Regia și coregrafia sunt semnate de Oleg Danovski, întemeietorul școlii românești de balet modern, decedat în 1996, iar adaptarea adaptarea și punerea în scenă sunt realizate de Oleg Danovski Jr., fiul marelui dansator și coregraf.

Costumele sunt realizate de Viorica Petrovici, decorurile de Adrian Damian, iar conducerea muzicală îi aparține dirijorului Iurie Florea.

Primele trei reprezentații sunt deja sold out.

Distribuția pentru premiera din 19 noiembrie: Odette / Odile: Cristina Dijmaru, Siegfried: Bogdan Cănilă, Rothbart:
Cristian Șușu, Bufonul: Riku Kawanishi, Pas de trois: Erina Yoshie, Arata Yamamoto, Ada Gonzalez, Patru lebede mici: Erina Yoshie, Diana Gal, Kana Arai, Amyra Badro, Patru lebede mari: Greta Niță, Marina Gaspar, Adina Manda, Julia Baro, Solo spaniol: Julia Baro, Egoitz Segura, Solo napoletan: Diana Gal, Stefano Nappo, Solo ceardaș: Andrea Caleffi, Ionuț Diniță, Solo mazurka: Andrada Pătrânjel, Sergiu Dan Mirese: Katrin Kennedy, Karen Saito, Maria Gogonea, Octavia Cristea, Regina: Alexandra Gavrilescu, Pretendenta: Margaux Chesnais, Wolfgang: Luca Gabriel

Balet în patru acte de Piotr Ilici Ceaikovski, cu participarea Baletului și Orchestrei Operei Naționale București.

Titlu de referință în istoria baletului, „Lacul lebedelor” a avut premiera mondială pe 20 februarie 1877, la Teatrul Bolshoi din Moscova, unde nu a fost bine primit, abia în 15 ianuarie 1895, cu o nouă coregrafie realizată de Marius Petipa și Lev Ivanov a avut un succes enorm la Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg.

Povestea din spatele celei mai celebre dintre compozițiile de balet este una cât se poate de captivantă și a reprezentat, de-a lungul timpului, subiectul de discuție al multor critici. Unul dintre fondatorii baletului rusesc, Fyodor Lopukhov, a numit „Lacul lebedelor” drept o operă națională, având în vedere simbolistica centrală – lebăda, simbolul acesteia fiind foarte des întâlnit în lirica populară; atât subiectul operei cât și imaginea lebedelor reprezintă ideea dragostei veșnice în cultura Rusiei.

Una dintre cele mai frumoase povestiri folclorice rusești, „Rața albă”, a influențat într-o mare măsură „Lacul lebedelor”. Contemporanii lui Ceaikovski au afirmat că acesta a prezentat de-a lungul vieții un mare interes pentru viața lui Ludwig II al Bavariei, a cărui tragica poveste este simbolizată prin lebăda din opera compozitorului.

Legenda despre prințese transformate în lebede de un vrăjitor rău, în care vraja lui poate fi spulberată numai prin iubirea unui prinț, rămâne și în zilele de astăzi poate cea mai frumoasă poveste de balet ce a fost lăsată posterității.

The post Opera Națională București prezintă o nouă montare a baletului “Lacul Lebedelor” appeared first on Cultura la dubă.