Ministerul Culturii a sesizat Parchetul cu privire la distrugerea unei piese de tezaur – biroul, iar raportul va sta la baza evaluării anuale a managerului Cristina Andrei. De asemenea, raportul constată că directoarea a continuat să intimideze și să hărțuiască conservatoarea muzeului, Nella Modrea, care a dezvăluit public, ulterior anchetei Cultura la dubă, mai multe nereguli care s-au dovedit a fi adevărate.

De asemenea, raportul confirmă că reprezentantul Ministerului Culturii în Consiliul de Administrație al muzeului a fost prezent la ședința în care a fost decisă mutarea patrimoniului în containere.

Ministrul Andras Demeter a lăsat de înțeles că patrimoniul va fi mutat din containere, dar acesta susține că procesul este mai complex și nu poate spune momentan când și unde va fi mutat.

Principalele concluzii ale raportului:

• Muzeul Național “George Enescu” la nivelul secție București are în gestiune un număr de 36 de bunuri culturale mobile clasate în categoria TEZAUR a patrimoniului cultural național mobil, și un număr de 608 bunuri culturale mobile clasate în categoria FOND a patrimoniului cultural național mobil, conform documentelor prezentate comisiei.

• Decizia de mutare a bunurilor culturale mobile aflate în patrimoniul Muzeului secția din București a fost luată urmare unei consultări a reprezentanților instituției, inclusiv a unora din specialiștii muzeului și a discuțiilor din cadrul ședinței Consiliului de Administrație din 5 august 2021.

• Conducerea MNGE nu a prezentat dovezi privind solicitarea de sprijin inter-instituțional pentru găsirea unor spații adecvate, optând direct pentru închirierea unor containere care nu oferă garanții de microclimat comparabile cu depozitele muzeale standard.

• Din analiza Procesului verbal încheiat în data de 5 august 2021 în ședința de lucru a Consiliului de Administrație la care au participat managerul, directorul, consilierul de achiziții, contabilul șef, seful de secție Tescani (interimar), MC, – referent RU, șef secție Sinaia, și ca invitați muzeograf, conservator și economist au fost reținute înscrierile referitoare la faptul că asigurarea patrimoniului se va face în containere speciale cu climă care vor fi amplasate în curtea imobilului. – se vor folosi spații disponibile de la Sinaia și Tescani, unde se vor depozita alte bunuri culturale. La ședința de Consiliu de administrație din data de 5 august 2021 nu s-au discutat aspecte legate de specificațiile tehnice ale containerelor.

• Procesul verbal nu cuprinde specificări privind inoportunitatea soluției de depozitare a patrimoniului în containere speciale cu climă sau critici cu privire la această soluție de depozitare și nici specificări cu privire la modalitatea de deținere a containerelor, respectiv achiziția sau închirierea containerelor. De asemenea, acesta nu cuprinde referiri legate de modul și locul de amplasare ulterioară a containerelor sau despre specificațiile tehnice pe care ar trebui să le îndeplinească aceste containere.

• Conducerea instituției avea cunoștință de câțiva ani că va trebui să mute patrimoniul mobil din interiorul palatului, însă nu a existat un plan de mutare formalizat la nivelul instituției.

• Problema depozitării bunurilor culturale mobile în containere nu a fost supusă consultării Consiliului Științific al Muzeului Național “George Enescu”, pe motiv că membrii acestui organism sunt muzicologi și nu specialiști din muzee. Printre atribuțiile principale ale Consiliului Științific se regăsește și cea cu privire la examinarea periodică a stării colecțiilor și formularea de aprecieri și propuneri. Structura actuală a Consiliului Științific, formată din muzicologi și cadre didactice, nu acoperă funcțiile fundamentale ale unui muzeu (conservare, restaurare, gestionare patrimoniu). Ignorarea Consiliului Științific sub pretextul lipsei de competență a membrilor săi – numiți chiar de conducerea muzeului – constituie o recunoaștere a managementului defectuos al resurselor de specialitate.

• Conservatorul gestionar a arătat conducerii instituției prin adresa nr. 3773/18.11.2021 că “noile spații de depozitare (containere) nu îndeplinesc condiții optime, conform normelor de conservare,.. însă spații create la acest moment oferă condiții minime de păstrare, de conservare și chiar de securitate.” Potrivit prevederilor art 23 alin. (1) litera a) din Legea nr. 182/2000, (1)Proprietarii, titularii altor drepturi reale sau ai dreptului de administrare, precum şi deţinătorii cu orice titlu ai bunurilor culturale mobile clasate au următoarele obligaţii: a) să asigure cele mai bune condiţii de păstrare, conservare şi, după caz, de depozitare a bunurilor, prevenind orice degradare, deteriorare sau distrugere a acestora”;

• Oferta legată de închirierea containerelor este anterioară ședinței Consiliului de Administrație din 5 august 2021 când a fost discutată mutarea bunurilor culturale mobile în containere. Totodată, nu rezultă din procesul-verbal al ședinței CA dacă oferta a fost pusă la dispoziția participanților și dacă au fost discutate toate condițiile ofertei, respectiv containerele trebuie așezate pe o suprafață plană și fermă. (n.r. Cultura la dubă a scris despre asta AICI). Nu rezultă din vreun document dacă au fost solicitate și alte oferte.

• Compartimentul de specialitate nu a fost consultat cu privire la specificațiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească containerele.

• O parte din containere (2) nu au fost amplasate integral pe o bază betonată deși aceasta reprezenta o condiție din oferta furnizorului.

• Persoana semnatara, deși a avizat Nota justificativă nr. 1259/12.08.2025 care semnala „multiple deficiențe” ale containerelor, a continuat să întocmească referate de necesitate pentru închirierea acelorași unități considerate neconforme.

• Până la data de 30.04.2026, MNGE va ajunge să plătească pentru închirierea celor 6 containere – 25.10.2021 – 30.04.2026 o sumă de aproximativ 539.628 lei; Nu a fost pusă la dispoziția comisiei de control vreo inițiativă din partea muzeului pentru a încerca să achiziționeze containere, în locul închirierii acestora.

• Conducerea muzeului nu a realizat un calcul de eficiență (închiriere vs cumpărare) în momentul în care a devenit evident că va fi depășit termenul de 2 ani. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI)

• Nu au fost identificate documente care să ateste că, la nivelul conducerii, s-a pus problema schimbării unităților de depozitare sau a achiziționării unora noi, după perioada de 2 ani.

• Conducerea muzeului nu a solicitat bani pentru investiții în vederea achiziționării de containere proprii. Această pasivitate a blocat instituția într-un ciclu de închirieri costisitoare și prelungiri succesive prin acte adiționale sau achiziții directe fragmentate.

• În data de 10 iulie 2024, în urma unei furtuni, un arbore din curte a căzut pe containerul nr. 1, deformând containerul la locul impactului – rama superioară – și afectând aerul condiționat din interior (….) care s-a deplasat de pe poziția inițială, iar condensul s-a scurs în interior. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI.) Din documentele puse la dispoziția comisiei de control nu rezultă preocuparea conducerii, la acea data, cu privire la restul arborilor din perimetrul containerelor.

• În data de 30.07.2025, s-a transmis un email către conducerea muzeului cu privire la un castan care se sprijină de containerul nr. 4, atașând poze în acest sens.

• Amplasarea containerelor pentru depozitarea patrimoniului s-a realizat fără o expertiză prealabilă a vegetației dendrologice din proximitate, ignorând riscul de prăbușire a arborilor maturi asupra containerelor.

• Conducerea instituției a acționat exclusiv la sesizările personalului de execuție, neexistând un plan de inspecție periodică a siguranței zonei de depozitare.

• Mutarea patrimoniului într-un mediu cu risc ridicat (containere sub arbori) fără o expertiză prealabilă apreciem că reprezintă o neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile.

• Din verificările ulterioare au rezultat următoarele aspecte punctuale: problemele legate de depozitarea patrimoniului în containere au apărut încă de la început. Din cauza greutății, rafturile au fisurat podeaua unui container și a fost necesară montarea unor scânduri de lemn pentru a mări capacitatea portantă a podelei. Au existat situații de pătrundere a apei în dreptul ușii de intrare la unul dintre depozite.
• Aspecte prezentate de reprezentanții instituției controlate arată că în timp au apărut o serie de probleme legate de funcționalitatea containerelor: nefuncționarea unor aere condiționate, remediată ulterior; lipsa de planeitate în timp a locului pe care au fost depozitate containerele; scurgeri de apă în interiorul containerelor de la un aer condiționat urmare a prăbușirii unui copac pe unul dintre containere; existența unor lufturi între pereții containerelor care favorizează pătrunderea aerului; nemenținerea unei bune izolări termice; apariția condensului la o fereastră a unuia dintre containere. A fost prezentată comisiei de control situația existenței și în prezent a unor deficiențe în ceea ce privește funcționalitatea unora din aceste containere care nu asigură o bună izolare termică, condiție a unei temperaturi constante.

• În data de 26.01.2026, a fost încheiat Procesul verbal de predare-primire (…) a 6 bucăți containere echipate cu unități de aer condiționat, în prezența reprezentanților muzeului (procesul-verbal a fost semnat de șef serviciu patrimoniu). În urma inspecției realizate de cele 3 părți, au fost constatate o serie de deficiențe la containere, astfel:

• În containerele utilizate pentru depozitarea bunurilor culturale mobile nu există aparate de reglare a umidității, respectiv umidificatoare și dezumidificatoare. (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI). (Potrivit prevederilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 182/2000 “Instituţiile publice specializate şi nespecializate, cultele, precum şi operatorii economici, care deţin cu orice titlu bunuri culturale mobile clasate, au obligaţia să finanţeze achiziţionarea şi instalarea de sisteme antiefracţie, antiincendiu şi de asigurare a microclimatului pentru protecţia bunurilor culturale mobile.
• Din analiza înregistrărilor termohigrografelor, puse la dispoziție de reprezentanții instituției controlate rezultă existența în timp, în anumite perioade sau la anumite date, a unor fluctuații a valorilor de temperatură și umiditate, inclusiv în afara valorilor prevăzute de normele de conservare și restaurare. Au fost constatate de asemenea situații în care înregistrările termohigrografelor nu conțin date despre U.R. într-un container/depozit chiar timp de aproximativ 11 luni. În același timp au fost situații când temperatura din unele containere s-a situat sub temperatura de 0 grade Celsius timp de câteva zile.

• În ceea ce privește condițiile de climat din containere, din analiza înregistrărilor prezentate rezultă că, în majoritatea cazurilor temperatura s-a situat peste valoarea prevăzută de H.G. nr. 1546/2003, adică peste 18 grade Celsius, respectiv în medie cu 1-3 grade mai mult. În fapt, s-a constatat că unele aere condiționate, din anumite containere, au fost reglate la temperatura de 20, respectiv 22 de grade Celsius.

• Din explicațiile personalului Muzeului lipsa din înregistrările termohigrografelor a valorilor referitoare la temperatură sau U.R. se datorează inclusiv lipsei cernelurilor din penița termohigrografului. În concluzie, containerele nu au un microclimat stabil în permanență, fiind constatate fluctuații.

• Nu au fost respectate în totalitate prevederile art. 13 din H.G. nr. 1546/2003 pentru aprobarea Normelor de conservare și restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, privind organizarea depozitului, care implică obligatoriu parcurgerea unor anumite etape. Ex.: stabilirea modului de așezare a obiectelor prin elaborarea modelului grafic și matematic al modelelor de depozitate, calcularea necesarului de spațiu și proiectarea acestuia, proiectarea mobilierului de depozit.

• Instituția a operat mutarea bunurilor culturale mobile în absența unui document strategic aprobat care să reglementeze etapele, responsabilitățile și condițiile de conservare preventivă. Aceasta constituie o deficiență majoră de planificare și o nerespectare a normelor de conservare specifice muzeelor.

• Comisiei nu i-au fost prezentate situații privind distrugerea unor bunuri culturale mobile clasate. Însă, din informațiile, datele și documentele prezentate comisiei de control, rezultă existența unei degradări a unui bun cultural mobil clasat în Tezaurul patrimoniului cultural național mobil, respectiv a unui Birou de lemn cu blat de piele și intarsii – Emile Galle, pe o suprafață de cca 20 cm., cauzată de scurgerea apei provenită de la aparatul de aer condiționat din containerul de depozitare, conform precizărilor din fișa analitică de conservare.
• În condițiile în care potrivit prevederii art. 82 din Legea 182/2000 „Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare ori distrugerea, din culpă, a unui bun cultural mobil clasat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă”, raportul de control va fi transmis parchetului pentru realizarea unor cercetări aprofundate.

 (Potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 182/2001 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, Autorităţile publice, proprietarii, titularii altor drepturi reale, precum şi titularii dreptului de administrare asupra bunurilor ce fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil au obligaţia de a le proteja împotriva oricăror acte comisive sau omisive care pot duce la degradarea, distrugerea, pierderea, sustragerea sau exportul ilegal al acestora.)

• Obiectele sanitare din baia amplasată la parterul Casei Memoriale “George Enescu” au fost dezasamblate de către personalul S.C. Eldiclau la începutul lucrărilor de consolidare și restaurare, în februarie 2022 și au fost depozitate într-o baracă a executantului până la momentul finalizării lucrărilor de punere în siguranță și conservare a lucrărilor și preluarea acestora de către Muzeul Naţional „George Enescu”, când au fost depozitate în magazia de lemn/OSB construită în timpul execuției lucrărilor și rămasă în folosința muzeului.

• La preluarea lor de către Muzeul Naţional „George Enescu” s-au constatat următoarele: lipsa unui picior al căzii, lipsa unui robinet la bideu și fisurări ale corpului acestuia, fisurarea chiuvetei și lipsa unui robinet, (n.r. după cum Cultura la dubă a scris AICI). drept pentru care a fost angajat un evaluator care a stabilit în raportul de evaluare valoarea prejudiciului astfel creat. Acest prejudiciu a fost recuperat. Acestea obiecte urmează să fie restaurate și reamplasate în locația originală, ca parte a proiectului de investiții consolidare, restaurare și reamenajare a Muzeul Național ”George Enescu”.

• În urma discuțiilor cu angajații muzeului ale membrilor echipei de control, precum și din ședințele de Consiliul de administrație din data de 25.02.2026 și data de 03.03.2026, rezultă că la nivelul instituției există o stare tensionată între conducerea muzeului și doamna Nella Modrea, conservator. Comisia apreciază că declarațiile persoanelor cu funcții de conducere în cadrul Consiliului de administrație au rolul de a crea un consens administrativ împotriva unui posibil avertizor, etichetarea sesizărilor despre starea containerelor drept „acuzații nefondate” și „hărțuire permanentă” reprezintă o formă de management prin intimidare, menită să descurajeze raportările viitoare de neconformități.

• Acțiunile și omisiunile descrise anterior pot constitui nerespectări ale prevederilor din Contractul de Management nr. 120/19.09.2022, referitoare la obligația managerului de a asigura conservarea bunurilor culturale și utilizarea eficientă a resurselor financiare.

V. Măsuri

1. Valorificarea raportului de control în cadrul evaluării anuale a managementului de la Muzeul Național „George Enescu”

• Raportul de control va fi transmis parchetului pentru realizarea unor cercetări aprofundate vizând aspectele legate de degradarea unui bun cultural clasat în categoria Tezaur.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Raportul Corpului de Control despre Muzeul Enescu: “management defectuos”, “neglijență în exercitarea atribuțiilor de protejare a bunurilor culturale mobile”. Ministerul Culturii a sesizat Parchetul pentru distrugere appeared first on Cultura la dubă.

În noiembrie 2023, fotografii cu Bojdeuca lui Ion Creangă, publicate de Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, au devenit virale și au stârnit critici în spațiul public, pe motiv că lucrările de restaurare ar fi modificat casa originală, folosindu-se materiale de construcții moderne, care nu mai păstrau autenticitatea monumentului istoric.

După ce știrea a fost preluată în presă, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a trimis Corpul de Control și reprezentanți ai Comisiei Monumentelor Istorice pentru a face verificări.

Potrivit concluziilor raportului Corpului de Control, obținute de Cultura la dubă, atât Corpul de Control cât și Comisia Monumentelor Istorice au susținut că lucrările au fost efectuate respectându-se avizele obținute anterior: “Din punct de vedere arhitectural, Bojdeuca și-a păstrat autenticitatea amplasamentului.”

Pe de altă parte, raportul admite că “din punct de vedere structural și constructiv, Bojdeuca a pierdut autenticitatea”, indicând drept cauze nu lucrările recente, ci cele efectuate în diferite perioade din trecut, în special în perioada comunistă.

De asemenea, specialiștii ministerului Culturii indică nereguli privind amenajarea grădinii, vizibile în orice fotografii înainte și după, dar nu obligă în niciun fel instituția responsabilă – Consiliul Județean Iași – să refacă spațiile verzi.

“Lucrările cuprinse în proiectul Reabilitarea ansamblului Muzeal Ion Creangă au fost necesare, oportune, s-au regăsit așa cum apare justificat în prezentul raport prin identificarea lor în teren de către membrii Comisiei, cu excepția amenajării spațiilor verzi.” – se arată în concluziile raportului.

Comisia Ministerului Culturii susține că proiectul din 2023 a păstrat modificările efectuate în anii ’80, cele care au modificat ireversibil Bojdeuca.

Potrivit Prof. arh. Dan Marin, “Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii ’80.” – noiembrie 2023, Hotnews. Acesta susține că amfiteatrul din fața casei afectează vizibil farmecul Bojdeucii:

„Eu cred că problema acestui loc este că, felul în care arată acum, cu acel masiv de piatră, distorsionează complet cadrul/ambientul/contextul pe care ar trebui să-l aibă această casă, care era o locuință semirurală, într-o zonă bogat plantată a Iașului patriarhal și trebuia să rămână cât mai aproape de această situație inițială.

Trebuia păstrat cât mai mult din acest context, deci, în niciun caz dacă a apărut acest amfiteatru în anii 80, el nu trebuia amplificat, vegetația trebuia păstrată și intensificată, ca ea să pară o casă în grădină, așa cum a fost inițial.

În momentul de față această casă a ajuns de fapt anexa acestui amfiteatru de piatră sau a acestei terase pietruite. Deci elementul mineral este dominant asupra celui vegetal, ceea ce schimbă complet atmosfera în care această casă ar trebui să existe. Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii 80.”

Pe de altă parte, vizitatorii Bojdeucii se arată încântați de ceea ce găsesc acolo. Cartea de oaspeți este plină de sute de mesaje de felicitare lăsate de vizitatorii români.

The post “Bojdeuca lui Creangă a fost restaurată respectând avizele”, a constatat Corpul de Control al Ministerului Culturii appeared first on Cultura la dubă.

Fosta campioană olimpică și fost ministru al Sportului, Gabriela Szabo a fost înlăturată de la conducerea Clubului Sportiv Municipal București, din subordinea Primăriei Capitalei, prin detașare la vârful Centrului Metropolitan de Educație și Cultură “Ioan Dalles”.

Anunțul a fost făcut de către primarul Capitalei Nicușor Dan. Totodată, acesta a precizat că va trimite Corpul de Control la CSM pentru a verifica activitatea din mandatul Gabrielei Szabo.

“Am luat decizia de a schimba conducerea Clubului Sportiv Municipal București. Directorul general al CSM, Gabriela Szabo, va fi detașată la conducerea Centrului Dalles, iar în locul ei va fi numit interimar unul dintre directorii adjuncți.

Înainte de a lua această decizie, am discutat cu membrii Consiliului de Administrație al CSM București, iar concluzia a fost clară – schimbarea e necesară.

Actuala conducere a ratat obiective competiționale, a determinat plecarea unor oameni valoroși și a avut un management defectuos (decizii pripite și fără consultare, dar și tergiversarea luării altor decizii, incapacitatea de a armoniza relațiile interne, abordări conflictuale în interacțiunile cu șefii secțiilor sportive).

În același timp, în urma semnalelor primite din interior, voi trimite Corpul de Control pentru a verifica activitatea CSM București.

Precizez că am toată prețuirea pentru performanțele sportive ale Gabrielei Szabo, dar decizia pe care am luat-o privește activitatea ei în fruntea CSM București.”, a transmis Nicușor Dan.

Primarul nu a argumentat, însă, de ce a ales să o numească pe Szabo în fruntea unui centru cultural, mai ales după ce a etichetat activitatea acesteia drept “management defectuos”.

Gabriela Szabo a devenit campioană olimpică la atletism la Sidney 2000, la proba de 5000m.

După retragerea din cariera sportivă, ea a ales calea politicii, alături de PSD, fiind prietenă apropiată a Gabrielei Firea.

A condus Ministerul Tineretului și Sportului în guvernul Ponta și a candidat pe listele PSD la mai multe alegeri. În 2020, ea a fost prima pe lista PSD pentru Consiliul Județean Ilfov.

Din 2017, era director al CSM București, fiind numită de Gabriela Firea.

Centrul Metropolitan de Educație și Cultură „Ioan I. Dalles” organizează cursuri de formare în fotografie, design vestimentar, croitorie, modă, aranjamente florale și Ikebana, peisagistică, actorie, public speaking, comunicare și relații publice, astrologie, arta imprimării pe material textil sau nutriție și educație alimentară.

Dispune de două săli de spectacol în centrul Bucureștiului, unde au loc spectacole de teatru, concerte, expoziții de artă sau târguri:

1. Sala Dalles cu 344 locuri, situată în Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 18, sector 1, București;
2. Sala I. C. Brătianu cu 200 de locuri, din str. Biserica Amzei nr 5-7,  sector 1, București.

Momentan nu se știe pentru cât timp va conduce Gabriela Szabo această instituție.

The post Gabi Szabo a fost detașată la conducerea Centrului Dalles, după înlăturarea de la CSM appeared first on Cultura la dubă.

Într-o intervenție telefonică la DIGI 24, Lucian Romașcanu a comentat evenimentul de ieri, când o publicație propagandistă cu mesaje naționaliste extremiste a fost distribuită la spectacolul susținut de Dan Puric la TNB.

Acesta a anunțat că a trimis Corpul de Control la TNB și dacă vor exista dovezi că managerul interimar Mircea Rusu a avut cunoștință de distribuirea ziarului, atunci va lua măsuri imediate. Romașcanu a precizat că a avut el însuși o discuție cu Mircea Rusu, iar acesta a spus că “nu știa”.

“Din nefericire, s-a întâmplat un lucru inacceptabil, ca cineva să distribuie materiale de propagandă, de orice tip, este interzis, cu atât mai mult cu cât tipul acela de material este unul fundamental împotriva valorilor României de astăzi.

În acest moment există, înțeleg, în curs, constituirea unei comisii administrative, va face o plângere către poliție și tot astăzi va intra și Corpul de Control al Ministerului Culturii la Teatrul Național, să vedem ce s-a întâmplat acolo. (…)

Dacă se dovedește că managementul teatrului a avut cunoștință de așa ceva, măsurile vor fi luate rapid. Avem nevoie să știm că managementul teatrului a știut de distribuția acelor materiale, că și-a dat concursul și că este implicit și explicit vinovat.

-Nu este o problemă faptul că nu a știut despre?

Poate fi o problemă, vom vedea în momentul în care va fi această anchetă administrativă. Repet, a fost un spectacol pe o scenă închiriată, nu este un spectacol din stagiunea TNB, putea fi confundat cu orice acel ziar, cu un caiet program, cu ce o fi fost, din nefericire cineva și-a permis împotriva legii să facă această distribuție și vom vedea cine.

-E bine că scena Teatrului Național se închiriază oricui? pentru orice fel de spectacol, de mesaj?

Nu vreau să fiu acuzat că țin partea unui putinist, spectacolul pe care l-a susținut Dan Puric a fost de Ziua Teatrului despre marii oameni ai teatrului românesc, înțeleg că nu a fost niciun fel de derapaj acolo, iar actorii dintotdeauna și-au prezentat mesajele personale în afara teatrului. În teatru nu s-a întâmplat nimic, în afară de această nenorocită de distribuție de material, care va fi penalizată cu cea mai mare duritate. În rest, lucrurile au fost ok.”, a declarat ministrul Culturii Lucian Romașcanu la DIGI 24.

Întrebat de jurnalistul Florin Negruțiu dacă Dan Puric poate fi considerat reprezentant al propagandei putiniste în România, Romașcanu a răspuns:

“Nu pot face eu asemenea evaluări. E un lucru pe care îl puteți interpreta în ce cheie credeți că ar fi mai apropiată de adevăr. Pe scena TNB, Dan Puric este acel actor pe care îl știe toată lumea și care a fost ovaționat. (…) Este o decizie de oportunitatea artistică (nr. spectacolul de pe 27 Martie) pe care nu o decide Ministerul Culturii.

-Care este oportunitatea artistică aici?

Joacă în Livada cu vișini. Este o chestiune de propagandă sovietică? Nu știu. Este o decizie de oportunitatea artistică a managerului și vom avea o discuție.”

Referitor la moțiunea simplă pe care USR intenționează să o depună în Parlament împotriva sa, dacă nu îl va demite pe Mircea Rusu, Romașcanu a comentat printr-un atac la adresa deputatului USR Iulian Bulai:

“Domnul Bulai nu cred că este reprezentantul cel mai îndreptățit să facă analize de evaluare la Teatrul Național, dumnealui era mult mai expresiv când era statuie mută prin alte țări.”

The post Lucian Romașcanu: “Azi trimit Corpul de Control la TNB. Dacă se dovedește că managementul a avut cunoștință, măsurile vor fi luate imediat.” appeared first on Cultura la dubă.

“La sesizarea unui grup de 15 angajați (printre care și actori), am trimis Corpul de Control la Teatrul Nottara. Managementul în instituțiile subordonate primăriei trebuie să fie unul corect și urmează să vedem care e situația în cazul Teatrului Nottara.”, a transmis Nicușor Dan.

Teatrul Nottara a avut pe 2021 un buget de aproximativ 18 milioane de lei, peste Teatrul Bulandra (15 milioane de lei) sau Teatrul Odeon (14 milioane de lei). Nottara, cunoscut și ca “teatru de bulevard”, este condus de Marinela Țepuș, apropiată de Gabriela Firea în mandatul primarului PSD.

Marinela Țepuș a răspuns la anunțul primarului printr-un comentariu la postarea sa:

“O, Doamne, ce bucurie îmi faceți, Domnule Primar General!

Noi, managerii teatrelor bucureștene din subordinea PMB și CGMB, am fost făcuți ”sinecuriști”, infractori”… E un bun prilej să demontăm astfel de false acuzații! În privința celor 15 reclamanți de care vorbiți, vă aduc la cunoștință faptul că, la fel ca în oricare instituție, sunt câțiva angajați cărora trebuie să li se amintească foarte des faptul că e obligatoriu să munceacă pentru salariile pe care le primesc din bugetul PMB.

Nu este cazul celorlați 135 dintre cei 150 de angajați ai Teatrului Nottara, dupa cum reiese din postare.

Acești colegi ai mei se fac adesea de râs acuzându-mă că îi “hărțuiesc/ discriminez” atunci când le explic faptul că trebuie să muncească în conformitate cu obiectivele/ programele culturale care se regăsesc in Proiectul meu de management, aprobat de PMB!

De pildă, unii dintre ei au invocat fel de fel de pretexte pentru a nu reface un spectacol invitat să paricipe la prestigiosul Festival Shakespeare de la Craiova (ceea ce ar oferi posibilitatea ca Teatrul Nottara să intre în circuitul european al marilor festivaluri Shakespeare).”

CONTROVERSA SEDIULUI TEATRULUI NOTTARA

Clădirea Nottara de pe Bulevardul Magheru are o situație seismică incertă, după ce în urma tragediei din Colectiv a fost pe lista instituțiilor de cultură închise, din cauza riscului seismic.

Pe atunci, în 2015, Teatrul Nottara era clasat pe lista clădirilor cu risc seismic I, având bulină roșie, după o expertiză realizată în 1997. Ulterior, 19 ani mai târziu, conducerea teatrului a reexpertizat clădirea și a obținut o declasare a riscului seismic de la clasa I la clasa a II-a, fără ca între cele două expertizări să fi avut loc vreo lucrare de consolidare seismică. Astfel a fost posibilă redeschiderea teatrului, cu sprijinul Gabrielei Firea. Conducerea teatrului a dat atunci bulina roșie jos de pe clădire, într-o ceremonie festivă.

Deși logica spune că orice clădire se degradează în timp, nimeni nu a explicat cum este posibil ca între 1997 și 2016, pericolul riscului seismic să scadă.

Tot Firea a promis Teatrului Nottara un sediu nou, iar în 2016 a fost acuzată că a plagiat proiectul noului teatru. Într-un final, proiectul a rămas la stadiul de promisiune.

CORPUL DE CONTROL A FOST TRIMIS ȘI LA TEATRUL EXCELSIOR

Pe 21 februarie 2022, Nicușor Dan a trimis Corpul de Control la Teatrul Excelsior.

„După verificările făcute de către Direcţia Cultură cu privire la spaţiile de depozitare închiriate de instituţiile culturale din subordinea Primăriei Capitalei, am hotărât să trimit Corpul de Control la Teatrul Excelsior, pentru o documentare mai detaliată a utilizării resurselor publice la această instituţie. Cultura primeşte în continuare sprijinul PMB şi, în acelaşi timp, dăm un nou semnal că banii publici trebuie folosiţi cât mai bine.”

Teatrul Excelsior a făcut în 2018 o cheltuială uriașă, cu un spectacol de teatru controversat, montat în Piața Constituției. Producția “Vlaicu Vodă” a costat 400.000 de euro, iar după reprezentații, conducerea Excelsior a închiriat un spațiu pe care cheltuiește lunar 5000 de euro doar pentru a depozita decorurile de la “Vlaicu Vodă”, scrie publicația Scena.ro.

Momentan Primăria Capitalei nu a făcut public un rezultat al anchetei Corpului de Control, trimis la Excelsior.

The post După Teatrul Excelsior, Nicușor Dan a trimis Corpul de Control și la Teatrul Nottara appeared first on Cultura la dubă.

„Instanța a decis suspendarea temporară cauzată de interdicţie. Cauzele care au condus la suspendare nu mai există. Deci, da, se reia contractul dintre Beatrice Rancea şi ONRI”, a declarat Istvan Demeter, ministru secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, citat de Ziarul de Iași.

Pe durata suspendării, interimatul a fost asigurat de Daniel Șandru, consilier județean PNL în Iași. Acesta este politolog și predă la Universitatea „Petru Andrei” din același oraș.

Mandatul lui Beatrice Rancea ar trebui să se încheie, conform contractului, în anul 2024.

Raportul Corpului de Control trimis de Ministerul Culturii la ONRI în octombrie 2020, în urma protestelor îndelungate ale artiștilor din Iași, poate fi consultat AICI. Acesta scoate în evidență nereguli privind evaluările angajaților, precum și daune financiare pe care instituția trebuie să le achite, din bani publici, în urma numeroaselor procese pierdute.

Despre neregulile de la Opera Națională din Iași, Cultura la dubă a scris din decembrie anul trecut.

The post Beatrice Rancea se întoarce la conducerea Operei Naționale din Iași appeared first on Cultura la dubă.

Cultura la dubă a intrat în posesia Raportului Corpului de Control, trimis de ministrul Culturii la Opera Națională din Iași pentru a doua oară, în octombrie 2020, după protestele artiștilor care au avut loc la acea vreme.

Publicăm mai jos, în premieră, rezultatele anchetei care scoate la iveală mai multe nereguli privind evaluările angajaților, precum și daune financiare pe care instituția trebuie să le achite, din bani publici, în urma numeroaselor procese pierdute.

Context

În septembrie 2020, mai mulți angajați ai Operei Naționale din Iași începeau o serie de proteste pe scările instituției, iar acestea se încheiau la sediul Ministerului Culturii din București.

Reprezentanți ai sindicatului ARTIS Moldova îi cereau ministrului Bogdan Gheorghiu să intervină în conflictul deschis cu managerul operei, Beatrice Rancea. Aceștia invocau mai multe abuzuri ale conducerii, printre care și demiterea balerinului Vlad Mărculescu, una dintre cele mai critice voci la adresa managerului Beatrice Rancea.

Bogdan Gheorghiu decidea atunci să trimită din nou Corpul de Control la Iași și să investigheze dacă spusele angajaților sunt adevărate.

Asta după ce primul raport al Corpului de Control, început în februarie 2020 și terminat în mai 2020, fusese trimis de Ministerul Culturii la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași și către Curtea de Conturi a României, fiindcă au fost găsite mai multe probleme privind actele și contabilitatea instituției.

Beatrice Rancea este directorul Operei Naționale Iași din anul 2011, cu o perioadă de pauză, între mai 2016 și decembrie 2017, când a mers interimar la Opera Națională București, iar în locul său, la Iași, interimatul a fost asigurat de Cosmin Marcovici, un tenor ieșean, fost lider de sindicat, implicat în celebrul scandal de xenofobie, de la Opera din București, din 2016, care s-a lăsat cu demiterea ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, plecarea balerinei Alina Cojocaru și a coregrafului și directorului artistic, Johan Kobborg, precum și a mai multor balerini străini și români.

Noul raport vizează acum atât mandatul lui Beatrice Rancea, cât și interimatul asigurat de Cosmin Marcovici.

Raportul Corpului de Control, octombrie 2020 – martie 2021

Conform raportului, în perioada 2012-2020, Opera Națională din Iași este obligată de instanțele de judecată să achite aproximativ 175.000 de euro daune de judecată cu foști sau actuali angajați, în procese cu decizii definitive și irevocabile.

În prezent, mai există 60 de cauze de judecată în care este implicată instituția, dintre care 22 de dosare au ca obiect anularea desfacerii contractului de muncă și cereri de reintegrare în muncă.

Dincolo de procesele care afectează bugetul instituției, raportul se concentrează pe evaluările angajaților și pe modul în care acestea au fost făcute.

În mod normal, angajații ar trebui să fie evaluați după un an de lucru, în prima lună a anului următor. Însă, la Opera din Iași datele prevăzute de lege nu au fost respectate.

În data de 8 aprilie 2020, conducerea instituției a schimbat în acte Procedura Operațională privind evaluarea performanțelor profesionale de la nivelul Operei Naționale Iași, însă comisia Corpului de Control menționează în raport că “o procedură operațională trebuie să respecte prevederile normativelor în vigoare, respectiv prevederile OMCIN nr. 2093/ 15.02.2018, nu să le modifice.”

O altă problemă constatată de către comisia de anchetă este că nu au fost evaluați toți angajații, ci doar unii dintre ei.

Mai mult, în unele cazuri, evaluările erau semnate de către o persoană necalificată pentru această atribuție.

Fișele de evaluare erau neconforme și din punct de vedere administrativ, fiindcă ele nu erau, de fapt, înregistate oficial. “Niciuna dintre fișele de evaluare a performanțelor profesionale nu are un număr de înregistrare de la instituția emitentă, respectiv Opera Națională din Iași”, se arată în raport, fiind astfel nerespectată Legea privind Arhivele Naționale.

În plus, ele nu au fost semnate de către persoanele evaluate, prin urmare nu se știe dacă angajații aveau sau nu cunoștiință de acele evaluări.

Iar problemele constatate nu se referă doar la mandatul lui Beatrice Rancea, ci și la perioada interimatului lui Cosmin Marcovici.

“Fișele de evaluare realizate în anul 2018 pentru perioada 01.01.2017 – 31.12.2017 sunt în număr foarte mic. Pentru această perioadă nu a fost respectat termenul de maxim 15 zile calendaristice de la intervenirea modificării raportului de muncă, în cazul evaluărilor care trebuia să fie realizate de către managerul interimar. Mare parte din aceste evaluări nu au fost realizate.”, se arată în raport.

Cosmin Marcovici a ajuns manager interimar la ONRI după ce a fost una dintre cele mai puternice voci împotriva “străinilor” de la Opera Națională București, în 2016. La vremea aceea, Marcovici semna, ca șef al sindicatului Operei din Iași, un comunicat de presă din care reieșea și următorul fragment:

”Suntem stupefiaţi de ceea ce se întâmplă la ONB, iar această «ciumă», din păcate, se poate extinde”.

În același comunicat, Cosmin Marcovici milita pentru vorbirea limbii române și pentru “păstrarea identității spirituale” a României.

După perioada petrecută ca manager interimar la Opera Națională Română din Iași, Cosmin Marcovici a fost acuzat că ar fi hărțuit sexuală o minoră de 17 ani, din Corul Juniorii Operei, chiar în vremea în care era director, conform Reporteris.ro.

Presa centrală a preluat subiectul în momentul în care Cosmin Marcovici a fost promovat în funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii, chiar la începutul mandatului lui Bogdan Gheorghiu.

La vremea respectivă, Bogdan Gheorghiu comenta subiectul astfel:

”Subiectul nu este unul neapărat nou. Este un subiect rostogolit de ceva vreme, dar până în momentul de faţă nu avem date oficiale care să confirme aceste acuze vehiculate în presa ieşeană şi cea naţională.

Domnul Marcovici este un secretar de stat asumat de PMP în baza protocolului politic încheiat cu PNL. A fost recomandat de filiala PMP Iaşi, dânşii probabil că au făcut verificările de rigoare înainte de a-l recomanda.

În cazul în care s-ar demonstra că aceste lucruri sunt adevărate, deşi nu văd ce s-ar mai putea demonstra astăzi, după 4 ani. Procedural, premierul numeşte secretarii de stat şi tot premierul îi retrage. Ministrul poate doar să facă recomandări”, a declarat Bogdan Gheorghiu pentru Antena 3.

Iar Cosmin Marcovici susținea că “nu s-a întâmplat nimic în afara limitelor normale de colaborare”.

Ulterior, presupusul dosar penal deschis a dispărut brusc, iar tânăra pe care ar fi hărțuit-o Marcovici ne-a transmis că nu mai vrea să aibă nimic de-a face cu acest subiect.

Cosmin Marcovici figurează în continuare, pe site-ul Ministerului Culturii, ca secretar de stat.

În urmă cu 17 ani, Cosmin Marcovici a fost decorat de președintele Ion Iliescu cu Medalia Meritul Cultural pentru întreaga activitate, pentru dăruirea și talentul interpretativ pus in slujba artei scenice și a spectacolului.

De cealaltă parte, Beatrice Rancea nu este anchetată doar pentru activitatea de la Iași, ci și pentru activitatea din perioada interimatului de la București. În ambele cazuri, procurorii DIICOT ar fi găsit mai multe nereguli financiare.

În ceea ce privește relația cu angajații de la Iași, conform raportului Corpului de Control,

“Numărul persoanelor concediate în cei 9 ani de mandat ai doamnei Beatrice Rancea, conform datelor puse la dispoziția comisiei de control, de către reprezentanții instituției a fost de 7 persoane, una dintre acestea fiind concediată o dată pentru necorespundere profesională și, imediat după, pe criterii profesionale”.

Ministrul Bogdan Gheorghiu a suspendat-o din funcție pe Beatrice Rancea miercuri, după ce aceasta a fost pusă sub control judiciar, devenind incompatibilă cu exercitarea postului de conducere a unei instituții publice.

În locul său, Bogdan Gheorghiu l-a numit manager interimar pe Daniel Șandru, consilier județean PNL în Iași. Acesta este politolog și predă la Universitatea “Petru Andrei” din Iași.

El a fost secretar de stat și coordonator al Departamentului Centenar în subordinea Cancelariei Prim-ministrului Guvernului României (2016-2017) și fost director al revistei de cultură „Timpul”, fondată în 1876 (2014-2017).

Mandatul lui Beatrice Rancea ar trebui să se încheie, conform contractului său, în 2024.

Între timp, Ministerul Culturii nu poate asigura decât un interimat. Atât timp cât nu există o decizie judecătorească definitivă în cazul Rancea, nu este posibilă organizarea unui concurs public pentru ocuparea postului de manager al Operei Naționale Române din Iași.

The post Raportul Corpului de Control scoate la iveală mai multe nereguli privind evaluările angajaților Operei din Iași appeared first on Cultura la dubă.

Actorul Claudiu Bleonț, fostul soț al lui Beatrice Rancea, manager al Operei Naționale Iași, sare în apărarea acesteia, după ce Rancea a fost percheziționată și audiată de către procurorii DIICOT.

Beatrice Rancea este anchetată în cadrul unui dosar care prevede organizarea unui grup infracțional și delapidare de fonduri publice. Aceasta a fost pusă ieri sub control judiciar.

Claudiu Bleonț susține că nu este normal ca Beatrice Rancea să fie tratată ca un infractor și critică autoritățile care au chemat presa la momentul perchezițiilor. Bleonț și Rancea sunt în același timp colegi de partid, în PNL. Claudiu Bleonț a candidat la Primăria comunei Beliș, din județul Cluj.

“Mi se pare total deplasat felul în care s-a procedat cu Beatrice Rancea, cu atât mai mult că o acțiune secretă a DIICOT nu vine mână în mână cu presa.

Beatrice Rancea este un om de cultură, nu o matroană de bordel, nu este traficantă de carne vie, nu este o narco- traficantă, nu face parte dintr-un grup terorist, nu este o interlopă.

A fost și va rămâne (indiferent de rezutatul anchetei, cea mai bună directoare a Operei Naționale Române IAȘI) recunoscâdu-i-se de către cetățenii orașului, spectatorii fideli artei lirice și baletului, cât și de oamenii de cultură din România aportul de excepție adus vieții culturale ieșene și românești!

Dacă a greșit, cu știință sau fără știință, va hotărî justiția, (mai ales că în ultimii ani au fost la verificarea operei ieșene, atât Corpul de Control al Primului Ministru cât și Curtea de Conturi, care nu au incriminat-o cu absolut nimic) – (nr. informație falsă, Corpul de Control a găsit 140 de nereguli privind conducerea Operei Naționale Iași) daaaar, să faci această total nejustificată mascaradă, semnalează alte interese.

Nici Dragnea nu a fost săltat cu mascații și a vrut să îngenuncheze România, dosarul 10 august este clasat, iar o femeie, manager cultural de excepție, persoana publică cred că putea fi chemată (și se prezenta sigur) pentru a răspunde, chiar și judiciar (păstrând prezumția de nevinovăție până la soluționarea dosarului) acuzelor aduse.” – a scris Claudiu Bleonț într-o postare publică pe facebook.

Pe de altă parte, deputatul USR de Iași, Cosette Chichirău, îi cere ministrului Bogdan Gheorghiu să o demită pe Beatrice Rancea.

“Este momentul ca la Opera Națională din Iași să se facă dreptate!

După 14 luni de luptă cu mafia Rancea, artiștii abuzați și familiile acestora merită o gură de aer, un strop de normalitate și de bun simț în această instituție acaparată complet de grupul infracțional condus de Beatrice Rancea.

Solicit Ministrului Culturii demiterea cu celeritate a managerului Rancea precum și a grupului său de susținere, oameni puși cu mâna pe funcții fără legătură cu pregătirea lor și plătiți din bani publici în schimbul devotamentului față de manager.” – a scris Cosette Chichirău pe pagina sa de facebook.

În tot acest timp, ministrul Culturii nu a reacționat cu privire la scandalul în care este implicată Beatrice Rancea, în continuare manager al Operei Naționale Iași.

De asemenea, Ministerul Culturii nu a făcut publice rezultatele anchetei Corpului de Control, trimis în luna octombrie 2020, în ciuda faptului că publicația noastră a solicitat acest lucru în repetate rânduri, fiind vorba de acces la informații de interes public, privind conducerea unei instituții de cultură, finanțată din bani publici.

Și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, este coleg de partid cu Beatrice Rancea.

Aceasta a devenit membru PNL în septembrie 2020, chiar înaintea trimiterii Corpului de Control. Mai mult, Beatrice Rancea s-a înscris în PNL Sector 5, filiala condusă chiar de șeful Corpului de Control de la acea vreme, Daniel Dragoş Tănăsoiu.

The post Claudiu Bleonț: “Beatrice Rancea este un om de cultură, nu o interlopă.” Cosette Chichirău, deputat USR: “Solicit demiterea lui Beatrice Rancea.” appeared first on Cultura la dubă.

La Iași, pe scările Operei Naționale Române, săptămânal, de aproape două luni au loc proteste ale angajaților rămași și foștilor angajați. Aceștia cer demiterea managerului operei, Beatrice Rancea. Tensiunile, afirmă artiștii care protestează, s-au născut de când Beatrice Rancea a venit la conducerea operei ieșene, adică de aproape 10 ani.

În septembrie 2020, prim solistului Vlad Mărculescu i-a fost încheiat contractul de muncă și i-au fost aduse multiple acuzații.

Balerinul Vlad Mărculescu își exprimase public, în mai multe rânduri, nemulțumirea față de conducere și a vorbit despre nereguli de la ONRI.

Și nu a fost singurul dat afară. La fel s-a întâmplat și cu dirijorul Juniorilor Operei, Raluca Zaharia și a contabilului șef Alice Gogan, care a prezentat în presă ilegalitățile comise de Beatrice Rancea.

Alice Gogan și Sindicatul Artis Moldova au cerut prin scrisori publice venirea Corpul de Control al Guvernului pentru a verifica activitatea lui Beatrice Rancea. 

În luna februarie 2020, în urma plângerilor și scrisorilor întocmite de angajații ONRI, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, decide trimiterea Corpului de Control pentru a verifica valabilitatea tuturor acuzațiilor.

Raportul a însumat 140 de concluzii, printre care foarte multe nereguli care au ajuns apoi la Parchet în Iași și la Inspectoratul Teritorial de Muncă. De atunci, ancheta este în desfășurare.

Printre neregulile găsite de Corpul de Control se numără și modul în care au fost înregistrate contractele pentru colaboratori, fiind folosit de mai multe ori același nume și aceeași data, încălcând prevederile art. 7 din Legea nr.16/1996.

Au fost recunoscute climatul tensionat dintre manager și angajați și atitudinea lipsită de etică în activitățile din cadrul ONRI.

Mai grav este că în actele privind bunurile achiziționate au fost găsite corecturi cu pastă albă și rescrise. De asemenea, au existat mai multe nereguli privind situația financiară.

Vlad Mărculescu reclamă abuzurile făcute de Beatrice Rancea

Vlad Mărculescu este prim balerin al Operei Naționale Române din Iași, remarcat în lumea baletului și cunoscut pentru colaborările sale internaționale.

Deși câștigase, prin concurs, un post la Opera din Budapesta, a ales să meargă acasă, la Iași. Dar ce faci în momentul în care acasă la care te așteptai se transformă în inchiziție artistică?

Vlad Mărculescu: ,,Când m-am angajat la opera în Iași, am venit de la opera din Budapesta. Era foarte fain acolo, am dat audiție și am intrat 3 din 100. Începeam să evoluez.

Înainte de asta fusesem în Rusia, în America, Japonia. În Budapesta eram deja în punctul psihic când voiam să merg acasă, să aduc instituția aproape de nivelul care există în străinătate.

Ăsta a fost visul meu. Când am venit mi s-au promis foarte multe și am așteptat să văd ce se întâmplă.

Au trecut anii și nimic din lucrurile promise nu s-au întâmplat. Mi-am dat seama că treaba nu este bună, am început să caut și am văzut că erau în jur de 30-40 de oameni dați afară.

Până atunci eram într-o bulă, mă interesa să muncesc și să aștept. Când am avut opinii contradictorii cu Beatrice, a început să mă depuncteze.”

Vlad Mărculescu afirmă că față de ceea ce a văzut în afara granițelor țării, nivelul la care erau spectacolele operei era unul foarte slab, în condițiile în care bugetele erau foarte mari. S-a opus acestui mod de lucru și a fost considerat o minoritate.

Vlad Mărculescu: ,,Dacă te uiți la decoruri și chiar și la balerini și faci o comparație între Iași cu Cluj și București vei vedea o discrepanță foarte mare. În anul 2019, opera din Iași a avut cel mai mare buget din țară, după București. Tu știi ce înseamnă asta? Aproape am avut același buget ca opera din București și noi am făcut cele mai slabe spectacole.”

Un semn de întrebare apare și în prinvința contractelor colaboratorilor străini. Acestea sunt determinate pe perioade foarte scurte.  

Vlad Mărculescu: ,,Beatrice este manager de aproape 10 ani, iar în primul an a dat afară 11 persoane.

“Acum sunt angajați cei mai slabi, care își țin gură închisă.”

Vlad Mărculescu, prim-solist demis de la Opera Națională din Iași

Angajații străini sunt înfricoșați și au dat-o pe partea ei pentru că au contract de pe o lună pe alta, adică nu îți face contract pe 6 luni, îți face contract pe o lună-două și te ține legat fix ca un câine.

Dacă taci îți mai face un contract, dacă nu taci, afară! Și așa sunt toți cu contracte de pe unul pe altul.”

Vlad Mărculescu ne-a comunicat că a încercat să discute cu Rancea pe orice cale, dar un dialog a fost imposibil, deoarece de fiecare dată se ajungea la țipete și agresivitate verbală.

Vlad Mărculescu: ,,Cred că are niște oameni puternici peste ministru. Când un ministru observă clauze contractuale încălcate, când instanțele dau daune morale pentru cei care câștigă și sunt reangajați în funcție, astea deja sunt niște clauze contractuale prin care se poate desface contractul de muncă al managerului, dar, totuși, nu o face. 

Peste ministru poate fi Uniunea Europeană.

“În 2017 s-au făcut niște contracte cu Opera din Iași și cea din București, în care europarlamentarii au semnat că își pot organiza anumite nevoi, pentru serate masonice, tot felul de închirieri de săli.”

Vlad Mărculescu, prim-solist demis de la Opera Națională din Iași

Europarlamentarii nu au habar de ce se întâmplă acasă, aici. Nu își imaginează că un asemenea calvar și infern ar putea exista până să deschidem noi acest scandal, femeia țipă la oricine fără nicio jenă.”

Reorganizarea organigramei, folosită ca argument principal pentru desfacerea contractelor de muncă

Un alt caz este cel al Ralucăi Zaharia.

Raluca era angajată inițial ca sufleor, apoi a câștigat prin concurs postul de dirijor la Juniorii Operei. I-a fost încheiat contractul de muncă pe motivul reorganizării organigramei, dar Rancea a susținut și că Juniorii Operei nu aveau activitate, în condițiile în care ei s-au întors în acea perioadă cu trei medalii de la concursuri.

Raluca Zaharia: ,,În august 2016 mi s-a oferit un post de dirijor cor, am avut o discuție cu dna. Rancea și i-am explicat că nu mai pot continua cu două locuri de muncă și ea a venit cu ideea să intru pe post de dirijor cor. Dar în acea perioadă era interimar Cosmin Marcovici și apare că decizia ar fi fost venită din partea lui.

Nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat, nu am avut niciodată vreun conflict cu nimeni. Am vorbit cu Beatrice și mi-a spus că nu are de ce să țină doi dirijori de cor. Eu, pe lângă cel de copii, mă mai ocupam și de cel de adulți.”

Beatrice Rancea și contractele de colaborare

Alice Gogan, fost contabil șef, a fost angajată din august 2018 până în ianuarie 2020. Postul său a fost desființat tot pe motivul reorganizării, pusă la cale fără consiliul de administrație din care făcea parte și Alice Gogan.

Fostul contabil șef este acum într-un proces deschis cu ONRI.

Alice Gogan: ,,Sunt în proces cu Beatrice Rancea ca fiind acuzată pentru daune de 250.000 de euro că i-am distrus imaginea. Am depus la tribunal acte doveditoare, 171 de pagini care dovedesc că am spus adevărul, nu am mințit cu nimic.”

Conform dovezilor și spuselor lui Alice Gogan, Beatrice Rancea a încheiat în 2019 niște contracte de colaborare cu directorul Operei Române din Cluj-Napoca, Florin Estefan. Pe același spectacol ar fi fost făcute contracte cu bani, dar și pro-bono.

Acest lucru se întâmpla în perioada când Daniel Breaz era ministrul Culturii. Acesta a venit să verifice situația de la ONRI, dar „i-au fost prezentate doar contractele pro-bono, făcute la cerere.”

,,Contractele au fost trimise la parchet pentru a fi verificate, inițial au fost făcute cu bani, apoi au fost pro bono, iar apoi cu bani și tot așa. Pe același spectacol se făceau mai multe contracte. Ministrul de atunci, Daniel Breaz, a încercat să facă o anchetă pe această afirmație a sindicatului și a cerut să vadă contractele.

Atunci, doamna Rancea i-a cerut salariatei de la resurse umane, care se ocupa cu genul acesta de contracte, să încheie urgent un alt contract pe același spectacol, cu alte date, numai să fie pro bono.

Noul contract i-a fost arătat ministrului în decembrie, când s-au primit banii, acel contract a fost distrus, a spus chiar ea să fie aruncat la gunoi și, astfel, s-a trecut la primul contract, la cel cu bani. Suntem în posesia ambelor contracte semnate și de Rancea și de dl. Estefan, ele sunt în cercetare.”

Am vorbit despre toate aceste acuzații cu cea care ocupă funcția de șef serviciu organizare spectacole – Iuliana Solomon.

Aceasta neagă acuzațiile lui Vlad Mărculescu, ba chiar susține că acesta a fost chiar favorizat.

Iuliana Solomon: ,,Vlad Mărculescu este o persoană foarte specială din această instituție, cu toate că a avut nenumărate referate făcute de comisia de disciplină. Este singurul om care își permitea să își scoată telefonul mobil să filmeze, își permitea să strige la maestrul de balet.”

Cu privire la Alice Gogan, Iuliana Solomon a spus că are multe lacune profesionale și toate acuzațiile aduse de dumneaei sunt false.

,,Avea multiple lacune vizavi  de a înțelege cum funcționează o instituție cu specific, plângerile au fost inclusiv din partea angajaților. Cum vi se pare dumneavoastră ca doamna contabil șef să refuze să semneze referatele de necesitate?

Dumneaei vine după ce nu a primit postul de șef serviciu financiar contabilitate pentru că dacă îl primea, vă asigur că nu mai existau aceste probleme.”

Ce are de spus Beatrice Rancea

Referitor la problema contractelor de colaborare cu managerii altor opere, Rancea spune că

,,Toți managerii instituțiilor de cultură din țară au fost remunerați pentru prestațiilor lor artistice conforme pregătirilor profesionale ale acestora (regizori, soliști vocali, scenografi etc) atunci când au fost invitați să lucreze în alte instituții.

Astfel, domnul Florin Estefan, managerul Operei Naționale Române Cluj-Napoca, a fost invitat la Opera din Iași pentru a interpreta două roluri în spectacolele „Traviata” și „Evgheni Oneghin”, fiind remunerat ca solist interpret, în baza unui contract legal încheiat, cu o sumă care se practică la nivel național.

Eu am fost invitată la Opera din Cluj în calitate de regizor să montez spectacolul „Don Giovanni” și am fost remunerată în baza unui contract legal încheiat. Absolut toți managerii din țară au avut contracte încheiate legal pentru prestațiile lor artistice, lucru valabil și în cazul nostru.”, ne-a declarat Beatrice Rancea.

Referitor la refacerea organigramelor de atât de multe ori, Rancea susține că este o decizie ce se ia în funcție de necesitate.

Cât despre demiterea lui Vlad Mărculescu, aceasta spune:

“Contractul lui Vlad Marculescu este încheiat pe baza unei comisii de disciplină și pe baza unor referate și reclamații făcute de angajați și colegii acestora și în urma acestei comisii de disciplină, în mod legal i s a desfăcut contractul de muncă, deci nu este abuziv.

Abuziv ar putea doar dacă avem o decizie a instanței dacă este legal sau nu. Noi, din punct de vedere a ordinii interioare, am procedat legal și cum se poate face cu orice alt angajat, în orice instituție din această țară. Comisia de disciplină se întrunește, păstrând un regulament și niște norme date de instituție. Toate procedurile facute în instituție sunt absolut legale.”

În urma primei anchete a Corpului de Control, deși au fost găsite numeroase nereguli, ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu nu a luat nicio decizie, susținând că trebuie să aștepte rezultatul anchetei Parchetului din Iași.

“Înțeleg că există nemulțumiri, dar nu putem lua nicio decizie fără a respecta procedura legală. Suntem receptivi la problemele artiștilor, cu toții trecem printr-o perioadă dificilă, dar este important să respectăm toate reglementările legale.“, a declarat Bogdan Gheorghiu, ministrul Culturii.

Însă, în urma demiterii lui Vlad Mărculescu, în septembrie, și a unui protest care a avut loc chiar pe scările Ministerului Culturii, acesta a decis să trimită din nou Corpul de Control la Iași.

Culmea este că în luna septembrie, pe când îl demitea pe Vlad Mărculescu, Beatrice Rancea a devenit membru PNL, filiala Sector 5 București și a fost anchetată de corpul de control al unui coleg de partid, ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu. 

Mai mult, filiala PNL Sector 5 e condusă de Daniel Dragoş Tănăsoiu, şeful Corpului de Control al Primului Ministru, Ludovic Orban. 

L-am contactat pe Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, pentru a afla ce se întâmplă cu a doua anchetă a Corpului de Control. Acesta ne-a transmis că raportul se află în stadiul de lucru.

The post Opera Națională Iași. Un spectacol la care nu aplaudă nimeni. appeared first on Cultura la dubă.