Cea mai mare retrospectivă Brâncuși din Germania și prima organizată după 50 de ani, a fost deschisă aseară pentru oficialități. Realizată de Neue Nationalgalerie în colaborare cu Centrul Pompidou din Paris, expoziția cuprinde peste 150 de sculpturi, fotografii și materiale de arhivă de la Centrul Pompidou, precum și atelierul lui Brâncuși, reconstruit pentru prima dată în afara Parisului.

Expoziția se află sub patronajul comun al președintelui federal Frank-Walter Steinmeier, al lui Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze, și al lui Nicușor Dan, președintele României.

Expoziția va fi deschisă între 20 martie 2026 – 9 august 2026.

România celebrează în 2026 Anul Brâncuși – 150 de ani de la nașterea sculptorului. Țara noastră nu organizează, însă, nicio retrospectivă Brâncuși.

***

Similară cu retrospectiva Brâncuși organizată de Centrul Pompidou la Paris în 2024, expoziția de la Berlin aduce în fața publicului german și internațional o perspectivă amplă asupra sculptorului român.

Potrivit site-ului oficial al Neue Nationalgalerie, “Brâncuși (1876-1957) este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX. După începuturi academice tradiționale în România, și-a dezvoltat propriul stil la Paris începând cu 1907. Sculpturile sale organice, reduse la elementele lor esențiale, îl fac un pionier al abstracției sculpturale la începutul secolului XX. Căutarea constantă a lui Brâncuși pentru un ideal artistic se manifestă în variațiile formale ale câtorva motive și în interacțiunea dintre diferite materiale și suprafețe. A folosit cu măiestrie piedestaluri specifice, lumina, mișcarea, precum și fotografia și filmul pentru a-și pune în valoare sculpturile.

În colaborare cu Centrul Pompidou din Paris, Neue Nationalgalerie prezintă prima retrospectivă a operei acestui artist excepțional în Germania în peste 50 de ani. Cu peste 150 de sculpturi, fotografii, desene, filme și materiale de arhivă inedite de la Centrul Pompidou, precum și din alte colecții internaționale private și publice, expoziția oferă cea mai cuprinzătoare prezentare generală de până acum a operei multiple a lui Brâncuși. Alături de lucrări majore precum „Sărutul”, „Pasărea în spațiu”, „Muza adormită” și „Coloana fără sfârșit”, expoziția prezintă o reconstituire parțială a celebrului studio al lui Brâncuși, care este astfel expus în afara Parisului pentru prima dată de la predarea sa către statul francez în 1957.

Deși opera lui Constantin Brâncuși este foarte populară în Franța, sculptorul este mai puțin cunoscut publicului larg din Germania. Expoziția își propune să-i ofere artistului recunoașterea pe care o merită și în Germania.”

Expoziția va fi deschisă între 20 martie 2026 – 9 august 2026. Prețul unui bilet pentru adult costă 16 euro, iar pentru categoriile care beneficiază de reducere biletul de acces este de 8 euro. 6 euro costă un tur ghidat, iar muzeul oferă tururi speciale și pentru persoane cu deficiențe de auz sau de vedere.

Curatori sunt Klaus Biesenbach și Maike Steinkamp de la N​eue Nationalgalerie și Ariane Coulondre și Valérie Loth de la Centrul Pompidou, Paris.

Valérie Loth a acordat un amplu interviu pentru Cultura la dubă în 2024, la retrospectiva de la Paris.

“Am vrut să transmitem multe lucruri. În primul rând, să arătăm de ce abordarea lui în sculptură a fost modernă, cum a exersat formele sculpturilor până a ajuns la abstract. Începutul acestei aventuri este studioul pe care l-am primit ca donație.

Marcel Duchamp i-a fost foarte apropiat și cei doi gândeau asemănător. De exemplu, în aspectul lucrăriilor în serie, care sunt mereu aceleași, dar care de fiecare dată sunt diferite. De asemenea, cred că ideea lui Brâncuși de a dona tot atelierul unei instituții este foarte aproape de ceea ce avea în minte Duchamp, care a vândut o mare parte a lucrărilor sale unui singur colecționar, pentru ca apoi acesta să le doneze Muzeului din Philadelphia.

Și cred că Brâncuși gândea la fel, de aceea a donat tot atelierul său. Sigur că fiecare lucrare poate fi văzută individual, dar voia ca toată munca din atelierul său să fie văzută.”

“Atelierul era totul pentru el. El și-a făcut patul, uneltele, rafturile pentru vinyluri. Pentru el era important să păstreze totul împreună. Când vindea o sculptură, făcea o copie în ghips pentru a o păstra în atelier.”

Valerie Loth, co-curatoarea expoziției Brâncuși de la Centrul Pompidou

Centrul Pompidou din Paris a fost închis pentru un amplu proiect de renovare și modernizare. Amplasat până acum într-o clădire anexă, Atelierul Brâncuși va fi mutat în clădirea principală a centrului, după renovare.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Prima retrospectivă Brâncuși din Germania, după 50 de ani, a fost vernisată aseară la Berlin appeared first on Cultura la dubă.

Cea mai mare expoziție dedicată lui Constantin Brâncuși, deschisă la Centrul Pompidou din Paris între 27 martie și 1 iulie 2024, a adunat 390.498 de vizitatori, potrivit informațiilor obținute de Cultura la dubă de la organizatori.

Media zilnică a fost de 5000 de vizitatori, iar numărul total reprezintă un record printre toate evenimentele organizate de Pompidou după măsurile de izolare luate în 2020 din cauza pandemiei.

Ultima mare expoziție Brâncuși care a avut loc la Pompidou a înregistrat o medie zilnică de 4000 de vizitatori.

Cultura la dubă v-a prezentat pe larg un reportaj de la expoziție în aprilie 2024.

Un alt eveniment grandios dedicat sculptorului român va avea loc la Amsterdam în 2025.

The post Expoziția Brâncuși de la Paris a fost văzută de 400.000 de oameni, record pentru Centrul Pompidou în ultimii 4 ani appeared first on Cultura la dubă.

Inaugurat în anul 1977, Centrul Pompidou, cea mai vie instituție culturală a Europei, va fi închis de la sfârșitul verii 2024 până în 2030, pentru un amplu proces de renovare. Închiderea Centrului Pompidou este gândită ca un eveniment cultural în sine, marcat prin cea mai mare expoziție Brâncuși organizată vreodată, între 27 martie – 1 iulie 2024.

Centrul Pompidou are o colecție de peste 120.000 de lucrări de artă, iar în 2022 a primit peste 3 milioane de vizitatori.

Având convingerea că arta trebuie să discute, să conteste și să protesteze, Georges Pompidou, premierul Franței între 1962-1968 și președintele republicii între 1969-1974, și-a dorit ca în inima Parisului să fie ridicat un centru cultural modern, în care artele plastice să se îmbine cu cinematografia, teatrul, dansul sau cu poezia, un spațiu unde arta să fie creată, nu doar expusă.

În 1977, pe platoul Beaubourg, unul dintre cele mai vechi cartiere pariziene, era inaugurată curajoasa clădire colorată, de metal și sticlă, imaginată de arhitecții Renzo Piano și Richard Rogers. Pompidou nu a mai trăit să vadă ridicat Centrul Pompidou, însă instituția a preluat și dus mai departe viziunea sa despre arta vie, provocatoare.

În acest context, Atelierul Brâncuși a fost prezentat încă de la deschiderea din 1977 drept o componentă esențială a Centrului Pompidou. Sculptorul român a donat, prin testament, atelierul său, cu tot ce cuprindea, statului francez, cu condiția ca acesta să fie recreat întocmai și arătat publicului.

Prima reconstituire parțială a atelierului Brâncuși a fost expusă în interiorul Muzeului de Artă Modernă din Paris, la Palatul Tokio, în 1962. Odată cu deschiderea Centrului Pompidou, Atelierul Brâncuși a fost reimaginat și așezat chiar în fața instituției de artă modernă.

Însă în urma unor inundații masive, în 1990 atelierul a fost închis.

Renzo Piano a realizat apoi o clădire muzeu, în interiorul căreia a așezat atelierul Brâncuși închis, putând fi văzut de jur împrejur de către vizitatori. Atelierul Brâncuși, aflat în piațeta din fața centrului, a fost inaugurat în 1997 și închis la finalul lui 2023.

Acum, patrimoniul brâncușian deținut de francezi, alături de valoroase împrumuturi internaționale, printre care și lucrări aduse din România, va fi expus în interiorul Centrului Pompidou, în cadrul celei mai ample expoziții Brâncuși din istorie.

Evenimentul se desfășoară sub patronajul președintelui Franței, Emmanuel Macron.

Renovarea Centrului Pompidou este un proiect major, finanțat de Ministerul Culturii din Franța, și asumat de statul francez drept o responsabilitate națională.

Clădirea înseamnă 10 niveluri, cu o suprafață de 7.500 mp fiecare. Peste 12.000 de mp sunt dedicați Muzeului Național de Artă Modernă, iar 5.900 de mp expozițiilor temporare. Clădirea cuprinde și două săli de cinema, o sală de teatru, o sală de conferințe, o bibliotecă publică de 10.400 de mp și un centru de cercetare – Librăria Kadinsky, de 2.600 mp.

Fațada clădirii este organizată pe culori: albastru pentru sistemul de ventilație, galben pentru electricitate, verde pentru circuitele de apă și roșu pentru deplasarea vizitatorilor (scări și lifturi).

Lucrări parțiale de renovare au mai avut loc în perioadele 1997–1999 și 2019–2021, urmând ca între 2024-2030 să aibă loc cel mai amplu proces de modernizare a clădirii.

Principalele obiective sunt schimbarea fațadelor, îmbunătățirea siguranței la incendii, îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap și, cel mai important, optimizarea energetică.

În cei 6 ani în care clădirea va fi închisă, colecția va fi mutată, iar activitatea instituției se va desfășura în alte spații culturale din Franța și din diverse colțuri ale lumii, păstrând esența ei vie. Pe site-ul instituției, vizitat anual de peste 8 milioane de utilizatori, sunt deja anunțate principalele evenimente organizate în parteneriat cu alte muzee. Printre cele mai așteptate se numără o expoziție Henri Matisse la Grand Palais și mai multe evenimente realizate în parteneriat cu Muzeul Luvru, prin care opere de artă de la Luvru vor fi puse în dialog cu lucrări de artă modernă.

Expoziția Brâncuși poate fi vizitată la Pompidou între 27 martie – 1 iulie 2024, la Galeria 1 de la nivelul 6. Accesul general costă 17 euro. După 2030, Atelierul Brâncuși va fi amplasat într-un nou spațiu, chiar în interiorul clădirii Pompidou.

Dacă vrei să susții Cultura la dubă și jurnalismul cultural independent, poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.

Cultura la dubă nu accesează fonduri publice și nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

The post Arta de a închide temporar un muzeu: Centrul Pompidou invită publicul la cea mai amplă expoziție Brâncuși din istorie appeared first on Cultura la dubă.

BNR a lansat azi o monedă de colecție dedicată lui Constantin Brâncuși, cu ocazia închiderii expoziției „Brâncuși: surse românești și perspective universale” de la Timișoara. Potrivit organizatorilor, în cele patru luni de desfășurare, expoziția a adunat 130.000 de vizitatori.

Prezent la Timișoara, Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a lansat oficial moneda de argint dedicată scultorului român, având pe față portretul artistului, iar pe revers clădirea Muzeului Național de Artă din Timișoara.

Moneda va putea fi achiziționată prin sucursalele BNR din București, Timișoara, Iași, Cluj-Napoca, Craiova și Constanța, la prețul de 547,40 lei, începând de marți, 30 ianuarie 2024.

Astfel se încheie cel mai popular eveniment organizat în cadrul programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Din totalul de 130.000 de vizitatori ai expoziției, aproximativ 25.000 au fost elevi.

În urma expoziției, a fost publicat un catalog bilingv (român-englez), coordonat de curatoarea Doina Lemny. Catalogul reproduce 190 de imagini ale sculpturilor, desenelor și fotografiilor lui Constantin Brâncuși, alături de imagini documentare. Publicat de Fundația Art Encounters, catalogul reunește și 16 texte inedite semnate de istorici de artă români, francezi și englezi, putând fi achiziționat de la cele mai importante librării din Timișoara și din țară.

„Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii de puritate
universală şi va rămâne pentru secolele următoare ca singurul obstacol de netrecut; «Patria mea! Familia
mea, adierea brizei, norii care trec, râul care curge, focul care dogorește, iarba verde, iarba uscată,
țărâna, zăpada». Aceste note de atelier exprimă concepția cosmogonică aflată în centrul operei lui
Brâncuși atunci când este privită ca întreg și pe care această expoziție și-a dorit s-o transmită”, a declarat
Doina Lemny, curatoarea expoziției și editoarea catalogului.

Mai multe despre expoziție AICI.

The post BNR a lansat moneda de argint Brâncuși, în ediție limitată de 5000 de exemplare appeared first on Cultura la dubă.

2024, anul în care Paris va fi gazda Jocurilor Olimpice de vară, va reuni o serie de evenimente culturale impresionante. Totodată este anul la sfârșitul căruia Centrul Pompidou din Paris va fi închis pentru un amplu proces de renovare.

Cu această ocazie, organizează câteva expoziții extraordinare, menite să atragă numărul uriași de turiști prezenți în capitala Franței în anul Olimpiadei.

Printre acestea se numără expoziția Brâncuși, care va avea loc între 27 martie iulie și 1 iulie 2024.

Potrivit site-ului oficial al Centrului Pompidou, expoziția Brâncuși este “un omagiu adus părintelui sculpturii moderne”. Atelierul său ar urma să fie reamplasat chiar în centrul expoziției, din care vor face parte și fotografii, desene, filme și alte documente de arhivă. Brâncuși s-a născut în 1876 în România, s-a mutat la Paris în 1904 și a trăit și creat acolo până în 1957.

Cele mai multe dintre lucrările sale aparțin Centrului Pompidou, ca moștenire lăsată de sculptor statului francez. Dar numeroase alte opere celebre se află în marile muzee din lume. Acestea vor fi reunite în 2024 la Paris. Prima și singura retrospectivă Brâncuși organizată la Pompidou a avut loc în anul 1995. Afișul de anul acesta este inspirat de afișul de atunci, având în centru o fotografie cu lucrarea Muza adormită.

O importantă expoziție Brâncuși a fost organizată în 2023 la Timișoara Capitală Europeană a Culturii, fiind deschisă până pe 28 ianuarie 2024, însă aceasta nu este o retrospectivă.

Centre Pompidou a fost deschis publicului în 1977, din dorința președintelui francez Georges Pompidou de a dărui francezilor și turiștilor din toată lumea o instituție dedicată artei contemporane și moderne.

La Pompidou se află celebrul Atelier Brâncuși, recreat după fotografiile lui Brâncuși de către arhitectul Renzo Piano.

Centrul Pompidou primea înainte de pandemie aproximativ 7 milioane de vizitatori pe an, fiind cel mai mare centru de artă modernă din lume, alături de MoMA, New York.

The post Centrul Pompidou va găzdui în 2024 o impresionantă expoziție Brâncuși, reunind aproape 200 de sculpturi appeared first on Cultura la dubă.

Au mai rămas doar două zile până la deschiderea oficială a expoziției „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, găzduită de Muzeul Național de Artă Timișoara, în cadrul programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Expoziția este deja pregătită, iar astăzi va fi deschisă, în premieră, reprezentanților presei.

11 sculpturi sunt împrumutate din străinătate, iar restul provin din colecții private, de la Muzeul Național de Artă din Craiova și de la Muzeul Național de Artă a României.

Pentru ca acest eveniment să aibă loc, a fost nevoie de o renovare a Muzeului Național de Artă Timișoara, proces care a început acum 2 ani și a costat aproximativ 2 milioane de euro.

Într-un dialog cu Cultura la dubă, Filip Petcu, managerul Muzeului Național de Artă Timișoara, explică măsurile luate pentru modernizarea instituției.

“Când au avut loc primele discuții despre această posibilă expoziției, muzeul nu prezenta nici pe departe condițiile necesare găzduirii unei astfel de expoziții, cele mai multe sisteme erau nefuncționale, iar aceasta a fost justificarea pentru a demara o etapă de proiectare, corespunzătoarea clădirii, un palat baroc de secol al 18-lea, care a suferit diverse transformări în secolul 19. Doar în 2006 a fost deschis ca muzeu.

Ne aflăm într-un monument istoric de categoria A, în care nu se pot face orice tip de intervenții și trebuia să facem cât se poate de neinvaziv înlocuirea sistemelor.

Ce schimbări ați făcut, mai exact?

Am înlocuit sistemul de detecție și alarmare la incendiu, sistemul de efracție, sistemul de supraveghere, instalațiile de control și monitorizare climatică, tot ce înseamnă sistem de iluminat. De asemenea, s-a instalat o poartă de detecție metale la intrare.

Am avut ca model Muzeul Luvru din Abu Dhabi.

Cine are voie să atingă operele lui Brâncuși? Știm că, de exemplu, Cumințenia Pământului a fost lovită în perioada în care se afla în custodia MNAR, presupun că au fost luate măsuri speciale pentru ca așa ceva să nu se repete.

Există o echipă specializată de transport și există și o echipă de instalare, din Marea Britanie, de persoane care au lucrat și în străinătate la instalarea unor lucrări de Brâncuși.

Din păcate, în România nu există o calificare specială pe manipulare de opere de artă. Afară există cursuri de art handler, la noi aceste noțiuni intră mai degrabă în atribuțiile conservatorului.

Deci angajații muzeului nu sunt implicați direct în instalarea expoziției?

Nu, acest lucru revine în sarcina specialiștilor din Marea Britanie.”

38 de sculpturi realizate de Constantin Brâncuși vor putea fi văzute la Timișoara, alături de numeroase fotografii și documente de arhivă.

Operele expuse sunt asigurate pentru o sumă de peste 500 de milioane de euro. Detalii puteți citi AICI.

The post Brâncuși la Timișoara – sculpturile au fost instalate de specialiști din Marea Britanie appeared first on Cultura la dubă.

Cel mai așteptat eveniment al programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” se află în mijlocul pregătirilor. Transportul celor 11 lucrări aduse din străinătate este pe cale de a fi realizat, iar din țară vor fi aduse lucrări de la Muzeul Național de Artă Craiova și MNAR.

În spatele conceptului expoziției se află Doina Lemny, cel mai cunoscut specialist în opera lui Brâncuși, muzeograf-cercetător la Centrul Pompidou din Paris, care cuprinde Atelierul Brâncuși.

Aceasta povestește care vor fi principalele puncte de atracție ale evenimentului și cum au decurs negocierile cu marile instituții de cultură din străinătate.

“A trebuit mai întâi să punem Timișoara pe hartă și apoi să discutăm împrumuturile. Marile muzee sunt obișnuite cu astfel de împrumuturi între ele, una este să meargă o lucrare de la Tate la Pompidou și alta este să meargă de la Tate la Muzeul de Artă din Timișoara. Mă scuzați, dar așa este.

Există o listă de 5 pagini cu condiții care trebuie îndeplinite, de la transport, climatizare, iluminat, spațiu, și așa mai departe. Apoi, ca să obții un împrumut, îți trebuie cerere cu cel puțin doi ani înainte.

Ca să faci o expoziție Brâncuși, este o mare aventură. De aceea, eu nu aprob și nu mă implic în toate expozițiile. Mi s-a propus una în Italia la anul și am refuzat categoric.

Muzeul de la Timișoara nu are un spațiu generos, este într-un palat baroc, cu încăperi strâmte care se înlănțuie și, cum spuneam eu, sculptura nu o poți înghesui într-un colț, îmi place să citez ce spunea un istoric francez în anii 60, sculptura cere să dansezi în jurul ei. Așadar, la Timișoara nu puteam să îmi permit să fac un concept foarte mare.

O expoziție Brâncuși se organizează foarte greu, cu îndelungi negocieri pentru împrumuturi. Ideea mea a fost de a face legătura dintre Brâncuși și țara lui de origine.De altfel e și în titlu – „Surse românești și perspective universale”. Este o întoarcere simbolică a lui Brâncuși în țara lui natală.

Vom arăta publicului câteva opere simbolice din creația lui Brâncuși, pentru a arăta în ce măsură el a păstrat legătura cu România.

Brâncuși s-a format în România și primele opere, care se află la Muzeul Național de Artă Craiova, sunt opere create la Paris, dar care au fost cumpărate de români, colegi de-ai lui, colecționari, care i-au cumpărat lucrările pentru a-l ajuta să trăiască la Paris.

În expoziție vom prezenta lucrări din prima perioadă de creație – Ecorșeul sau “Jupuiutul”, făcută în colaborare cu profesorul său de anatomie, medicul Dimitrie Gerota.

Am obținut lucrări excepționale, care n-au ieșit niciodată din muzee, mai ales de la Centrul Pompidou.

De exemplu, Piatră de hotar – sfârșitul celei mai lungi serii din creația lui Brâncuși, Sărutul. Am făcut eforturi extraordinare să o aducem. Din punctul meu de vedere, este singura operă care are un simbol istoric. Este realizată în 1945, odată cu terminarea războiului. Brâncuși era foarte trist că România pierduse câteva teritorii.

Această Piatră de hotar, care este un totem, ornată pe toate părțile de Sărutul, este un simbol al păcii. Apoi, o altă operă care n-a ieșit niciodată din Muzeul Național de Artă Modernă din Paris, o coloană a lui Brâncuși.

Avem și Măiastra împrumutată de Tate Gallery Londra, prima din seria lungă a păsărilor și avem și Pasărea în văzduh, cea de pe afiș, pe care Fundația Peggy Guggenheim de la Veneția a avut generozitatea să ne-o împrumute.

Sunt opere de o fragilitate extraordinară. Imaginați-vă că la această operă Brâncuși a lucrat ani și ani de zile pentru a crea un echilibru care se sprijină pe un punct minuscul.

Nu trebuie să-l vulgarizăm și să-l folclorizăm pe Brâncuși, să spunem, de exemplu, că Coloana lui vine de la coloanele caselor țărănești.”, a declarat Doina Lemny.

Dacă ar fi fost un folclorist, Brâncuși n-ar fi fost un artist universal.

Doina Lemny, curatoare

Pentru transportul lucrărilor, Muzeul Național de Artă Timișoara a luat măsuri extraordinare. În primul rând, în ultimii 2 ani, clădirea a trecut printr-un proces de modernizare și a schimbat sistemul de supraveghere video, precum și climatizarea și iluminatul. Apoi, a contractat firme specializate atât pentru transportul lucrărilor, cât și pentru manipularea lor în spațiul expozițional.

Potrivit directorului muzeului, Filip Petcu, organizatorii au plătit o poliță de asigurare de 220.000 de euro, iar valoarea totală a lucrărilor asigurate se ridică la peste jumătate de miliard de euro.

Expoziția Brâncuși va începe pe 30 septembrie la Muzeul Național de Artă Timișoara. Un bilet la expoziție costă 88 de lei și poate fi deja achiziționat online. Elevii și profesorii au intrare gratuită, iar studenții și pensionarii bilet redus, 22 de lei pentru studenți și 55 de lei pentru pensionari.

Brâncuși: surse românești și perspective universale este finanțată de Consiliul Județean Timiș și este organizată de către Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România.

The post Brâncuși la Timișoara – lucrări asigurate pentru o valoare de peste 500 de milioane de euro appeared first on Cultura la dubă.

Cel mai așteptat eveniment al programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” va începe pe 30 septembrie la Muzeul Național de Artă Timișoara. Un bilet la expoziție costă 88 de lei și poate fi deja achiziționat online. Printre cele mai importante lucrări aduse în România se numără “Pasăre în văzduh” (1932-1940), din Colecția Peggy Guggenheim.

Potrivit site-ului timisoara2023.eu, “Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” își propune să ilustreze particularitatea artistului care a reușit să creeze forme pure, eliberate de orice influență. Prin dialogul pe care-l instaurează cu materia care-i permite să extragă esența ființelor și a obiectelor, Brâncuși traversează toate frontierele geografice, istorice, formale, de gen, ceea ce-i asigură un loc aparte, neatașându-l niciunui curent artistic.

Curatoriată de Doina Lemny, expoziția va aduce în atenția publicului diferite etape ale parcursului artistic al lui Brâncuși: de la operele create sub influența învățământului de la Școala de Arte Frumoase din București la confruntarea cu sculptura lui Rodin și până la decizia sa radicală de a abandona modelajul pentru a adopta metoda șlefuirii directe – ceea ce marchează întoarcerea sa simbolică către artele primitive și îi deschide, în același timp, calea spre modernitate. În dialog cu sculpturile va fi expusă și o foarte interesantă și inedită selecție de fotografii și fragmente filmate de artist. 

Expoziția va beneficia de împrumuturi excepționale de la Muzeul Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecții particulare.

Măsurile de securitate pentru transportul lucrărilor sunt excepționale, iar asigurarea lor atinge cifre uriașe.

Găzduită de Muzeul Național de Artă din Timișoara în perioada 30 septembrie 2023–28 ianuarie 2024, expoziția Brâncuși: surse românești și perspective universale este finanțată de Consiliul Județean Timiș și este organizată de către Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România.

Începând cu data de 4 septembrie, biletele pot fi achiziționate de pe site-ul expoziției „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, brancusi-2023.info.

Pentru a beneficia de o experiență plăcută de vizitare și pentru siguranța lucrărilor expuse, biletele pot fi rezervate pentru intervale orare predefinite, în limita disponibilității. Pe lângă biletele care pot fi rezervate online din timp, va fi disponibil, în fiecare dimineață, și un număr de bilete pentru ziua respectivă, care pot fi achiziționate direct de la casieria Muzeului Național de Artă Timișoara.

Pot fi achiziționate următoarele tipuri de bilete:

• Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” – 88 RON;
• Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” și toate celelalte expoziții MNArT – 100 RON;
• Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” pentru studenți (cu carnet de student) – 22 RON;
• Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” pentru pensionari (cu talon de pensie) – 55 RON;
• Gratuit pentru jurnaliști, presă scrisă și media (cu acreditare prealabilă), preșcolari și elevi, precum și profesorii sau învățătorii însoțitori (1 însoțitor la 10 preșcolari/elevi), angajați ai muzeelor publice din România, membri ai asociației ghizilor acreditați din Timișoara, membri ai AICA, ICOM, ICOMOS, UAPR, persoane cu dizabilități și însoțitorii lor;

Toate veniturile rezultate din vânzarea de bilete vor merge către Muzeul Național de Artă din Timișoara pentru susținerea infrastructurii și proiectelor acestuia.

Expoziția va fi deschisă după următorul program:

30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024

Miercuri – duminică: 10:00 – 20:00

Luni și marți, precum și zilele de 24–26 și 31 decembrie 2023 și 1–2 ianuarie 2024: închis

Expoziția beneficiază și de un atrăgător site dedicat, brancusi-2023.info, care vă invită să descoperiți universul Brâncuși, informații despre reputata curatoare Doina Lemny și volumul bilingv, român-englez, Brâncuși: surse românești și perspective universale pregătit de către aceasta, articole interesante despre viața și opera artistului sau ce anume spun marile personalități despre cel care a avut o contribuție enormă la înnoirea limbajului plastic al sculpturii moderne. Sunt prezentate și informații practice legate de bilete, reguli de vizitare, programul de mediere, precum și echipa proiectului.  

Pentru vizitatorii români și străini aflați în Timișoara, această expoziție reprezintă o ocazie unică de a descoperi și admira operele unui artist care a reușit să valorifice patrimoniul cultural al țării sale, impregnându-l cu valori universale.

The post Au fost puse în vânzare biletele pentru cea mai mare expoziție Brâncuși organizată vreodată în România, la Timișoara 2023 appeared first on Cultura la dubă.

Până de curând, porneam în călătorii cu aparatul foto în bagaj. Acum, dacă ieșim la aer curat și privirea ne este atrasă de o frumoasă clădire istorică, de o magnolie proaspăt înflorită sau de un graffiti reușit, tindem să ne răscolim buzunarele, să scoatem telefonul mobil și să facem o poză. Avem la dispoziție filtre, setări de lumină și contrast, totul la distanță de câteva butoane.

Însă înainte, multă vreme, fotografia a presupus manevrarea unor echipamente grele și costisitoare, astfel că ceea ce e perceput acum drept o pasiune relativ la îndemână reprezenta altădată apanajul unui grup restrâns de experți.

Pentru primii pași în ceea ce privește accesibilizarea fotografiei a fost nevoie de un inovator. Mai exact, de George Eastman, fondatorul cunoscutei companii Kodak.

George Eastman (1854-1932) a fost un filantrop și pionier al artei fotografice. Când avea 23 de ani, un coleg cu care plănuia să plece în vacanță l-a îndemnat să aducă și o cameră foto, pentru a-și documenta călătoria și a imortaliza momentele speciale.

Vacanța nu a mai avut loc, însă, din acel moment, Eastman a fost cucerit de fotografie. Tot atunci a descoperit și că echipamentul era foarte greoi, așa că a început să lucreze la potențiale îmbunătățiri, cu toate că nu avea pregătire în domeniul științelor.

După trei ani de experimente desfășurate în bucătăria mamei, tânărul a reușit să înlocuiască plăcile fotografice pe bază de colodiu umed, cu unele pe bază de gelatină uscată. Emulsia creată de el reducea timpul de expunere și elimina necesitatea unei camere obscure portabile.

Astfel, în 1881, George Eastman a pus bazele companiei Eastman Dry Plate, care avea să se transforme în cunoscuta Eastman Kodak Company.

Aplicându-și emulsia pe fâșii de hârtie ce puteau fi rulate, Eastman a inventat și prima rolă de film, iar în 1888, compania sa a lansat pe piață prima cameră foto portabilă, accesibilă publicului larg.

Numele acesteia era the Kodak și cei care o cumpărau aveau posibilitatea de a trimite rolele de film direct la sediul firmei, pentru ca fotografiile să fie developate de experți.

„Tu apeși pe buton, noi facem restul,” anunța sloganul Kodak.

Apoi, în 1900, a urmat seria de aparate Brownie, lansată la prețul de un dolar (echivalentul a aproximativ 40 de dolari actuali). Această serie a accelerat popularizarea fotografiei printre oamenii obișnuiți, depășind cu mult obiectivele inițiale de vânzări.

În plus, progresele declanșate de George Eastman au contribuit semnificativ la dezvoltarea industriei cinematografice, dominate ani la rândul de Kodak, astfel că inventatorul a primit două stele pe Hollywood Walk of Fame.

Iar astăzi, sute de mii de fotografii din colecția Muzeului George Eastman, cea mai veche colecție de fotografie din lume, pot fi admirate online.

Printre ele se numără, de exemplu, momente surprinse în timpul Primului Război Mondial, portrete ale pictoriței suprarealiste Frida Kahlo, realizate de Nickolas Muray, și fotografii cu sculptorul român Constantin Brâncuși, realizate de Edward Steichen.

Mai mult, Muzeul George Eastman pune la dispoziție și o serie de exemplare din colecția Moving Image, care documentează istoria cinematografiei, de la primele experimente ale fraților Lumière și până în prezent.

De pildă, vizitatorii virtuali pot admira lucrări ale fotografului Eadward Muybridge, care s-a remarcat prin studiile pe care le-a efectuat în anii 1870 asupra mișcării și prin inventarea așa-numitului zoopraxiscop, un dispozitiv capabil să redea mișcarea în formă animată.

The post Povestea lui George Eastman, creatorul Kodak și omul care a marcat istoria fotografiei appeared first on Cultura la dubă.

Proiectul se dorește a fi “reinterpretarea marelui sculptor în limbaj contemporan” și a costat 200.000 de euro, bani distribuiți de Ministerul Culturii prin programul RO-CULTURA.

Cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, Muzeul Țăranului Român din București invită publicul la “expoziția multimedia “Mirrors of Brâncuși”, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului român printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși”, după cum se arată în comunicatul instituției.

Mirrors of Brâncuși este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink.

Am dorit să vedem cum a fost reinterpretat Brâncuși și cum arată o expoziție de 200.000 de euro în România lui 2021.

“Mirrors of Brâncuși” este găzduită de MȚR la Sala Irina Nicolau.

La intrarea în sală, într-un colț, ne întâmpină 3 angajate ale muzeului. Cele trei doamne stau la o masuță și povestesc. Pe masă sunt întinse biletele, pe categorii. 8 lei pentru adulți, 4 lei pentru pensionari și 2 lei pentru elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor.

Noi suntem singurii vizitatori la momentul respectiv.

În sală se aude înfundat voice-overul feminin al unui filmuleț proiectat pe un perete. Se distinge cu greu ce spune.

Din câteva priviri cuprindem întreaga expoziție. Întrebăm dacă mai este și în altă încăpere și ni se răspunde că asta este tot.

În dreapta se află o cutie cu oglinzi unde, dacă nu ai nicio cunoștință anterioară despre Brâncuși, te poți alege, cel mult, cu niște selfiuri pentru Instagram.

Nu există nicio descriere a exponatului, dar putem deduce că este o trimitere fie la lucrarea “Începutul lumii”, cunoscută și ca Oul, simbolul folosit de Brâncuși pentru a sugera creația lumii, fie la “Muza Adormită”.

În centrul sălii este exponatul principal, o reproducere parțială a Coloanei Infinitului, care, în ciuda oglinzilor puse în capete pentru a crea impresia de nesfârșit, nu are nicio legătură cu nesfârșitul imaginat de Brâncuși. În plus, caprele care o susțin ucid singura suflare de impresie artistică pe care ți-ar fi putut-o da lucrarea.

Și, de parcă nu era suficient, la capătul ei sunt lăsate o valiză și două videoproiectoare, iar sala este traversată de un cablu. (vedeți în imaginea de mai jos)

“Mirrors of Brâncuși dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.”

Muzeul Țăranului Român, sursa facebook

Filmulețul proiectat este greu de urmărit. Sunetul este distorsionat, imaginile se schimbă rapid, iar culorile reflectoarelor, uneori roz sau albastru, afectează calitatea proiecției.

Într-un alt colț al camerei se află 5 reproduceri ale Scaunelor lui Brâncuși de la Masa Tăcerii și, bineînțeles, o oglindă alăturată.

Nici acestea nu sunt însoțite de vreo descriere, cum nu este nici ultima lucrare, ceea ce presupunem a fi jumătate de reproducere din Sărutul lui Brâncuși.

Despre proiect, directorul Muzeului Țăranului Român, Virgil Nițulescu, a declarat la deschidere că:

„Ne-am dorit o legătură între tradiția pe care o găzduim la Muzeului Țăranului Român și contemporaneitate. Pentru că este o expoziție despre Brâncuși, despre cum noi, cei de astăzi, îl vedem.”

Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român

„Această expoziție pornește de la public spre Brâncuși. Am întrebat oamenii din jur ce știu și ce cred despre Brâncuși și ne-am dat seama că există amănunte din viața lui cu care ne-am putea identifica și astfel să reușim să-l înțelegem mai bine. Ne-am dorit să vă puteți privi în opera lui ca într-o oglindă”, a precizat Silvana Dulamă-Popa, curatorul expoziției.

La conferința de presă organizată la deschiderea expoziției a fost prezent și deputatul Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților. Acesta s-a arătat încântat de exponate.

„Mă bucur că mă aflu aici pentru că sunt în largul meu acolo unde mesaje clasice sunt prezentate într-un context nou și într-un limbaj contemporan.

Reinterpretarea valorilor noastre fundamentale va face să devenim relevanți în toată lumea.”

Iulian Bulai, președintele Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților.

Pe lângă faptul că opera lui Brâncuși este opusul vreunei idei de clasicism, el fiind creatorul sculpturii moderne, cu siguranță atunci când vorbim despre relevanța noastră în lume, ea se datorează în mare măsură geniului Brâncuși, nicidecum reinterpretării operei lui.

Mirrors of Brâncuși este un proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021, în cadrul Programului RO-CULTURA. Banii vin de la Islanda, Liechtenstein și Norvegia, iar Ministerul Culturii este cel care decide, prin Unitatea de Management a Proiectului, unde ajung fondurile. Programul are o valoare totală de 29 de milioane de euro.

Expoziția a costat 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 de euro, iar fondurile sunt nerambursabile.

Ea va fi deschisă la MȚR până pe 24 februarie, iar organizatorii spun că urmează să fie prezentată și în diverse orașe din România și din străinătate.

În spatele expoziției stă o echipă formată din: Silvana Dulamă – Popa, curator; Diana Miroșu, scenograf; Alin Popa, light designer; Zoli Toth, muzică; Dilmana Yordanova, producție video; Ovidiu Eftimie, animație video.

Conform Muzeului Țăranului Român, “la finalul experienței, vizitatorul va reuși să capteze informația, dar și noi concepte despre sculptor.”

Totuși, dacă v-ați aflat vreodată în fața lucrărilor lui Brâncuși, la București, Târgu Jiu, Craiova, Paris sau New York, ori dacă reflectați asupra spuselor sculptorului, va deveni lesne de înțeles că cea mai bună formă prin care ne putem bucura de ele este privindu-le.

Din păcate, în lipsa unor eforturi reale de valorificare a lucrărilor lui Brâncuși aflate pe teritoriul României, autoritățile române continuă să finanțeze proiecte fără fond, care nu fac altceva decât să întunece văzduhul imaginat de Brâncuși și să îl ducă în derizoriu.

„Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată.” – Constantin Brâncuși

The post “Mirrors of Brâncuși”, expoziția de 200.000 de euro organizată la Muzeul Țăranului Român appeared first on Cultura la dubă.