În premieră, barometrul pune în legătură consumul cultural cu cetățenia democratică, demonstrând că românii expuși frecvent la practici culturale tind să fie mai implicați în viața comunității. 

În ceea ce privește participarea la spectacole de teatru, datele indică o scădere de 9% față de anul 2019, când procentul românilor care spuneau că merg la teatru cel puțin o dată pe an era de 29%. Important de menționat este că în anul 2021, un an al restricțiilor sociale, proporția era de doar 7%, astfel că noul barometru arată, de fapt, o întoarcere treptată la obiceiurile pre-pandemice.

În mod similar, vizionarea filmelor la cinematograf rămâne mai puțin frecventă decât în 2019 – de la 35% cel puțin o dată pe an la 26% –, deși e în creștere cu 12 procente față de 2021.

Și proporția celor care merg în vizită la muzee, galerii sau expoziții de artă cel puțin o dată pe an este cu 8 procente mai mică decât în 2019 (de la 38% la 30%), în ciuda unei creșteri de 6% față de 2021.

INFC atrage atenția că la consumul cultural deficitar contribuie mai multe tipuri de bariere, cum ar fi cele fizice (pentru persoane din grupuri vulnerabile), financiare și geografice (mai ales în mediul rural, unde există puține spații culturale).

Cea mai importantă, spune Carmen Croitoru, directorul general al INFC, rămâne totuși cea de educație. În acest sens, experții INFC propun un „accent mai mare pe alfabetizarea/educaţia culturală, întrucât practicile și gustul de consum se construiesc în timp îndelungat și e nevoie de programe constante din perioada copilăriei până după adolescență”.

Interesante sunt și practicile culturale devenite mai frecvente: dacă în 2019, 45% dintre români spuneau că vizitează cel puțin o dată pe an un monument istoric sau un sit arheologic, în 2021 procentul urcase la 49%, iar în 2022 a atins 59%. La mijloc ar fi posibilitatea de a face aceste vizite în aer liber, fără restricții sociale, dar și o apreciere mai mare a românilor pentru patrimoniul local. 

În ceea ce privește lectura de carte, INFC a identificat un consum mai mic pentru formatul tipărit (de la 65% la 56%) și cu 11% mai mare (de la 17% la 28%) pentru formatul digital. Preferința pentru lecturi digitale e relevantă inclusiv pentru biblioteci, care trebuie să se adapteze și să ofere tot mai mult acces la baze de date și publicații online, spune Carmen Croitoru.

Actuala ediție a Barometrului de Consum Cultural analizează de asemenea relația dintre participarea culturală și cetățenia democratică, tradusă, printre altele, prin apartenență, toleranță și încredere socială, dar și prin preocupări civice. Datele arată că experiențele culturale generează comunități și, implicit, un sentiment de apartenență.

Notabil e însă nivelul scăzut de încredere socială al românilor. Dacă 92% dintre ei spun că au multă sau foarte multă încredere în familie, doar 38% au multă sau foarte multă încredere în oamenii din cartierul ori satul în care locuiesc. 84% declară că au puțină sau foarte puțină/deloc încredere în oamenii de altă naționalitate.

Deși petrec mult timp la televizor (70% zilnic, 97% cel puțin o dată pe an), 79% dintre români au puțină sau foarte puțină încredere în știrile difuzate acolo. Cel mai mult se încred în cele distribuite online de cunoscuți (28%). Tinerii între 18 și 35 de ani, care folosesc internetul zilnic în proporție de 94%, tind să prefere știrile distribuite pe rețelele de socializare, dar, per total, au puțină încredere în ele.

80% dintre români recunosc însă importanța presei în bunul mers al societății. Și în acest caz, cu cât cineva participă mai des la activități culturale în spațiul public sau privat, cu atât crește probabilitatea să găsească și să aibă încredere în cel puțin un canal de distribuire a știrilor.

Barometrul de Consum Cultural – ediția 2022 este un sondaj de opinie reprezentativ la nivel național pentru populația majoră. Volumul aproximativ este de 1035 de persoane chestionate aleatoriu, cu o eroare de cel mult +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

The post 84% dintre români nu au încredere în oameni de altă naționalitate, arată Barometrul Cultural 2022 appeared first on Cultura la dubă.

În centrul pavlionului B2, italienii au construit un stand impresionant, înconjurat de măslini înfloriți și de cale care redau culorile drapelului italian. Dincolo de eleganța binecunoscută, Italia a adus, însă, la Bookfest, ceva și mai important – un model de succes care face ca piața de carte să fie lider în topul vânzărilor înregistrate de industriile culturale, cu o cifră de peste 3 miliarde de euro.

Așadar, italienii dau mai mulți bani pe cărți decât pe abonamente TV, cinema, teatre, concerte sau expoziții, depășind chiar și industria jocurilor pe calculator.

De cealaltă parte, România, țară gazdă, se confruntă cu noi statistici îngrijorătoare – 42% dintre români nu au citit o carte în ultimul an, iar dintre cei care nu citesc, cei mai mulți sunt tineri între 18 și 24 de ani – 51%.

8 edituri italiene și-a prezentat ieri strategiile și oferta de carte în fața colegilor de breaslă din România. Pentru a înțelege mai bine ce funcționează în piața de carte din Italia și ce ne lipsește nouă, am stat de vorbă cu mai mulți profesioniști din domeniu.

***

Cel mai recent studiu, finalizat zilele trecute de D&D Reserch, arată că 42% dintre români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an. Iar cifrele sunt optimiste, dacă ținem cont de faptul că studiul a fost realizat în cele mai mari 20 de orașe din România, cu o populație de peste 100.000 de locuitori, localități unde există cel puțin o librărie sau o bibliotecă.

Dintre cei care nu citesc cărți, 23.8% au între 35 și 49 de ani, 26.5%: 25 – 34 de ani, 29.4%: 50 – 65 de ani, iar 51% au între 18 și 24 de ani. Așadar, tinerii citesc cel mai puțin. Alternativele mai bune sunt principalul motiv invocat de cei care nu citesc. 27.4% au spus că pur și simplu nu au obiceiul de a citi, 25.9% au declarat că există surse mai bune de a se informa, iar 25.6% spun că există forme mai bune de relaxare. Alți 7.9% spun că nu citesc pentru că niciun prieten nu face asta.

De cealaltă parte, italienii vin cu niște cifre impresionante. Pe parcursul anului, există două perioade de vârf în vânzările de carte – Crăciunul și luna februarie. Ce se întâmplă, mai exact, în februarie?

De 7 ani încoace, tinerii care împlinesc 18 ani primesc de la guvernul italian un voucher cultural în valoare de 500 de euro. Aproximativ 70% din sumă este cheltuită de tinerii italieni pe cărți, deși au posibilitatea să folosească voucherele și la cinema, teatre, muzee sau la concerte.

“Aceste vouchere au adus un boost uriaș în piața noastră de carte, au fost cu adevărat un game changer. E interesant de remarcat și că ele se oferă la nivel național, nu sunt niște ajutoare sociale pentru cei cu venituri mici, ci pur și simplu o metodă de a apropia tinerii de cultură, de a o face accesibilă pentru toată lumea. Este o metodă de a îi face să devină mai buni ca adulți. Și nu există formă mai bună decât a aduce cultura aproape de ei.”, ne explică Bruno Giancarli, cercetător la Biroul de Studii al Asociației Italiene a Editorilor.

Și în România au existat mai multe inițiative venite din societatea civilă pentru introducerea voucherelor culturale, însă parlamentarii care ar trebui să legifereze asta au lăsat proiectele la stadiul de promisiuni.

“Nu au fost niște simple discuții, au fost proiecte de lege care voiau să introducă aceste vouchere și au fost respinse în Parlament. Și într-o piață mare, precum cea a Italiei, e nevoie de susținerea statului pentru acest sector cultural, ca să îl faci un ajutor pentru populația generală. La noi suntem obligați să ne descurcăm singuri, mai mult,ni se pun și obstacole, precum timbrul cultural”, spune Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor din România.

Pe lângă voucherele culturale, Italia se bucură și de un aport uriaș adus de TikTok în rândul tinerilor. Noii trendsetteri vin de jos în sus, de la simpli utilizatori către mase, nu de la marii influenceri, cum se întâmplă încă în România. De exemplu, un simplu adolescent care vorbește despre o carte pe TikTok poate crea reacții în lanț și determina mii de alți tineri să citească acea carte. Fenomenul e explicat chiar de reprezentantul editorilor italieni.

“Nu ne-am așteptat niciodată ca TikTok să aibă o asemenea influență pozitivă. Foarte foarte mulți tineri au intrat pentru prima dată într-o librărie pentru că au văzut ceva pe TikTok și pentru că vor să împărtășească aceleași interese cu prieteni din rețea. E vorba despre ceva foarte organic și oarecum magic.”

Copiii care citesc acum sunt copiii părinților care citesc

În rândul editurilor, la nivel internațional, Italia este cunoscută drept regina cărților pentru copii. Iar asta nu se întâmplă de ieri. Probabil și voi ați avut în biblioteca familiei Cuore, inima de copil, de Edmondo de Amicis.

Așadar, având o vastă istorie a literaturii pentru copii, Italia a făcut din acest segment o industrie extrem de profitabilă. Dincolo de literatură, editurile italiene se concentrează și pe volume care prezintă metode de educație, benzi desenate, ce se bucură de o creștere uriașă în ultimii ani, sau pe titluri dedicate copiilor cu dizabilități.

De altfel, la standul Italiei puteți descoperi Reggio Children, un centru internațional pentru apărarea și promovarea drepturilor și a potențialului tuturor copiilor, ce publică proiecte și lucrări despre Reggio Emilia Approach sau Editura Erickson, care publică volume despre metodele educative Montessori sau vinde materiale de lucru Montessori.

Și în România se întrevede o speranță dinspre cei mici. Dar pentru ca acea speranță să crească este nevoie de o schimbare în profunzime a sistemului educațional și a accesului la educație și cultură.

“Uneori, la o anumită vârstă, este prea târziu să introduci unei persoane un obicei pe care nu l-a avut niciodată. Cea mai importantă muncă trebuie depusă în școli, fiindcă acest obicei trebuie creat din copilărie.”, spune Bruno Giancarli.

“Consumul de carte de copii stă bine, dar în interiorul acelei anvelope de consumatori de carte, care e foarte mică. De circa un deceniu crește consumul de carte de copii în România, eu îmi explic asta și prin conștientizarea de către părinți a eșecului educațional.

Dacă vezi că la școală Ministerul Educației îți pune pe bancă aceleași manuale învechite, cu programa atât de densă, îți dai seama că dacă vrei să nu îl pierzi, trebuie să îi cumperi tu cărți. Pe lângă asta, e importantă și creșterea numărului de autori români. E foarte sănătos și pentru piață și pentru copii, au ocazia să întâlnească autorii pe care îi citesc.”, completează Mihai Mitrică.

Succesul Italiei, o sinergie între grupurile mari și editurile mici, guvern, societate civilă și familii

În 2021, în Italia au fost publicate peste 81.000 de volume, iar țara se află pe locul 4 în Europa, după Germania, UK și Franța, ca vânzări înregistrate pe piața de carte.

Reprezentanții editurilor susțin laolaltă că acest succes nu ar putea exista fără colaborarea dintre mai multe entități, de la școli, la părinți, guvern sau mediul privat. Cu toții au înțeles că investiția în cultură înseamnă, de fapt, investiția în viitorul societății în care trăiesc.

Apoi, odată armonizată această înțelegere nescrisă, editurile mici și mari sunt încurajate să publice titluri cât mai diverse, care acoperă o paletă largă de interese. De exemplu, Editura Edra Publishing, prezentă la Bookfest sprijină dezvoltarea studenților la Medicină, fiind lider în domeniul manualelor universitare, iar Editurii Hoepli, prezentă și ea la standul Italiei, este specializată în cărți tehnico-științifice, inginerie, arhitectură și design, afaceri și finanțe, marketing și management sau dicționare.

Editura Il Castoro se ocupă de publicarea de cărți pentru copii de toate vârstele, distinse cu numeroase premii,
Editura Keller publică volume de narațiune, eseistică, reportaje și cărți ilustrate, iar Editura White Star e specializată în albume foto și volume ilustrate pentru copii.

De la Salonul de carte nu lipsește celebra editură Mondadori, cu o istorie de peste 100 de ani și o largă ofertă.

Până duminică, 28 mai, publicul are ocazia să descopere la Bookfest cele mai populare titluri italiene traduse în limba română, iar profesioniștii din domeniu se întâlnesc pentru a lega noi colaborări.

“Scopul prezenței aici este să promovăm excelența în rândul editurilor și să prezentăm posibile noi oportunități de traducere a autorilor italieni în România, dar și să familiarizăm cititorii români cu volumele deja existente pe piața din România. Nu în ultimul rând, ne dorim să punem în contact autori români cu edituri italiene”, explică Micaela Soldini, directorul Agenției Italiene pentru Comerț Exterior.

În zilele ce urmează vor avea loc mai multe întâniri cu autori italieni și români și dezbateri pe teme diverse, cum ar fi scrierea în secolul 21, Sicilia literară, universul lui Dante sau istoria graffiti-ului.

Intrarea la Bookfest este liberă.

The post Cum reușește Italia să facă din piața de carte cea mai profitabilă industrie culturală appeared first on Cultura la dubă.

Grupul Humanitas a deschis azi o nouă librărie în București: Humanitas-Takumi Lipscani 42. Librăria se desfășoară pe 350 de metri pătrați într-o casă de secol XIX și cuprinde un parter, trei etaje de cărți și încă un etaj ocupat de Takumi.

“A deschide o librărie în acest moment pare o inconștiență. Se închid librării peste tot. Și noi deschidem o librărie de 350 de mp. De ce o facem? Din idealism.

Ei, dar nu om fi total idioți, trebuie să fie și pragmatism.

Sperăm că fiind singurul magazin din România și din Europa care are atât de multe produse meșteșugărești japoneze, oamenii intrând aici vor da și peste cărți și le vor descoperi, dacă nu le-au descoperit până acum.

Ăsta e primul calcul. Dar primul sentiment este din nebunie. Știu, e dezastru cu statisticile cititului, în ciuda acestui lucru noi ne facem iluzia că vom crea cititori deschizând librării, nu închizând librării.“, a declarat Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas, la deschiderea Humanitas Lipscani 42.

Potrivit Humanitas, Takumi este cel mai mare magazin de cadouri japoneze din Europa și pune la dispoziția vizitatorilor accesorii, decorațiuni, obiecte ceramice sau chimonouri.

Noua librărie va avea și un spațiu pentru evenimente cu o zonă de cafenea integrată, care poate găzdui câteva zeci de persoane și unde se vor desfășura lansări de carte, proiecții de film, conferințe, ateliere pentru copii sau workshop-uri.

Produsele autentice românești le vor sta și ele la dispoziție celor care doresc să descopere România și tradițiile ei atunci când vizitează centrul istoric al Bucureștiului.

Librăria Humanitas de pe strada Lipscani nr. 42 va fi deschisă de luni până miercuri între orele 10:00—22:00 și de joi până duminică între orele 10:00—23:00.

The post Gabriel Liiceanu: “A deschide o librărie în acest moment pare o inconștiență. Se închid librării peste tot. Și noi deschidem o librărie de 350 de mp.” appeared first on Cultura la dubă.

Decembrie a rămas luna cu cele mai mari încasări și odată încheiată și ea, editurile au transmis publicului obișnuitele topuri anuale de vânzări.

Unele au preferat să se concentreze pe titlurile nou apărute în 2021, altele au publicat topul general al vânzărilor, unde, pe alocuri, se păstrează aceleași bestsellere ca în anii anteriori.

***

HUMANITAS

Editura Humanitas a publicat un top 12 al celor mai vândute cărți publicate în 2021, oferind inclusiv numărul volumelor, lucru pe care celelalte edituri nu l-au făcut. De aceea nu vom putea spune dacă locul 1 în topul unei edituri echivalează ca număr de volume vândute cu locul 1, 2 sau 3 de la altă editură.

Humanitas precizează, de asemenea, data publicării, pentru a ține cont de perioada de timp în care cartea respectivă a fost pe piață.

Iată care sunt primele 5 cărți noi cumpărate de români de la Humanitas în 2021:

1. Stephen Hawking, “Răspunsuri scurte la marile întrebări” (12 000 exemplare – 25 februarie)

2. Tatiana Niculescu, “Nepovestitele iubiri. 7 minibiografii sentimentale” (8000 exemplare – 1 februarie)

3. Radu Paraschivescu, “Acul de aur și ochii Glorianei” (6000 exemplare – 24 mai)

4. Gabriel Liiceanu, “Impudoare. Despre „eu“ va fi vorba” (5900 exemplare – 27 octombrie)

5. Suleika Jaouad, “Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată” (5900 exemplare – 11 octombrie)

HUMANITAS FICTION

Humanitas Fiction a transmis un top similar, din care menționăm mai jos primele 5 poziții:

1. Auschwitz, ultima stație, Eddy de Wind (14000 exemplare – 19 ianuarie)
2. Jurnalul unei iubiri pierdute, Eric-Emmanuel Schmitt ( 9500 exemplare – 2 februarie)

3. Trenul spre Samarkand, Guzel Iahina (8700 exemplare – 1 noiembrie)

4. Cofetăria cu miracole, Christian Escriba, Silvia Tarrago (8000 exemplare – 2 aprilie)

5. Din cer au căzut trei mere, Narine Abgarian (6800 exemplare – 3 septembrie)

POLIROM

Editura Polirom, în schimb, a oferit un top general al vânzărilor, care nu ține cont de data apariției cărții, precum și topuri separate cu literatură română sau nonficțiune scrisă de autori români.

În topul general rămâne lider, la fel ca în ultimii ani, istoricul israelian Yuval Noah Harari, care a cucerit întreaga lume cu cărțile sale. Surprinzător este că printre bestsellerele lui Harari se află și cunoscutul roman al literaturii universale – De veghe în lanul de secară (1951), atât de popular printre tineri și adolescenți.

1. Yuval Noah Harari, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii
2.  Yuval Noah Harari, Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului 
3.  Elif Shafak, Fetița căreia nu-i plăcea numele său
4.  Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI
5.  J. D. Salinger, De veghe în lanul de secară

Editura Polirom este, în același timp, unul dintre cei mai importanți promoteri ai tinerilor autori români. Iată mai jos topul celor mai vândute titluri Polirom din literatura română.

1. Simona Popescu, Exuvii
2. Lavinia Braniște, Mă găsești când vrei
3. Adrian Schiop, Să ne fie la toți la fel de rău
4. Dan Lungu, Sunt o babă comunistă!
5. Cristian Fulaș, Ioșca

La categoria nonficțiune autori români, rămâne în top binecunoscutul Jurnalul fericirii, dar urcă pe 2 cartea profesorului de psihologie Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai.

1. N. Steinhardt, Jurnalul fericirii
2. Daniel David, Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală
3. Andrei Ursu, Roland O. Thomasson, în colaborare cu Mădălin Hodor, Trăgători și mistificatori. Contrarevoluția Securității în decembrie 1989
4. Ioan T. Morar, Fake news în Epoca de Aur. Amintiri și povestiri despre cenzura comunistă
5. Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase. Vol. I: De la epoca de piatră la misterele din Eleusis

CURTEA VECHE

Curtea Veche a publicat atât topul general al vânzărilor, cât și topul noutăților, topul autorilor străini și cel al autorilor români.

Cea mai vândută carte în 2021 este una de dezvoltare personală prin educație financiară. Ironia face ca această carte, care te înavță cum se economisești bani, a fost anii trecuți și una dintre cele mai furate cărți din librăriile românești.

Top 10 cele mai vândute titluri în 2021:

1. „Tată bogat, tată sărac” de Robert T. Kiyosaki

2. „Cele cinci limbaje ale iubirii” de Gary Chapman

3. „Când corpul spune nu” de Gabor Maté

4. „Inteligența emoțională” de Daniel Goleman

5. „Secretele succesului” de Dale Carnegie

Top 10 noutăți în 2021:

1. „Când corpul spune nu” de Gabor Maté

2. „Țup în lumea nouă” de Alex Donovici, cu ilustrații de Stela Damaschin-Popa

3. „Astăzi, aici, acum” de Mirela Retegan

4. „Dragă, unde-s banii?” de Adrian Asoltanie

5. „Pădurea” de Marian Godină

Surpriza vine din zona literaturii pentru copii, Alex Donovici, autorul seriei “Țup” devenind anul acesta cel mai vândut scriitor român la Curtea Veche, fiind urmat de soția sa, Cristina Donovici, fondatoarea seriei de povești pentru copii Poveștile Cristinei.

De altfel, cărțile “Țup” au apărut anul acesta traduse în China, Turcia, Ungaria, Coreea de Sud, Vietnam, Slovacia și Spania, urmând să apară în 2022 și în Cehia.

Top 10 autori români:

1. Alex Donovici

2. Cristina Donovici

3. Ramona și Radu F. Constantinescu

4. Mihaela Bilic

5. Geanina Staicu-Avram

ALL

Vânzările din topul editurii ALL ne arată că românii sunt în continuare interesați de istorie, la fel ca în ultimii ani, dar nu este de ignorat faptul că în o parte din acest interes vine pe fondul unui val de naționalism care crește considerabil și poate fi lesne observat în comportamentul românilor în social media, la vot sau la protestele de stradă.

Pe primul loc în top se află Istoria românilor, scrisă de cunoscutul istoric Constantin G. Giurescu, apărută în 3 volume care prezintă istoria poporului român din cele mai vechi timpuri până la sfârșitul epocii fanariote.

Aceasta este urmată de o carte premiată cu Pulitzer, care pretinde să răspundă diferit unor întrebări puse de istoria tradițională.

1. Istoria românilor, Constantin G. Giurescu
2. Arme, visuri și oțel, Jared Diamon
3. Curiozități bizantine, Anthony Kaldellis
4. Capcanele mâncatului emoțional, Laura Ene
5. Pasărea liră, Cecelia Ahern

LITERA

La Editura Litera rămâne lider incontestabil autorul român de literatură Igor Bergler, realizator de emisiuni de televiziune care a stabilit primul record pe piața românească de carte în 2017, cu volumul Testamentul lui Abraham. Până acum acesta s-a vândut în peste 300.000 de exemplare.

1. Minciuna lui Michelangelo, Igor Bergler
2. Fecioarele, Alex Michaelides
3. Apă proaspătă pentru flori , Valerie Perrin
4. Portocala sângerie,  Harriet Tyce
5. Oricine poate avea o relație fericită, Stefanie Stahl

***

România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de carte, potrivit ultimului raport publicat de Eurostat în ianuarie 2021.

Conform acestuia, 93.5% dintre români nu cumpără nici măcar o carte pe an și nici la bibliotecă nu merg.

În 2019, Biblioteca Națională a României înregistra 900 de vizitatori pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 320.000 de vizitatori pe an. Iar în 2020, în primul an al pandemiei, numărul a scăzut la 250 de vizitatori pe zi.

Prin comparație, Biblioteca Națională a Franței înregistra 1,3 milioane de vizitatori pe an, dintre care 900.000 de cititori, iar restul participanți la diverse evenimente: expoziții, concerte, dezbateri.

În plus, aceeași instituție a înregistrat 41 de milioane de vizite în spațiul virtual, care se bucură de mare succes în special pentru accesul la mediatecă (muzică, filme).

Din păcate, bibliotecile românești au rămas mult în urmă și sunt departe de modernizarea necesară pentru a stârni interesul publicului. În plus, în 2020 și 2021, în plină criză financiară, mai multe primării au tăiat bugetele dedicate bibliotecilor, și așa slab finanțate, acestea fiind nevoite să reducă personalul sau programul pentru public.

The post Cele mai vândute cărți în 2021: “Răspunsuri scurte la marile întrebări”, “Tată bogat, tată sărac”, “Minciuna lui Michelangelo”, “Istoria românilor”, “Țup în lumea nouă” appeared first on Cultura la dubă.