Azi, de la ora 13.30, Ministerul Culturii va anunța într-o conferință de presă concluziile raportului Corpului de Control trimis la Muzeul Enescu, ca urmare a investigației Cultura la dubă, precum și măsuri pentru protejarea patrimoniului de acolo. De asemenea, ministerul va oferi azi detalii despre recuperarea Coifului de la Coțofenești și pașii următori.

“Mă bucur că brățările dacice și Coiful de la Coțofenești au fost recuperate și îi felicit pe procurorii români și olandezi care au făcut parte din echipa comună de anchetă. Apreciez, totodată, sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust).

Autoritățile române au responsabilitatea de a-și asuma, pe viitor, o gestionare mult mai atentă a unor obiecte de o importanță istorică și culturală excepțională pentru patrimoniul românesc, prin reguli mai stricte și aplicate corect.

Tezaurul național este parte a identității noastre istorice, iar păstrarea lui în siguranță înseamnă mai mult decât un simplu act de cultură: înseamnă protejarea unor simboluri care ne definesc, au un impact puternic asupra întregii societăți și reprezintă moștenirea viitoarelor generații.”, a transmis președintele Nicușor Dan.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Nicușor Dan: “Păstrarea tezaurului în siguranță înseamnă mai mult decât un simplu act de cultură: înseamnă protejarea unor simboluri care ne definesc”/ Ministerul Culturii anunță azi măsuri pentru patrimoniul Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Dirijorul Cristian Măcelaru, director muzical al Orchestrei Naționale a Franței, a fost prezentat azi, într-o conferință de presă oraganizată la Ministerul Culturii, drept noul director artistic al Festivalului Internațional George Enescu.

Mandatul lui Măcelaru la cârma Festivalului Enescu este de 6 ani și va cuprinde 3 ediții de festival și 3 de concurs. Cu o carieră internațională impresionantă, Măcelaru a acceptat colaborarea cu statul român în speranța că va reuși să dezvolte festivalul.

“A fost un sentiment de responsabilitate să mă implic, să văd dacă pot ajuta. Întotdeauna i-am apreciat pe cei care, pe lângă critică, se implică activ, iar felul în care am vrut eu să mă implic a fost să fac tot ceea ce este posibil ca să schimbăm lucrurile necesare de schimbat.”, a declarat Cristian Măcelaru.

Într-un interviu amplu pentru Cultura la dubă, acesta a vorbit despre problemele de infrastructură ale României, implicit despre Sala Palatului, unde se organizează Festivalul Enescu.

Măcelaru a reușit să obțină de la ministrul Lucian Romașcanu promisiunea că măcar acustica sălii va fi îmbunătățită pentru ediția din 2023.

“Suntem în discuţii cu domnul arhitect Belea, astfel încât să facă un upgrade la proiect pentru ceea ce trebuie să fie o sală de spectacole în anii noştri.

Avem înţelegerea Secretariatului General al Guvernului pentru a avea din partea RA-APPS o primă finanţare pentru a asigura acustica anului viitor, urmând ca atunci când finanţarea proiectului integrală va fi obţinută din partea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei, să preluăm sala, achitând toate costurile susţinute de RA-APPS până acum şi să avem integral în 2025 sala terminată.

Deci, pentru la anul, sperăm să avem doar partea de interior şi de acustică”, a declarat ministrul Romașcanu.

Din punct de vedere artistic, Măcelaru vrea să aducă Festivalul Enescu mai aproape de generațiile tinere.

“Fiind inspirat de viața lui Enescu, de valorile pe care Enescu le-a avut ca om, vreau să continui pe aceleași valori. El, ca pedagog, a fost foarte implicat în educația tinerilor. Pentru mine acest lucru este foarte important, de aceea unul dintre primele lucruri pe care le vom adăuga în festival sunt niște concerte pentru copii. (…)

Desigur, orchestrele mari cu care ne-am obișnuit, cum sunt cele din Viena, Concertgebouw, Paris, vor continua să vină și sunt deja programate, dirijorii mari vor continua să vină. Am bucuria să spun că avem de la cei mai în vârstă dirijori (95 de ani) până la dirijori foarte tineri, de 20-23 de ani.” – Cristian Măcelaru.

Anul trecut, Cultura la dubă v-a prezentat pe larg cine este Cristian Măcelaru, într-un reportaj realizat la Paris. Materialul poate fi citit AICI.

Nu doar Cristian Măcelaru este nou în echipa Festivalului Enescu. Noul director interimar al Artexim este Cristina Uruc, iar ministrul Romașcanu a promis că în toamnă va organiza un concurs pentru ocuparea funcției de director Artexim.

Fostul director executiv al Festivalului Enescu, Mihai Constantinescu, va rămâne alături de eveniment și pentru următoare ediție, în calitate de consilier.

The post Cristian Măcelaru a fost prezentat oficial ca director artistic al Festivalului Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Chiar dacă a primit din partea comisiei de evaluare a PMB recomandarea de a își continua mandatul de manager, Ivașcu a acuzat o evaluare discriminatorie și, mai ales, imposibilitatea de a continua activitatea teatrului, fiindcă PMB nu a alocat anul acesta bugetul necesar.

Acesta s-a prezentat în fața presei, a angajaților teatrului și a mai multor colaboratori prezenți, cu hârtii care susțin că Teatrul Metropolis a înștiințat primăria cu privire la datoria de 1 milion de lei pe care a întregistrat-o la finalul anului trecut și a acuzat primăria că a mințit public în comunicatul de presă.

Iată câteva dintre declarațiile lui George Ivașcu:

“În acest teatru nu se poate juca deocamdată nimic. Era buget necesar de 8 milioane și ceva și am primit 7 milioane și ceva. PMB a dat o serie de comunicate flagrant inexacte la care am răspuns. Am venit în fața dvs să dau clarficări.

Să fie limpede, eu apăr un principiu. Teatrul Tineretului Metropolis a fost înființat ca primul teatru de proiect. Permite ca în baza proiectului să fie angajați pe durată determinată actorii tineri, independenți, care acum sunt în proporție de 82%. Nu apăr propriul meu scaun.

M-a întrebat o colegă, membră a comisiei – de ce vrei să fii director?

I-am răspuns – nu vreau să fiu director. Eu sunt profesor, mă uit în ochii studenților și nu știu ce să le promit. Nu mă leg de acest scaun.

Vă arăt această hârtie. Această hârtie este demisia mea, care este pregătită de mult timp, de când am suportat umilințelei doamnei Fedorca, directorul Direcției de Cultură din PMB, care a constituit o comisie și a luat la propriu cuvântul executiv și a orchestrat o execuție publică.

Am construit Teatrul Metropolis din 2007 dintr-o ruină. E muncă mea de 15 ani. Dar dacă omul care a pus bazele unui teatru a devenit o problemă, mă retrag fără nicio problemă.”

Ivașcu a spus că va trimite demisia azi către PMB, dar că se mai poate răzgândi dacă va fi chemat la o discuție și PMB va rectifica bugetul, astfel încât Metropolis să își continue activitatea.

“În pereții ăștia se află munca mea de 15 ani, nu am de gând să plec până nu știu ce se va întâmpla mai departe. În momentul în care PMB rectifică bugetul, în așa fel încât să își poată continua activitatea și în care va numi un profesionist care să conducă teatrul, mă voi retrage. Până atunci, mă voi lupta.

Am fost primul director care a cerut să fie evaluat online, în direct, ca să arăt că nu am nimic de ascuns. Nouă ne era acordată o oră. Se pare că sunt frumușel și au vrut să stea mai mult cu mine. Am stat două ore. Mi se pare discriminatoriu. Nu înțeleg de ce evaluarea discriminează. Alți colegi nu au stat nici o oră.

Vă citesc din scrisoarea primită de la PMB, în urma evaluării:

Comisia de avaluare recomandă continuare managementului. Comisia apreciază colaborarea cu UNATC și proiectele de încurajarea a tinerilor, apreciază misiunea și viziunea, dar strategia nu e în concordanță cu obiectivele. Nu are strategie și plan de marketing.

Mai bine mi se cerea demisia din prima, decât să fiu umilit. Cred că era mai corect.”

La conferința de presă fusese invitat și primarul Nicușor Dan, însă acesta nu s-a prezentat.

The post George Ivașcu: “Aceasta este demisia mea. Mai bine mi se cerea demisia din prima, decât să fiu umilit” appeared first on Cultura la dubă.

Săptămâna trecută, PMB a pus datoriile acumulate de Teatrul Metropolis pe seama unor decizii defectuoase de management și a transmis public mai multe cifre, contestate acum de Ivașcu.

Managerul Metropolis neagă că ar fi acordat 60.000 de gratuități la spectacole și susține că beneficiarii raportați se referă cei care au urmărit online evenimentele desfășurate de Teatrul Metropolis în pandemie și la studenții UNATC.

În încheierea scrisorii deschise transmise azi, Ivașcu îl invită pe Nicușor Dan la o conferință de presă care va avea loc joi, la ora 12.00, la Teatrul Metropolis.

Redăm mai jos răspunsurile lui George Ivașcu în oglindă cu fiecare punct al Primăriei Capitalei:

1. PMB: “Teatrul Metropolis nu se închide. Alocarea bugetară de anul acesta este de 10 milioane de lei (respectiv 2 milioane de euro) care sunt suficienți pentru plata cheltuielilor de funcționare, a salariilor și a datoriilor restante.”

George Ivașcu: “Informația furnizată public este INEXACTĂ.

Subvenția alocată Teatrului Metropolis, al cărui director sunt, este de 8.915.000 lei. Din aceasta, 3.016.000 lei reprezintă suma necesară pentru bunuri și servicii cu caracter funcțional și administrativ și 5.043.000 lei reprezintă salariile angajaților teatrului care NU sunt artiști.

Cu acest buget, Teatrul Metropolis poate doar să își plătească datoriile acumulate și să existe la nivel administrativ, dar NU poate juca spectacole, neîndeplindu-și astfel obiectul principal de activitate.

De altfel, prin bugetul alocat, la articolul bugetar 20.30.30, din care se asigură realizarea spectacolelor și plata artiștilor colaboratori, reiese clar decizia ordonatorului principal de credite, respectiv a Primarului General, de a diminua drastic tocmai resursele financiare necesare desfășurării activității Teatrului Metropolis.”

2. PMB: “Datoriile Teatrului Metropolis nu au fost comunicate către Primăria Municipiului București. La 31 decembrie 2021, Teatrul Metropolis nu a înregistrat vreo datorie sau, cel puțin, nu a comunicat-o către Primăria Municipiului București. În evidențele contabile ale PMB, teatrul figura la data de 28 februarie 2022 cu un excedent bugetar de 20 000 lei.”

George Ivașcu: “Informația furnizată public este INEXACTĂ.

Datoriile existente la 31.12.2021 au fost comunicate la începutul lunii ianuarie 2022 Primăriei Municipiului Bucuresti, în scris.

Acestea se regăsesc în situațiile financiare care se depun întotdeauna, periodic, de către toate instituțiile subordonate, la Ordonatorul principal de credite prin Direcția Generală Economică.

De altfel, acest fapt a fost CONFIRMAT în timpul ședinței de evaluare a managementului instituției, de către reprezentantul Direcției Generale Economice, respectiv Directorul Executiv din cadrul acesteia.

Sunt primul dintre directorii de teatre care AU CERUT ca această evaluare să fie transmisă live online, astfel că, în afară de actele care dovedesc adevărul spuselor mele, există și o filmare care a înregistrat explicit aceste declarații.

Aștept, ca mulți alți cetățeni, postarea publică a înregistrării acestor evaluări. Vă rog să o postați public așa cum ați promis.

3. PMB: “Primăria Municipiului București a aflat de datoriile Teatrului Metropolis în valoare de 1,1 milioane lei în preziua evaluării directorului instituției, George Ivașcu.

Datoriile către artiști sunt în acest moment de 483.292,10 lei, conform unui raport trimis de către managerul instituției în data de 5 aprilie 2022.

La acestea se adaugă datorii către colaboratorii Ziarului Metropolis de 22.504 lei.

În total, datoriile către artiștii colaboratori se cifrează la aproximativ 500 de mii de lei și nu 600 de mii de lei, așa cum au speculat unii colaboratori ai teatrului, în spațiul public.”

George Ivașcu: “Informația furnizată public este INEXACTĂ.

Reprezentantul Direcției Generale Economice al PMB, respectiv Directorul Executiv din cadrul acesteia, a confirmat limpede și fără echivoc, în cadrul ședinței de evaluare anuală a managementului Teatrului Metropolis că datoria ESTE de 1,1 milioane lei.

Această confirmare se regăsește atât în actele existente la Direcția Generală Economică, cât și în înregistrarea live a ședinței de evaluare. Înregistrare pe care aștept, tocmai de aceea, cu mare nerăbdare, ca PMB să o facă publică, așa cum ați promis.

4. PMB: “Această datorie nu ar fi trebuit să existe, dacă teatrul și-ar fi atins țintele de venit propuse pentru anul 2021.

În raportul depus, teatrul și-a asumat că va obține, conform proiecției bugetare, venituri proprii în valoare de 900 000 lei. În realitate, instituția a realizat, conform propriilor declarații, venituri proprii în 2021 în valoare de 491.164 lei.

Așadar, teatrul a realizat venituri mai mici cu 408.836 lei, sumă care este apropiată de datoria acumulată de teatru pentru plata artiștilor colaboratori.

Cu alte cuvinte, teatrul a cheltuit niște bani pe care nu îi avea, dar pe care a declarat ca îi va face. Când nu i-a făcut, a acuzat Primăria Capitalei că lasă instituția fără bani și că nu își poate plăti artiștii colaboratori. O astfel de abordare nu este una corectă, având în vedere că situația a fost generată de administrația teatrului și nu de către PMB.”

George Ivașcu: “Informația furnizată public este INEXACTĂ, domnule Primar General , deoarece țintele pe care teatrul și le-a propus pentru anul 2021 se bazau pe subvenția propusă de către dumneavoastră și APROBATĂ de către Consiliul General al Municipiului București, pe care Teatrul Metropolis NU a primit-o integral.

Ca să fie cât se poate de clar: pentru ca teatrul să-și poată atinge ținta de venituri, trebuia să poată programa spectacole, iar ca să poată programa spectacole, trebuia să primească suma pentru colaboratori APROBATĂ în Consiliul General al Municipiului București, ceea ce NU s-a întamplat.

Așadar, dumneavoastră, domnule Primar General, ca Ordonator principal de credite, NU ați respectat Hotărârea Consiliului General și NU ați virat subvenția aprobată, ci o subvenție mult mai mică.

Afirmați, de asemenea, ca “teatrul a cheltuit niste bani pe care nu ii avea”. În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ, deoarece Hotărârile Consiliului General al Municipiului București au caracter de LEGE și valoare de CERTITUDINE pentru mine ca director de instituție și de OBLIGATIVITATE pentru dumneavoastră ca primar.

Acesti bani se virează lună de lună, în funcție de necesități, în anvelopa sumei totale aprobate. Eu, ca director de teatru, deci ordonator terțiar de credite, nu puteam să prevăd că PMB VA IGNORA Hotărârea Consiliului General, mai ales că acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în cei 15 ani de existență ai Teatrului Metropolis.

Așadar, Teatrul Metropolis și-ar fi putut atinge obiectivele propuse pentru anul 2021, ca în fiecare an, DACĂ subvenția aprobată de către Consiliul General al Municipiului București ar fi fost virată integral.”

5. PMB: “Argumentul că teatrul nu și-a îndeplinit țintele de venit propuse din cauza pandemiei nu este unul valid. În condiții egale, alte teatre din București cu un număr mai mic de locuri disponibile, cu spectacole mai puține în repertoriu, cu o mai mică notorietate, au realizat încasări din bilete de 10 ori mai mari decât Teatrul Metropolis.”

George Ivașcu: “Informația furnizată public este INEXACTĂ, deoarece compară în mod tendențios un TEATRU DE PROIECTE cu TEATRELE DE REPERTORIU. Așa cum se știe, teatrele de proiecte NU au personal artistic angajat, în timp ce teatrele de repertoriu au.

Pe cale de consecință, în momentul în care dumnevoastră nu virați banii pentru colaboratori nici unui teatru din București, teatrele de repertoriu pot să își continue activitatea, deoarece au actori, regizori și scenografi angajați cu carte de muncă, pe salariu, în timp ce un teatru de proiecte care NU își poate plăti colaboratorii devine, de facto, un teatru NEFUNCȚIONAL.

6. PMB: “Costurile pentru un spectacol, care reies din rapoartele teatrului, sunt foarte mari. 

Teatrul a cheltuit pentru a prezenta cele 40 de spectacole care îi aparțin suma de 8.158.165 (respectiv, bugetul alocat de către PMB pentru 2021), peste care a mai făcut datorii de 1,1 milioane lei (menționate mai sus).

Un calcul matematic arată că: 9.260.000 lei împărțiți la 40 de spectacole este egal cu 231.500 lei cheltuieli per spectacol.

Pe de altă parte, teatrul a avut încasări în medie per spectacol de 1750 lei. Așadar, în termeni strict bugetari, teatrul a cheltuit în medie 46.000 de euro pe fiecare spectacol și a încasat înapoi 350 de euro.”

George Ivașcu: “Afirmați în mod TOTAL INEXACT că o reprezentație a unui spectacol la Teatrul Metropolis costă 46.000 de euro (!!!), iar încasările sunt de 350 de euro (!!!).

În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ deoarece folosiți o metoda de calcul intenționat deformată și acuzatoare pentru a stabili costurile și încasările unei reprezentații.

Metoda dumneavoastră halucinantă de calcul este de a lua ÎNTREGUL BUGET acordat instituției pe un an și a îl împărți apoi la numărul de reprezentații (40, în cazul Teatrului Metropolis).

Ba chiar adunați si datoria de 1,1 milioane lei la acest buget, datorie pe care o contestați, dealtfel, câteva paragrafe mai sus. În total, 9 milioane și ceva, pentru 40 de reprezentații. În realitate, doar acei 1,1 milioane lei au mers la colaboratori. Sau ar fi trebuit să meargă, dacă i-ați fi virat.

Restul de 8 milioane sunt, așa cum am menționat, cheltuieli pentru plata utilităților, cheltuieli de întreținere și funcționare administrativă și cheltuieli pentru plata personalului angajat.

În realitate, dacă adunăm costurile DIRECTE aferente tuturor reprezentațiilor din anul 2021 și împărțim la cele 40 de reprezentații susținute, costul unei reprezentații reiese a fi de 5500 euro, cu precizarea că acest cost este unul excepțional datorat restricțiilor survenite din cauza pandemiei (limitarea drastică a capacitații sălilor și pe cale de consecință a numărului de bilete vândute și de reprezentații susținute). În condiții normale costul mediu al unei reprezentații este mult mai mic.

7. PMB: Numărul de bilete vândute este infim în raport cu beneficiarii neplătitori.

În 2021 Teatrul Metropolis a vândut pe tot parcursului anului 2.170 de bilete. Asta, în condițiile în care a avut la dispoziție 4 săli de spectacole care, cumulat, au 750 de locuri.

Totodată, teatrul a raportat, pe lângă cele 2.170 de bilete un număr de 53.934 de beneficiari neplătitori.

În legătură cu aceștia, teatrul nu a prezentat niciun fel de date cum au fost măsurați și nu există un mecanism clar de cuantificare al acestor persoane.

Un calcul bugetar arată că din cei 9.260.000 lei cheltuiți și 2.170 de bilete vândute în 2021, costul per beneficiar plătitor este de 4.267 lei. Sau altfel spus, pentru fiecare spectator care a cumpărat un bilet de 35 de lei, teatrul a cheltuit 4.267 lei.”

George Ivașcu: Asta ar fi însemnat ca la fiecare dintre aceste reprezentații ar fi încăput în cele două săli care însumează 250 de scaune, nu mai puțin de 1348,35 de spectatori.

În realitate, NU poate fi vorba despre 53.934 de invitații gratuite la cele 40 de reprezentații, lucru absolut imposibil deoarece, un calcul simplu ar duce la faptul că la fiecare reprezentație ar fi fost 1348 de invitați, în condițiile în care capacitatea maximă totală ale celor două săli ale Teatrului Metropolis și a sălii Gloria este de 650 de locuri, ci de toți participanții la activitățile ONLINE culturale, educaționale și artistice ale Teatrului Metropolis, desfășurate pe perioada pandemiei.

La acestea s-au adaugat beneficiarii spectacolelor susținute în parteneriat cu UNATC, parteneriat pe care doresc să îl detaliez pentru a evita și alte interpretari eronate în spațiul public.

După cum am declarat și în cadrul ședinței anuale de evaluare a activității manageriale, Teatrul Metropolis are un parteneriat cu UNATC (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică) prin care oferă posibilitatea spectacolelor de licență și masterat susținute de studenți la actorie să se desfășoare în cele două săli ale Teatrului Metropolis și în sala Gloria.

Una dintre misiunile Teatrului Metropolis, asumată încă de la înființare prin hotărârea Consiliului General al Municipiului București a fost de a oferi o platformă de lansare pentru tânăra generație de creatori.

Astfel, acest PARTENERIAT este absolut firesc, necesar și benefic, având ca scop familiarizarea viitorilor actori cu rigorile unei scene profesioniste, schimbul de experiență cu artiști din toate generațiile și, nu în ultimul rând, de a da spectatorilor șansa întâlnirii cu noua generație de artiști încă de la primii pași pe scenă.

Tinerii studenți actori NU sunt remunerați pentru aceste reprezentații, considerate parte din procesul educațional, iar participarea spectatorilor a fost cu desăvârșire gratuită și liberă pe toată durata anului 2021, legea nepermițând încasare de venituri dintr-un act ce ține de procesul educațional.

Toate aceste manifestări artistice s-au contorizat în Raportul de activitate la ceea ce am numit “beneficiari neplătitori”.

Afirmați, de asemenea, domnule Primar, că Teatrul Metropolis are 4 sali. În realitate, informația furnizată public este INEXACTĂ. Teatrul Metropolis are două săli în sediul din Mihai Eminescu 89 (una cu o capacitate de 140 de locuri și una cu o capacitate de 110) și, în afară de acestea, un acord cu Primăria Sectorului 3 prin care Sala Gloria ne este cedată câteva zile pe săptămână în cazul în care Primăria nu are propriile evenimente acolo.

Am folosit ȘI această sală care are o capacitate de 400 de locuri, tot pentru spectacolele UNATC, acelea despre care am precizat deja că sunt cu intrare gratuită și am explicat și motivele legale pentru acest fapt.

Afirmați că “în anul 2021 Teatrul Metropolis a plătit 4.267 de lei pentru fiecare spectator care a plătit un bilet de 35 de lei”, împărțind întreg bugetul teatrului pentru un an de zile la numărul de bilete vândute.

În realitate, numărul de bilete vândute a rezultat din LIPSA subvenției care a generat un număr foarte mic de reprezentații programate, precum și din restricțiile impuse în pandemie (35%-50% din capacitate) care au generat un număr foarte mic de bilete vândute, iar această situație a fost una general valabilă în toate instituțiile de cultură din subordinea PMB.

Este știut faptul că, în toți anii anteriori pandemiei, Teatrul Metropolis a susținut zilnic spectacole în ambele săli cu casa închisă.

În anul 2019, de exemplu, s-au susținut la Teatrul Metropolis 339 de spectacole însumând un total de 43.988 de spectatori plătitori și rezultând un cost per plătitor de peste 15 ori mai mic.”

8. PMB: “Obiectivul pe care și-l propune PMB este să elimine treptat invitațiile la teatrele de stat. Primăria Capitalei susține, în continuare, nevoia de a avea un preț scăzut al biletului, respectiv un preț redus pentru categoriile de public cu venit mic.

PMB dorește să descurajeze obiceiul gratuității, deoarece acest lucru distorsionează piața culturală și generează concurență neloială teatrelor independente.”

George Ivașcu: În realitate, Teatrul Metropolis și-a atins demult acest obiectiv, existând de mulți ani o decizie internă prin care se interzice orice gratuitate la spectacolele din repertoriul Teatrului Metropolis (nu ne referim aici la spectacolele UNATC la care am explicat deja că intrarea e gratuită, legea nepermițând încasare de venituri dintr-un act ce ține de procesul educațional) și cu excepția derogărilor prevăzute de lege (cf. legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap și prin HCGMB305/2016).

9. PMB: “Veniturile spectacolelor jucate în regim online s-au dus către terți care au vândut biletele și nu în bugetul teatrului.

Nota trimisă de managerul Teatrului Metropolis în data de 5 aprilie arată că au fost jucate cu mare succes trei spectacole online, s-au vândut 406 bilete, iar suma încasată a fost de 12.992 lei.

Totodată, informațiile comunicate public de actorii colaboratori, arată că la un singur spectacol au fost vândute 3.700 de bilete, care la valoarea de 35 de lei per bilet înseamnă 129.500 de lei.

Practic, dintr-un singur spectacol, un privat care a vândut biletele teatrului a încasat de 10 ori mai mult decât a reușit instituția pentru 3 spectacole jucate.”

George Ivașcu: “Teatrul Metropolis NU a suportat niciun fel de cheltuieli pentru spectacolele difuzate în regim online cu vânzare de bilete.

Costul unui asemenea spectacol s-a ridicat la 6000 de euro.Trebuie precizat că teatrul Metropolis NU AR FI PUTUT susține aceste reprezentații din resurse proprii, nedeținând echipamentele tehnice necesare, o platformă de streaming, specialiști în filmare și montaj live, drepturile de autor necesare difuzării în regim online și nici fondurile necesare pentru plata colaboratorilor.

În schimb, teatrul a realizat VENITURI din închirierea sălii pentru aceste evenimente, într-o perioadă de LOCK DOWN, în condițiile în care niciun teatru nu producea venituri.”

10. PMB: “Conducerea teatrului a alocat sume enorme unor producții de teatru, în condițiile în care nu-și îndeplinea țintele de venit propuse. 

Teatrul Metropolis a cheltuit anul trecut pe producția unui spectacol în care au jucat 3 actori consacrați și o tânără actriță suma de 265.117 lei.

Onorariile plătite acestor actori pentru repetiții au fost de 64.490 lei, onorariul pentru cele 9 spectacole jucate a fost de 58.047 lei și onorariul pentru premieră, de 6.443 lei. Practic, într-un an pandemic, teatrul a decis să cheltuie o sumă enormă, care nu putea fi acoperită din încasările propuse.”

George Ivașcu: “Teatrul avea OBLIGAȚIA, prin programul minimal agreat împreuna cu PMB să producă un spectacol în anul 2021 și toate cheltuielile au fost sub cota de piață a tuturor artiștilor implicați.

Producția unui spectacol este o investiție pe termen lung și acel spectacol rămâne în repertoriul teatrului timp de ani buni, uneori chiar și 10 ani, amortizarea costurilor pentru orice spectacol făcându-se în timp, prin vânzarea de bilete la reprezentații succesive.

Din distribuția spectacolului “O casă de păpuși” fac parte și doi dintre cei mai bine cotați actori ai României din acest moment.

Din cauza pandemiei, repetițiile au durat luni de zile, astfel că remunerația per lună a fost sub salariul mediu al unui actor și categoric sub nivelul de salarizare pe categoria lor.

De asemenea, costurile totale ale acestui spectacol au acoperit cheltuielile de regie, scenografie, creație costume, asistență scenografie, producție decor și costume, traducere, adaptare, light design, sound design, drepturi de autor, concept afiș și recuzită consumabilă, realizare accesorii, achiziție decor și dacă faceți o defalcare pe fiecare categorie bugetară veți constata că această angajare per proiect face, de fapt, o economie bugetului primariei și NU o risipa așa cum ați afirmat.

În concluzie, domnule Primar General Nicușor Dan, consider că afirmațiile inexacte pe care le faceți în spațiul public sunt extrem de periculoase, ele având efectul de a radicaliza opinia publica prin acuzația de risipă pe care o aduceți unor instituții de cultură din subordinea dumneavoastră.

Cu 15 ani în urmă, eu am început să construiesc, dintr-o ruină, un teatru de succes. Și-am reușit. Miile de artiști valoroși din toate generațiile care au dorit sa lucreze la Teatrul Metropolis și cele peste 500 de mii de spectatori care ne-au trecut pragul, stau mărturie.

Dumneavoastră de ce vreți să-l distrugeți? Și ce doriți să puneți în loc?

Domnule Primar General, vă invit cu toată sinceritatea să avem o discuție deschisă despre viziunea dumneavoastră asupra teatrului bucureștean în conferința de presă care se va ține joi la ora 12, la Teatrul Tineretului “Metropolis”, în prezența jurnalistilor interesați, a artiștilor și a publicului spectator.

Cu stima, George Ivașcu,Director fondator al Teatrului Metropolis”

Cultura la dubă a prezentat AICI contextul în care au apărut acuzațiile dintre Teatrul Metropolis și Primăria Capitalei.

The post George Ivașcu, managerul Teatrului Metropolis, îl invită pe primarul Nicușor Dan la o conferință de presă, joi, la ora 12.00 appeared first on Cultura la dubă.