco Pițu

3. Patriot. Memorii, de Aleksei Navalnii

Editura Arthur (7-12 ani)

1. „Descoperim cu Apolodor furnicile și lumea lor”, Florin Bican, ilustrații de Dan Ungureanu, Colecția Apolodor Explorator

2. „Jurnalul unui puști 19: Haos total”, Jeff Kinney, traduceredin limba engleză de Ioana Vîlcu

3. „Dani G. și castelul celor trei măgăruși”, Alex Moldovan, ilustrații de Andrei Măceşanu

Editura Nemira

1. “Dune. Comunitatea surorilor” – Brian Herbert și Kevin J. Anderson

2. “O iarnă la New York”– Josie Silver

3. “Sonny Boy” – Al Pacino

Gaudeamus a avut loc între 4 – 8 decembrie la Romexpo.

The post Cele mai vândute cărți la Gaudeamus: “Brățară pe glezna ta”, de Radu Paraschivescu, “Templul Umbrelor”, de Igor Bergler, “Oraşul şi zidurile sale incerte”, de “Haruki Murakami” appeared first on Cultura la dubă.

Consiliul Concurenței a sancționat 6 companii și o asociație care activează în piața de carte pentru participarea la o presupusă înțelegere anticoncurențială. Este vorba de amenzi în valoare totală de aproape 1,2 milioane de euro, aplicate asupra editurilor Curtea Veche, Humanitas, Nemira, Publica, Libăriillor Cărturești și Librăriilor Humanitas, precum și asupra Asociației Editorilor din România.

Asociația Editorilor din România susține că editurile au avut doar demersuri publice, inclusiv în instanță, în încercarea de a opri un sistem care ocolește plata drepturilor de autor.

Potrivit Consiliului Concurenței, entitățile menționate mai sus “și-au coordonat strategiile comerciale și au limitat comercializarea de carte către entitățile care gestionau biblioteca Bookster, în perioada 2017 – 2020. Bookster achiziționa cărți de la edituri și librării, care apoi erau puse la dispoziția abonaților în baza unui abonament plătit de companiile angajatoare ale cititorilor. Editurile și Librăriile, sprijinite în demersurile lor de către AER au considerat că activitățile desfășurate de Bookster nu se circumscriu unei biblioteci publice și că aceasta nu respecta regulile de pe piața furnizării de carte și nu plătește suficient pentru drepturile de autor.”

Bookster nu este o bibliotecă publică, ci o companie privată care furnizează, sub formă de împrumut contra-cost, cărți către marile companii, care oferă abonamente angajaților. Astfel, o carte cumpărată de Bookster poate fi împrumutată de sute de ori, dar dreptul de autor plătit o singură dată, la achiziție.

Plângerea la Consiliul Concurenței a fost depusă de Asociația Educație pentru Toti Copiii, în calitate de deținătoare a bibliotecii Bookster. Dar brandul Bookster neagă acum implicarea.

”Bookster Experience SRL (“Bookster” sau “noi”), companie parte a grupului OCTRA, este o societate care acționează ca intermediar între biblioteci și oamenii care iubesc lectura.
Nu avem astăzi nicio legătură cu Asociația Educație pentru Toți Copiii. Am achiziționat brandul Bookster de la aceasta acum aproximativ 4 ani.

Drept urmare, nu avem nicio legătură cu plângerea împotriva editurilor și investigația derulată de Consiliul Concurenței.“, au transmis deținătorii Bookster.

Asociația Editorilor din România a reacționat azi printr-un amplu comunicat de presă, susținând că acțiunile sale au fost tot timpul publice, ba chiar au existat demersuri în instanță, contra Bookster.

“Asociația Editorilor din România (AER) a luat act cu dezamăgire de decizia Consiliului Concurenței de a sancționa AER pentru o presupusă faptă de participare la un cartel care viza eliminarea din piață a unui serviciu de închiriere de carte.

Acțiunile AER au fost tot timpul publice și ele fac parte din încercările de a stăvili diverse forme de piraterie și de încălcare a drepturilor de autor, misiune cuprinsă în Statutul Asociației.

Consiliul Concurenței a ignorat informații publice disponibile chiar de la data începerii investigației, inclusiv faptul că entitatea care a depus plângerea privind presupuse fapte anticoncurențiale era deja reclamată în instanță, încă din 2019, exact pentru fapte de concurență neloială, de către zece edituri membre AER.

Bookster a fost înființat în 2013, fără formele legale necesare, dar a creat un întreg sistem de subterfugii prin care s-a declarat mai întâi bibliotecă publică cu acces gratuit (fals, companiile plătesc contracte de circa 50 de euro anual pentru fiecare angajat), apoi ”bibliotecă de drept privat”, iar acum ”platformă de intermediere”, totul pentru a nu recunoaște natura juridică de închiriere a serviciilor prestate, conform Directivei 2006/115/EC, și a nu achita drepturile de autor aferente activității de închiriere de carte.

Editurile, prin intermediul AER, au somat Bookster, în iunie 2017, prin intermediul unei case de avocatură, să înceteze practicile ilegale, care prejudiciază direct autorii operelor închiriate. 𝐀𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐚̂𝐧𝐝, 𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐢𝐭 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐞𝐢, 𝐢𝐚 𝐧𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐚𝐬̦𝐚-𝐳𝐢𝐬𝐮𝐥 ”𝐜𝐚𝐫𝐭𝐞𝐥” 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐠𝐚𝐭𝐞 𝐳𝐞𝐜𝐞 𝐞𝐝𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐚 𝐢̂𝐧 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐯𝐢𝐧𝐨𝐯𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐮, 𝐜𝐚̆𝐫𝐨𝐫𝐚 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐥𝐞-𝐚 𝐚𝐝𝐚̆𝐮𝐠𝐚𝐭 𝐬̦𝐢 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐥𝐚𝐧𝐭̦𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐢𝐛𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐢.“, se arată în comunicatul de presă AER.

Conflictul ar avea implicații mai vechi, afacerea Bookster fiind deschisă de fostul deținător al librăriilor falimentare Diverta, foste concurente ale Librăriilor Cărturești sau Humanitas.

“Una e să împrumuți cărți gratis. Dar pe bani, și fără să dai nimic proprietarului drepturilor de autor e imoral…Și de-a dreptul ilegal!”

Artistul vizual Radu Oltean, unul dintre cei mai apreciați autori de carte istorică ilustrată, a reacționat pe pagina sa de facebook:

“Bravo Statule! Ai cei mai puțini cititori din UE, dar lovești în industrie fiindcă aceștia s-au opus unei firme care închiriază cărți pe bani. Condusă de fostul patron Diverta care a falimentat de 4 ori. Și a afectat și așa enorm o grămadă de edituri prin aceste falimente.

Bookster e o afacere pusă pe picioare de fostul patron de la Diverta. Marile firme fac abonament la Bookster, iar ăia aduc cărți cu duba, să citească corporatiștii.

Acum pe bune, cum ar fi să apară unul care să-mi cumpere câte o carte de-a mea și să înceapă (la o tonetă fancy din stația de autobuz) să mi le închirieze pe 5 lei. De zeci și poate de sute de ori! Sau imaginați-vă că nu-s autor de cărți, ci de film. Bookster cumpără un DVD de la librărie, și începe să îl închireze pe bani. Fără să dea nimic, editurii/casei de producție sau mie. Fără să îmi ceară acordul!

4-5 lei iau eu la fiecare carte vândută, drept de autor. Ca să câștig 100 euro trebuie să mi se vândă 100 de exemplare. La un Târg de Carte, precum Gaudeamus, mi se vând 20-30 cărți! Teoretic, Bookster poate câștiga din cărțile mele, mai mult decât mine, autor!

Una e să împrumuți cărți gratis. Dar pe bani, și fără să dai nimic proprietarului drepturilor de autor e imoral…Și de-a dreptul ilegal!!”, a scris Radu Oltean.

Toate entitățile implicate au transmis public dezacordul cu această decizie și unele dintre ele au anunțat că o vor ataca în instanță.

Filosoful Gabriel Liiceanu, fondatorul și deținătorul grupului Humanitas, a publicat azi pe Hotnews discursul susținut în fața Consiliului Concurenței. Iar Humanitas a anunțat că va contesta decizia în instanță.

“Am editat în acești 34 de ani 4.538 de titluri într-un total de 32.646.000 exemplare (imaginați-vă că aceste exemplare, puse unul lângă altul, ar reprezenta o banderolă întinsă pe 6600 kilometri de șosea) din toate domeniile științelor umaniste, literaturii universale și autohtone, zeci de colecții.

Cea mai cutremurătoare îmi pare colecția de memorii scrise de cei care au trăit comunismul, cea mai înnoitoare, colecția de istorie, iar cea mai solidă, colecția de știință care acoperă cam tot spectrul cunoașterii de la fizică și biologie până la neuroștiințe. Și multe altele. În câteva cazuri am reușit să creăm cele mai frumoase ediții ale marilor autori ai culturii universale. Ediția Eseurilor lui Montaigne în română, de pildă, se pare că a depășit în frumusețe edițiile franceze. În portofoliul Humanitas se află mari prozatori, poeți, filozofi, politiologi, istorici, arheologi, hermeneuți ai religiei, ai artei din țară și din străinătate. Am fost numiți de partenerii străini „Gallimard”-ul României.

Pentru acest bilanț pe care mi l-ați prilejuit cu ocazia investigației dumneavoastră nu pot decât să vă mulțumesc. Mi-ați  oferit, la prețul de 400.000 de euro, prilejul să-mi sfârșesc cursa vieții împăcat cu mine. Nu e puțin lucru. M-ați făcut să aflu că nu am trăit degeaba.

Stimate doamne consilieri, stimați domni consilieri,

Pentru ce a făcut și a însemnat Humanitas în cei 34 de ani de existență n-am așteptat nicio distincție. Locul I acordat prin votul publicului, primit an de an din 1997 până astăzi la Târgul de Carte «Gaudeamus», a însemnat mai mult decât orice premiu. N-am așteptat, așadar, în tot acest răstimp recompense de la nicio instituție a statului român.

Dar, sincer să fiu, nici nu am crezut că dăruirea noastră pentru cultura română se va solda cu o amendă de, iată, aproape 400.000 de euro. Aș fi fost oricând capabil de a recunoaște că Humanitas a greșit. Dar n-am reușit să aflu cu ce anume ne-am făcut vinovați.

De ce ne-am aflat în fața judecății dumneavoastră, doamnelor și domnilor consilieri de la Consiliul Concurenței?“

Editura Curtea Veche a reacționat, de asemenea, împotriva amenzilor date de Consiliul Concurenței:

“Curtea Veche Publishing consideră amenda anunțată de Consiliul Concurenței una nemeritată și abuzivă și trădează o profundă neînțelegere a industriei de carte de către Consiliului Concurenței. Avem toate motivele să considerăm că am respectat întotdeauna legile concurenței. Ne rezervăm dreptul de a contesta această amendă.

Întregul comunicat tratează edituri și librării din România drept entități care se asociază în înfăptuirea unor fapte care pun la îndoială libera concurență în România. Respingem vehement decizia rezultată din comunicatul Consiliului Concurenței. Editura noastră nu a folosit niciodată practici concurențiale neloiale. Suntem pedepsiți pentru o faptă care nu a existat. Respectăm toate regulile economice, toate regulile liberei concurențe, fără să prejudiciem vreun partener din lumea editorială.”

Lanțul de librării Cărturești, amendat cu 800.000 de euro

Iată și punctul de vedere transmis de Cărturești, amendat cu cea mai mare sumă – peste 800.000 de euro.

“Cărturești a avut o contribuție esențială în dezvoltarea pieței de carte, conștientizând importanța sprijinirii întregului ecosistem cultural prin acțiuni etice și transparente. S-a implicat activ în promovarea literaturii și a scriitorilor români
printr-o serie de inițiative și evenimente precum: burse și rezidențe pentru scriitori, premii pentru industria cărții de copii din România, festivaluri de literatură, lansări de carte, însumând astfel peste 1000 de evenimente anual în toată țara.

Mai mult, Cărturești a sprijinit și sprijină zeci de librării independente prin furnizare de carte deoarece concurența și diversitatea generează o piață de carte sănătoasă în beneficiul cititorilor.

Astăzi, însă, Consiliul Concurenței consideră că lanțul de librării Cărturești ar fi folosit practici neconcurențiale și este sancționat.

O decizie uluitoare și revoltătoare, care nu doar că este în contradicție cu practicile și valorile Cărturești, ci și una care va afecta semnificativ și pe termen lung piața de carte din România, oricum fragilă.

Cărturești respinge fără rezerve concluziile și declarațiile publice fără substanță, temei legal și competență prin care Consiliului Concurenței susține pretinsa încălcare a regulilor în domeniul cultural. Justiția ne va da dreptate, însă, până atunci, efectele intervenției Consiliului Concurenței în spațiul cultural și educațional vor fi distructive.

Cărturești nu a inițiat nicio acțiune alături de Asociația Editorilor din România (AER), nu a avut cunoștință de natura lor și, în consecință, nici nu le-a susținut și nici nu a participat la nicio întâlnire legată de acțiunile privind un „model de business”.
Rolul de membru afiliat în organizația mai sus menționată era fără drept de vot și pur formal.”

Punct de vedere transmis de Nemira:

“Până la momentul publicării acestui comunicat, Consiliul Concurenței nu a transmis către Nemira decizia de sancționare, care trebuie să cuprindă motivele și raționamentul pentru această sancțiune. Prin urmare, motivele
care au determinat autoritatea de concurență să aplice sancțiunea nu sunt încă integral cunoscute. Decizia
Consiliului Concurenței nu este definitivă, iar Nemira intenționează să o conteste în instanță, urmând ca aceasta
să hotărască, printr-o hotărâre definitivă, legalitatea și temeinicia acestei decizii în privința Nemira, care își
exprimă convingerea că instanțele competente vor constata nevinovăția acesteia.

Nemira Publishing House este o editură independentă și o afacere de familie cu capital integral românesc, care
are ca misiune să aducă constant cititorilor povești puternice și idei provocatoare. Nemira traduce unii dintre
cei mai populari și îndrăzneți scriitori din toată lumea și în același timp încurajează generațiile noi și emergente
de scriitori români. De 33 de ani suntem în legătură permanentă cu cititorii noștri și ne lăsăm călăuziți
de plăcerea lecturii. Nemira este o editură orientată spre inovare. În 2009 a lansat primele ebook-uri pe piața
din România, iar în 2021 primele cărți în format audiobook digital.

Credem în literatură și în puterea educației de a salva vieți. Libertatea de gândire, diversitatea, egalitatea și
empatia sunt aliații noștri cei mai de preț pentru un viitor mai bun. De aceea încurajăm constant noi generații
să citească și luptăm pentru a crește nivelul de educație în România prin campanii de social awareness validate
de rezultatele obținute.“

Amenzile aplicate de Consiliul concurenței au fost distrubite astfel, fără explicații legate de împărțirea lor, de ce o editură a fost amendată cu o anumită sumă și o altă editură cu o sumă diferită sau de ce unele edituri anchetate au fost scutite de amendă:

• Curtea Veche Publishing S.R.L. – 422.220,85 lei

• Nemira Publishing House S.R.L. – 324.636,37 lei

• Humanitas S.A. – 365.718,84 lei

• Publica Com S.R.L. – 174.677,34 lei

• Direct Client Services S.R.L. (Librăriile Cărturești) – 3.982.290,66 lei

• Librăriile Humanitas S.A. – 582.362,94 lei

• Asociația Editorilor Din România 115.696,04 lei

The post Gabriel Liiceanu, după decizia Consiliului Concurenței de a amenda editurile și librăriile cu 1,2 milioane de euro: “Este o lovitură mortală.” appeared first on Cultura la dubă.

Anul acesta, aproximativ 200 de participanți expun la Gaudeamus și organizează peste 600 de evenimente editoriale – lansări de carte, dezbateri, sesiuni de autografe, conferințe.

În premieră, în incinta târgului au fost amenajate două spații dedicate activităților interactive pentru copii, alături de Opera Comică pentru Copii și Asociația Versus.

Concursul Național de Lectură Mircea Nedelciu, adresat liceenilor, care va reuni concurenți din
întreaga țară, se va desfășura în acest an într-o formulă inedită, pe bază de eseuri transmise în format
video; tema concursului este „Centenar Marin Preda. 100 de ani de la naștere.”

Editura Humanitas aduce anul acesta în prim-plan cel mai recent roman al lui Mircea Cărtărescu – Theodoros, lansat în luna noiembrie și aflat pe primul loc în topul vânzărilor editurii luna trecută.

În centrul atenției se află și lansarea volumului “Podul Diavolului”, de Radu Paraschivescu sau “Invizibilii”, de Ioana Pârvulescu.

Toate cărțile Humanitas vor avea o reducere de preț de 10%, cărțile pentru copii vor putea fi cumpărate cu 15% reducere, iar pentru cele peste 150 de titluri publicate în ediții de colecție vor avea prețuri speciale. Programul complet AICI.

Humanitas Fiction lansează la târg “Anihilare”, de Michel Houellebecq sau „Cetatea cucului din nori“, de Anthony Doerr, deja bestselleruri la nivel internațional. Programul complet AICI.

Polirom lansează “Panorama postcomunismului în România”, de Liliana Corobca și “Putin. Obsesia imperiului”, de Armand Goșu. De asemenea, reunește volumele publicate de scriitoarea Gabriela Adameșteanu, care va veni în fața publicului sâmbătă, de la ora 15.00. Programul complet al editurii poate fi văzut AICI.

Editura All prezintă două albume de mitologie ca principale noutăți – Mitologie. Povești nemuritoare despre zei și eroi, un volum despre vechile mituri ale Europei, repovestite de Edith Hamilton și Mitologia clasică de la A la Z – o lucrare de popularizare a culturii antice.

Curtea Veche lansează duminică, de la 13.30 volumul Dan Perjovschi. The Horizontal Newspaper. A School of Text and Image, de Gloria Luca & Dan Perjovschi, eveniment la care va participa și artistul.

Un alt eveniment mult așteptat la această editură este lansarea volumelor „Țup și Influențerii Binelui” și „Învățătorii de Grijă. Rocky”, semnate de autorul de literatură pentru copii – Alex Donovici.

Câștigătoarea Premiului Nobel pentru Literatură 2023, scriitoarea franceză Annie Ernaux, poate fi citită în limba română la Editura Pandora M, care lansează volumul ce cuprinde două romane – Pasiune simplă și Confesiunea adolescentei.

Programul complet al târgului poate fi găsit AICI.

The post A început Târgul de Carte Gaudeamus. Vedeți care sunt cele mai așteptate lansări appeared first on Cultura la dubă.

La Editura Humanitas, bestseller a fost ultima carte semnată de Radu Paraschivescu “Noi suntem români. (Nimeni nu-i perfect)”. De altfel, an de an Radu Paraschivescu se află în topul preferințelor cititorilor Humanitas.

Iată top 5 al vânzărilor Humanitas la Bookfest:

1. Radu Paraschivescu – “Noi suntem români. (Nimeni nu-i perfect)
2. Ioana Nicolaie – “Miezul inimii”
3. Tatiana Niculescu – “Singur. Viața lui Mihail Sebastian”
4. Alexandru N. Stermin – “Căzuți din junglă. Poveștile unui explorator.”
5. Cătălina Dumitrescu – “În interior. Momente de întâlnire cu tine însuți”

La Humanitas Fiction, topul vânzărilor arată astfel:

1. Natsuko Imamura – “Femeia cu fustă violet”
2. Yukio Mishima – “Zăpada de primăvară”
3. Francesc Miralles, Angeles Donate – “Un ceai la capătul lumii”
4. Quentin Tarantino – “A fost odată la Hollywood”
5. Fiona Davis – “Leii de pe Fifth Avenue”

La Polirom cea mai căutată carte a fost romanul autoarei Elif Shafak – “10 minute si 38 de secunde in lumea asta stranie”, nominalizat la Booker Prize în 2019.

Top 5 Polirom:

1. Elif Shafak – “10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie”
2. Cristian Tudor Popescu – “Dumnezeu nu e mort. Interceptări. Note informative”
3. Yoko Tawada – “Memoriile unui urs polar”
4. Ryu Murakami – “69”
5. Thomas Pynchon – “Viciu ascuns”

Editura Curtea Veche îl poziționează pe primul loc în topul vânzărilor pe Gabor Maté, cu binecunoscutul volum “Când corpul spune nu”. Cartea vorbește despre somatizare, stres și influenta lui asupra sănătății noastre psihice și fizice și s-a aflat pe primul loc și la vânzările editurii în 2021. Autorul va fi prezent la București între 17-18 iunie, ca speaker la Brand Minds.

Topul vânzărilor la Curtea Veche:

1. Gabor Maté – “Când corpul spune nu”
2. Georgiana Gerea – “Tehnici de învățare”
3. Loretta Graziano Breuning – “Creierul fericit”
4. Sally Rooney – “Oameni normali”
5. Robert T. Kiyosaki – “Tată bogat, tată sărac”

Editura ALL păstrează, la fel ca în ultimii ani, ca lider de vânzări, seria de cărți pentru copii și adolescenți “Pisicile războinice”.

1. Erin Hunter – “Super Pisicile Războinice. Profeția lui Stea Albastră”
2. Michelle Hope – “Educație sexuală. Ghidul fetelor”
3. Alanna Collen – “Doar 10% uman. Microbii, secretul neștiut al sănătății și fericirii omului”
4. Michael Kerrigan – “Istoria întunecată a Rusiei. Masacre, corupție și crime în Patria-Mamă”
5. Steve Mould – “Uimitoarea lume a bacteriilor”

Topul Editurii Nemira:

1. Rebecca Serle – “O vară italiană”
2. Kim Stanley Robinson – “Ministerul pentru viitor”
3. Sarah Pearse – “Sanatoriul”
4. Stacey Halls – “Doamna England”
5. Trevor Noah – “Născut în afara legii”

Topul Editurii Litera:

1. Igor Bergler – “Minciuna lui Michelangelor. Catedrala în flăcări”
2. Doina Ruști – “Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot”
3. Maia Morgenstern – “Eu sunt Maia”
4. Abdulrazak Gurnah – “Abandon”
5. Ali Hazelwood – “Ipoteza iubirii”

The post Cele mai vândute titluri la Bookfest: “Noi suntem români”, “Când corpul spune nu”, “10 minute și 38 de secunde în lumea asta stranie” appeared first on Cultura la dubă.

Palatul Voievodal „Curtea Veche” este cea mai veche construcție a Bucureștiului, datând din 1458, de pe vremea lui Vlad Țepeș.

Într-o țară normală, aici am vedea zilnic sute de turiști dornici să descopere istoria orașului, într-un muzeu modern, care conservă mărturiile de patrimoniu.

În România, de Ziua Internațională a Monumentelor Istorice, Curtea Veche este un șantier abandonat sub cerul liber, iar pe zidurile încărcate cu o istorie de peste 500 de ani, curg șiroaie de ploaie.

***

Palatul Voievodal a fost închis de Primăria Capitalei pe 18 noiembrie 2015, cu scopul de a fi renovat. Primarul de atunci, Gabriela Firea, a promis un “Palat Voievodal redat prezentului”. Lucrările efectuate de Compania Municipală de Consolidări ar fi trebuit să dureze 3 ani și să coste 8 milioane de euro.

Potrivit comunicatului de atunci, “la finalul lucrărilor, publicul va avea acces la un nou spațiu muzeal ce va conține expoziții permanente și temporare, precum și spații special amenajate pentru activități culturale și interacțiune cu publicul.”

În realitate, șantierul a fost deschis abia 2 ani mai târziu, în 2017, iar în 2020, la data alegerilor locale, lucrările erau realizate în proporție de doar 5%.

Între timp, noul primar Nicușor Dan a pornit propria luptă cu companiile înființate de Gabriela Firea, iar activitatea acestora s-a oprit complet, cu câteva excepții pe care primarul a agreat să le păstreze.

La Curtea Veche, șantierul a fost blocat, iar de 2 ani acolo nu se mai întâmplă nimic.

Însă clima și lipsa unei structure de rezistență consolidate au pus și mai tare în pericol monumentul, spun arheologii. Într-un reportaj realizat de Alex Dima pentru emisiunea România, te iubesc, de la Pro tv, se vede cum acoperișul clădirii nu mai are nici măcar o folie protectoare, iar zidurile istorice au rămas direct sub ploaie și în bătaia vântului.

Întrebat de această situație, Nicușor Dan, devenit cunoscut în trecut tocmai datorită luptei sale pentru salvarea patrimoniului, prin organizația Salvați Bucureștiul, părea că acum, chiar în calitate de primar, nu știe despre ce e vorba.

“Alex Dima, România, te iubesc: Nici măcar pentru această poveste nu avem pârghiile să preluăm cumva această lucrare și măcar să o acoperim, dacă nu suntem în stare să o punem în valoare?

Nicușor Dan, primarul Capitalei: Nu am detaliile asupra ce se întâmplă acolo, dacă vreți o să revin după ce mă interesez.”

Reportajul România, te iubesc poate fi urmărit mai jos, de la minutul 15.38.

Muzeul Palatul Voievodal “Curtea Veche” se află în subordinea Muzeului Municipiului București, condus de istoricul Adrian Majuru. Acesta a primit recent peste 9 la evaluarea finală a mandatului de 4 ani și dreptul de a candida singur la un nou concurs.

ISTORIC

Potrivit Institutului Național al Patrimoniului, Cetatea București sau Cetatea Dâmboviței a fost construită de Vlad Ţepeş, între anii 1458 şi 1459. Ea a constituit nucleul viitorului palat voievodal, care, în faza iniţială, i-a reprodus conturul exterior.

Clădirea inițială a fost distrusă parţial, în 1470, în urma unui asediu. S-au păstrat, însă, toate fundaţiile şi partea inferioară a pereţilor perimetrali ai subsolului, pe laturile sale de est, vest şi nord.

Cetatea nouă s-a construit pe ruinele cetăţii lui Vlad Ţepeş, între 1476 şi 1480, la ordinul lui Laiotă Basarab.
Cetatea a conservat, în mare, configuraţia celei vechi.

Palatul a fost început de Mircea Ciobanul în prima sa domnie (1545-1554). El s-a înscris în conturul cetăţilor precedente, dar, prin suprimarea curţii interioare şi prin extinderea subsolului pe toată suprafaţa construcţiei, și-a modifică esenţial planul.

În vremea lui Pătraşcu cel Bun (1554-1557), palatului Voievodal i s-a adăugat o casă domnească, dincolo de extinderea făcută de Laiotă Basarab.

De altfel, istoria ne arată că toți domnitorii Țării Românești și-au pus amprenta asupra Curții Vechi.

Potrivit Muzeului Municipiului București, “între anii 1459 și 1660, Bucureştiul a fost reşedinţa domnitorilor Ţării Româneşti, în paralel cu vechea capitală a Târgoviştei, iar după anul 1660 a rămas capitală unică.

Perioada de glorie a Curţii Domneşti a fost în timpul domniei lui Constantin Bracoveanu (1688-1714), când suprafaţa palatului și a grădinilor însumau 25 ooo mp., într-un perimetru delimitat azi, la sud, de râul Dâmboviţa, la vest de străzile Smârdan şi Şelari, la nord de artera comercială Lipscani, iar la est de Bulevardul I.C. Brătianu. După anul 1798, acest perimetru a fost licitat, iar pe locul său au apărut străzi şi cartiere moderne.

Muzeul a fost amenajat între anii 1969 și 1974 şi păstrează, în cea mai mare parte, amprenta istorică a secolului al XVIII-lea, precum şi fragmente de ziduri din timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456-1462), alături de fundaţiile primei reşedinţe din secolul al XIV-lea.”

The post Palatul Voievodal “Curtea Veche”, cel mai vechi monument al Bucureștiului, este un șantier abandonat de Primăria Capitalei appeared first on Cultura la dubă.

Decembrie a rămas luna cu cele mai mari încasări și odată încheiată și ea, editurile au transmis publicului obișnuitele topuri anuale de vânzări.

Unele au preferat să se concentreze pe titlurile nou apărute în 2021, altele au publicat topul general al vânzărilor, unde, pe alocuri, se păstrează aceleași bestsellere ca în anii anteriori.

***

HUMANITAS

Editura Humanitas a publicat un top 12 al celor mai vândute cărți publicate în 2021, oferind inclusiv numărul volumelor, lucru pe care celelalte edituri nu l-au făcut. De aceea nu vom putea spune dacă locul 1 în topul unei edituri echivalează ca număr de volume vândute cu locul 1, 2 sau 3 de la altă editură.

Humanitas precizează, de asemenea, data publicării, pentru a ține cont de perioada de timp în care cartea respectivă a fost pe piață.

Iată care sunt primele 5 cărți noi cumpărate de români de la Humanitas în 2021:

1. Stephen Hawking, “Răspunsuri scurte la marile întrebări” (12 000 exemplare – 25 februarie)

2. Tatiana Niculescu, “Nepovestitele iubiri. 7 minibiografii sentimentale” (8000 exemplare – 1 februarie)

3. Radu Paraschivescu, “Acul de aur și ochii Glorianei” (6000 exemplare – 24 mai)

4. Gabriel Liiceanu, “Impudoare. Despre „eu“ va fi vorba” (5900 exemplare – 27 octombrie)

5. Suleika Jaouad, “Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” (5900 exemplare – 11 octombrie)

HUMANITAS FICTION

Humanitas Fiction a transmis un top similar, din care menționăm mai jos primele 5 poziții:

1. Auschwitz, ultima stație, Eddy de Wind (14000 exemplare – 19 ianuarie)
2. Jurnalul unei iubiri pierdute, Eric-Emmanuel Schmitt ( 9500 exemplare – 2 februarie)

3. Trenul spre Samarkand, Guzel Iahina (8700 exemplare – 1 noiembrie)

4. Cofetăria cu miracole, Christian Escriba, Silvia Tarrago (8000 exemplare – 2 aprilie)

5. Din cer au căzut trei mere, Narine Abgarian (6800 exemplare – 3 septembrie)

POLIROM

Editura Polirom, în schimb, a oferit un top general al vânzărilor, care nu ține cont de data apariției cărții, precum și topuri separate cu literatură română sau nonficțiune scrisă de autori români.

În topul general rămâne lider, la fel ca în ultimii ani, istoricul israelian Yuval Noah Harari, care a cucerit întreaga lume cu cărțile sale. Surprinzător este că printre bestsellerele lui Harari se află și cunoscutul roman al literaturii universale – De veghe în lanul de secară (1951), atât de popular printre tineri și adolescenți.

1. Yuval Noah Harari, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii
2.  Yuval Noah Harari, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului 
3.  Elif Shafak, Fetița căreia nu-i plăcea numele său
4.  Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI
5.  J. D. Salinger, De veghe în lanul de secară

Editura Polirom este, în același timp, unul dintre cei mai importanți promoteri ai tinerilor autori români. Iată mai jos topul celor mai vândute titluri Polirom din literatura română.

1. Simona Popescu, Exuvii
2. Lavinia Braniște, Mă găsești când vrei
3. Adrian Schiop, Să ne fie la toți la fel de rău
4. Dan Lungu, Sunt o babă comunistă!
5. Cristian Fulaș, Ioșca

La categoria nonficțiune autori români, rămâne în top binecunoscutul Jurnalul fericirii, dar urcă pe 2 cartea profesorului de psihologie Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai.

1. N. Steinhardt, Jurnalul fericirii
2. Daniel David, Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală
3. Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, în colaborare cu Mădălin Hodor, Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989
4. Ioan T. Morar, Fake news în Epoca de Aur. Amintiri și povestiri despre cenzura comunistă
5. Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase. Vol. I: De la epoca de piatră la misterele din Eleusis

CURTEA VECHE

Curtea Veche a publicat atât topul general al vânzărilor, cât și topul noutăților, topul autorilor străini și cel al autorilor români.

Cea mai vândută carte în 2021 este una de dezvoltare personală prin educație financiară. Ironia face ca această carte, care te înavță cum se economisești bani, a fost anii trecuți și una dintre cele mai furate cărți din librăriile românești.

Top 10 cele mai vândute titluri în 2021:

1. „Tată bogat, tată sărac” de Robert T. Kiyosaki

2. „Cele cinci limbaje ale iubirii” de Gary Chapman

3. „Când corpul spune nu” de Gabor Maté

4. „Inteligența emoțională” de Daniel Goleman

5. „Secretele succesului” de Dale Carnegie

Top 10 noutăți în 2021:

1. „Când corpul spune nu” de Gabor Maté

2. „Țup în lumea nouă” de Alex Donovici, cu ilustrații de Stela Damaschin-Popa

3. „Astăzi, aici, acum” de Mirela Retegan

4. „Dragă, unde-s banii?” de Adrian Asoltanie

5. „Pădurea” de Marian Godină

Surpriza vine din zona literaturii pentru copii, Alex Donovici, autorul seriei “Țup” devenind anul acesta cel mai vândut scriitor român la Curtea Veche, fiind urmat de soția sa, Cristina Donovici, fondatoarea seriei de povești pentru copii Poveștile Cristinei.

De altfel, cărțile “Țup” au apărut anul acesta traduse în China, Turcia, Ungaria, Coreea de Sud, Vietnam, Slovacia și Spania, urmând să apară în 2022 și în Cehia.

Top 10 autori români:

1. Alex Donovici

2. Cristina Donovici

3. Ramona și Radu F. Constantinescu

4. Mihaela Bilic

5. Geanina Staicu-Avram

ALL

Vânzările din topul editurii ALL ne arată că românii sunt în continuare interesați de istorie, la fel ca în ultimii ani, dar nu este de ignorat faptul că în o parte din acest interes vine pe fondul unui val de naționalism care crește considerabil și poate fi lesne observat în comportamentul românilor în social media, la vot sau la protestele de stradă.

Pe primul loc în top se află Istoria românilor, scrisă de cunoscutul istoric Constantin G. Giurescu, apărută în 3 volume care prezintă istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până la sfârșitul epocii fanariote.

Aceasta este urmată de o carte premiată cu Pulitzer, care pretinde să răspundă diferit unor întrebări puse de istoria tradițională.

1. Istoria românilor, Constantin G. Giurescu
2. Arme, visuri și oțel, Jared Diamon
3. Curiozități bizantine, Anthony Kaldellis
4. Capcanele mâncatului emoțional, Laura Ene
5. Pasărea liră, Cecelia Ahern

LITERA

La Editura Litera rămâne lider incontestabil autorul român de literatură Igor Bergler, realizator de emisiuni de televiziune care a stabilit primul record pe piața românească de carte în 2017, cu volumul Testamentul lui Abraham. Până acum acesta s-a vândut în peste 300.000 de exemplare.

1. Minciuna lui Michelangelo, Igor Bergler
2. Fecioarele, Alex Michaelides
3. Apă proaspătă pentru flori , Valerie Perrin
4. Portocala sângerie,  Harriet Tyce
5. Oricine poate avea o relație fericită, Stefanie Stahl

***

România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de carte, potrivit ultimului raport publicat de Eurostat în ianuarie 2021.

Conform acestuia, 93.5% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an și nici la bibliotecă nu merg.

În 2019, Biblioteca Națională a României înregistra 900 de vizitatori pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 320.000 de vizitatori pe an. Iar în 2020, în primul an al pandemiei, numărul a scăzut la 250 de vizitatori pe zi.

Prin comparație, Biblioteca Națională a Franței înregistra 1,3 milioane de vizitatori pe an, dintre care 900.000 de cititori, iar restul participanți la diverse evenimente: expoziții, concerte, dezbateri.

În plus, aceeași instituție a înregistrat 41 de milioane de vizite în spațiul virtual, care se bucură de mare succes în special pentru accesul la mediatecă (muzică, filme).

Din păcate, bibliotecile românești au rămas mult în urmă și sunt departe de modernizarea necesară pentru a stârni interesul publicului. În plus, în 2020 și 2021, în plină criză financiară, mai multe primării au tăiat bugetele dedicate bibliotecilor, și așa slab finanțate, acestea fiind nevoite să reducă personalul sau programul pentru public.

The post Cele mai vândute cărți în 2021: “Răspunsuri scurte la marile întrebări”, “Tată bogat, tată sărac”, “Minciuna lui Michelangelo”, “Istoria românilor”, “Țup în lumea nouă” appeared first on Cultura la dubă.

La editura Humanitas, cea mai vândută carte a fost Orașul fetelor, de Elisabeth Gilbert, “un roman delicios despre glamour, sex și aventură, despre o tânară care descoperă că pentru a fi om bun nu este neaparat nevoie să fii fată cuminte.”

Tot la Humanitas rămâne în top, la fel ca în 2018, autoarea Simona Tivadar, cu cartea Medicină, nutriție și bună dispoziție. Iar pe locul 3 se află scriitorul Radu Paraschivescu, cu cartea de satiră Orice om îi este teamă. Un partid, doi ani și trei premieri.

Humanitas Fiction a înregistrat cel mai mare succes cu volumul lui Heather Morris, Tatuatorul de la Auschwitz, urmat de romanul lui Michel Houellebecq, Serotonină şi de romanul Zuleiha deschide ochii, de Guzel Yakhina.

La Polirom toate locurile din top 3 sunt ocupate de istoricul israelian Yuval Noah Harari, cu cele trei volume care l-au făcut celebru în întreaga lume – Sapiens. Scurtă istorie a omenirii, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului şi 21 de lecţii pentru secolul XXI. Traducerea lui Harari și publicarea lui în România i-au adus editurii Polirom încasări semnificative în ultimii trei ani, devenind cel mai bine vândut autor la Polirom.

Editura Curtea Veche anunță că volumele Tată bogat, tată sarac, de Robert Kiyosaki, Inteligenţa emotională, de Daniel Goleman şi Secretele succesului, de Dale Carnegie ocupă primele locuri în topul vânzărilor.

La editura Litera, bestseller este cartea lui Michelle Obama – Povestea mea. Aceasta e urmată de Pacienta tăcută, de Alex Michaelides și de Rugăciune pentru Cernobîl, de Svetlana Aleksievici.

Editura ALL a înregistrat în continuare cel mai mare succes cu seria de volume pentru copii și adolescenți, Pisicile războinice, mai exact, cu al XVII-lea volum – Puterea celor trei. Umbre adânci.

La editura RAO, cea mai vândută carte a fost Ziua răzbunării, de John Grisham, iar la Corint – Evadare de la Auschwitz, de Joel C. Rosenberg.

The post Cele mai vândute cărți în 2019 appeared first on Cultura la dubă.

Aceeași carte s-a aflat pe primul loc în topul vânzărilor la standul editurii Humanitas. Pe locul doi a fost volumul „Ludice. Exerciții de umor criptic” – Gabriel Liiceanu, iar pe locul al treilea „Ne facem bine. O antologie de fapte extraordinare văzute și vorbite la România, te iubesc”- Cosmin Savu, Rareș Năstase, Paula Herlo, Alex Dima, Paul Angelescu, Cristian Leonte.

La Humanitas Fiction topul vânzărilor la Gaudeamus arată astfel:

1. Evgheni Vodolazkin – Brisbane

2. Eric – Emmanuel Schmitt – Doamne Pylinska și secretul lui Chopin

3. Wladyslaw Szpilman – Pianistul

La Polirom, cele mai vândute cărți au fost următoarele:

1. Poartă-ţi plugul peste oasele morţilor, Olga Tokarczuk
2. Colecţia Biografii romanţate: Maria Tănase. O fântână pe un drum secetos, Simona Antonescu; Enescu. Caiete de repetiţii, Dan Coman; Brâncuşi sau cum a învăţat ţestoasa să zboare, Moni Stănilă; Caragiale. Scrisoarea pierdută, Bogdan-Alexandru Stănescu
3. Cei rămaşi şi cei plecaţi, Parinoush Saniee, la egalitate cu Fetele Căpitanului, Maria Dueñas

În schimb, la editura Curtea Veche, cele mai cautate cărți au fost:

The post Cele mai vândute cărți la Gaudeamus 2019 appeared first on Cultura la dubă.

Asociația Curtea Veche a lansat campania #timpulsăcitim, un răspuns la statisticile îngrijorătoare care arată că aproximativ 50% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an.

Potrivit cifrelor oficiale, România ocupă ultimul loc în Europa din punct de vedere al cărților citite anual, iar un român din doi recunoaște că în ultimul an nu a lecturat nicio carte.

 Mai mult, unul din cinci români confirmă că nu a citit niciodată o carte întreagă, cel mai des întâlnit motiv invocat fiind lipsa timpului. De asemenea, timpul mediu alocat lecturii zilnice ne plasează în penultima poziție în clasamentul european, cu 5 minute acordate zilnic cititului. În plus, numai 4% dintre români citesc zilnic și mai puțin de 10% citesc o dată pe lună.

Astfel, Asociația Curtea Veche își propune să aducă o îmbunătățire acestor statistici îngrijorătoare, provocând liderii de opinie ai României și unii dintre cei mai ocupați oameni la lectură. Președintele României Klaus Iohannis, Președintele Asociației Curtea Veche Iren Arsene Mate, mai mulți oameni de cultură, antreprenori, sportivi și nu numai au acceptat să se lase filmați în momentele pe care le dedică lecturii.

Toți cei implicați în campanie vor posta în cadrul campaniei materiale video în care apar citind un paragraf dintr-o carte preferată, motivând alegerea făcută și impactul pe care îl au cărțile în viețile lor. Aceste materiale video sunt disponibile pe site-ul www.timpulsacitim.ro, care va găzdui campania. Totodată, acestea vor apărea într-o carte dedicată inițiativei, un instrument motivațional care susține lectura pe termen lung. Cartea va fi pusă în vânzare la finalul acestui an, iar încasările vor fi redirecționate pentru facilitarea accesului la cărți copiilor din medii defavorizate.

Sursa: Asociația Curtea Veche

Nu trebuie, însă, să ne scape din vedere că această demers a fost lansat în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale, care vor avea loc în luna noiembrie.

Nu întâmplator, campania a debutat cu Klaus Iohannis în prim plan, președintele având o legătură mai veche cu Editura Curtea Veche, care i-a și publicat cărțile “Pas cu Pas”, “Primul pas” și “EU.RO”.

The post 1 din 5 români nu a citit niciodată o carte. #timpulsacitim – o campanie a Asociației Curtea Veche appeared first on Cultura la dubă.