În calitate de specialist, acesta a susținut că aceste containere nu au îndeplinit normele prevăzute de lege de la bun început. Coordonatorul comisiei de experți a confirmat că biroul lui George Enescu, piesă de tezaur, prezintă urme de degradare, posibil ca urmare a scurgerii apei de la un aer condiționat.

Potrivit specialiștilor, manuscrisele nu prezintă urme de degradare, dar evaluarea a făcut făcută prin sondaj, la doar câteva zeci din câteva mii de pagini de manuscrise – doar cu privirea, fără o analiză amănunțită, ce ar trebui să presupună prelevarea de probe bacteriologice și trimiterea lor la laborator. Au fost verificate doar condițiile de depozitare din ziua vizitei. Specialiștii spun că nu au avut timp să studieze buletinele de microclimat existente pentru ultimul an.

***

Domnule Petac, din punctul dumneavoastră de vedere de specialist, vorbind despre momentul zero al alegerii acestor containere, ele îndeplineau normele prevăzute de lege și aici mă refer și la condiția de a fi ignifuge, de a fi ferite de eventuale pericole, după cum am scris – un copac înalt de patru etaje a căzut în 2024 pe unul dintre containere și l-a deformat. Un alt copac se sprijină în prezent pe un alt container. Și muzeul a confirmat aceste informații. Spuneți-mi, vă rog, care este opinia dumneavoastră ca specialist.

Că nu trebuia, clar. Foarte probabil s-au gândit că lucrurile vor dura jumătate de an, un an, un an jumate. S-au cronicizat, din păcate, evident că nu ar trebui să fie așa.

În legea, în hotărârea de guvern care prevede aceste norme, scrie foarte clar că pentru nicio durată, nici una foarte scurtă, nu este permisă depozitarea bunurilor de patrimoniu în condiții care nu respectă aceste norme.

De acord. De acord. Așa e.

În calitate de președinte al Comisiei Naționale a Muzeelor, ați fost înștiințat în vreun moment de conducerea muzeului că au apărut aceste probleme care au pus în pericol patrimoniul? Mă refer la prăbușirea copacului, la stricarea aerelor condiționate?

Nu. Și nu numai noi. În primul rând ar fi trebuit să informeze ministerul, că sunt subordonații Ministerului. Comisia este un instrument științific, auxiliar și consultativ al Ministerului Culturii. N-au făcut-o nici măcar în relația cu ministerul, dar în relația cu noi. Nu, nici pe mine.

Spuneați că nu ați avut timp să parcurgeți hârtile înregistrate de termohigrografe în ultimul an, că ele există. Dar care a fost graba prezentării acestor concluzii dacă nu ați avut timp să vedeți?

Așa a fost emis ordinul. Ordinul e emis luni, cu începerea comisiei de marți 10 până astăzi 13. Așa e ordinul, așa am făcut. Asta nu înseamnă că nu se poate prelungi sau continua. E clar că va exista o politică a ministerului în viitor.

Ați specificat că erau aere condiționate, erau termohigrografele, dar puteți să confirmați că în această perioadă de patru ani și jumătate nu au fost dezumidificatoare în containere?

Nu avem de unde să știm, dar n-am văzut dezumidificatoare. Putem întreba, dar nu, n-am văzut.

Din cunoștințele dumneavoastră de specialist, e o condiție să existe astfel de aparate care să regleze umiditatea?

Ar fi ideal, sigur că nu se reglează din aparatele de aer condiționat.”, a declarat Emanuel Petac în conferința de presă.

După o vizită de doar câteva ore în teren, comisia numită de Ministerul Culturii a prezentat azi, într-o conferință de presă, concluziile. Potrivit specialiștilor, evaluarea a făcut făcută prin sondaj, la doar câteva zeci din câteva mii de pagini de manuscrise, doar cu privirea, fără o analiză amănunțită. Au fost verificate condițiile de depozitare din ziua vizitei, dar specialiștii spun că nu au avut timp să studieze buletinele de microclimat existente pentru ultimul an.

A fost suficient pentru ca aceștia să tragă concluzia că bunurile de patrimoniu ar trebui mutate din containere în spații corespunzătoare, care să respecte toate normele prevăzute de lege.

Aceștia au confirmat că biroul lui George Enescu, bun de tezaur, a suferit deteriorări pe perioada depozitării în containere, că pe suprafața sa se pot observa văluriri provocate probabil de umiditate.

Totuși, specialiștii nu pot spune cu certitudine care este starea bunurilor. De exemplu, tablourile nu au putut fi văzute de specialiști, fiindcă erau împachetate. Așa că ei au constatat doar că erau împachetate corespunzător, fără să existe o concluzie asupra stării lor.

“Artefactele, fie manuscrisele, o parte din mobilier, nu și viorile, care sunt în custodia MȚR, se află depozitate în cele 6 containere. Este important să menționăm istoricul problemei.

În 2021 s-a ajuns la încheierea unui contract care urma să se finalizeze în 2 ani. Noi am solicitat la sediul muzeului documente care să ateste când au primit informația despre acel contract. Contractul s-a semnat în iulie 2021 și în august 2021 muzeul a fost notificat să evacueze cât mai rapid cu putință spațiul.

Doamna manager a avut speranța că șantierul de la clădirea din spate se va termina mai repede de doi ani și se vor putea muta acolo. Și s-au gândit că pentru un interval scurt de timp, limitat, o soluție ar fi depozitarea lor în niște containere obișnuite, nu au specificații tehnice excepționale.

Au avut în vedere să încerce să asigure o stabilitate microclimatică, în normele legale, pentru artefacte. Au montat aparate de aer condiționat pentru a încerca din temperatură să regleze raportul dintre umiditate și temperatură.

În timp, lucrurile s-au cronicizat, ne aflăm în 2026 și asta e altă treabă.

Ca atare, de-a lungul timpul, s-a putut constata că acele aparate de aer condiționat sunt și un factor de risc, se poate întâmpla să înghețe, să curgă. Am identificat rugină pe un perete, sigur a existat o scurgere acolo. Nu am identificat o reglementare a muzeului cu privire la cum ar trebui să se facă accesul acolo. Evident că dacă intri pe ușă când plouă, poate intra apa sau dacă intri cu noroi…

Ceea ce am încercat a fost să examinăm dintre bunurile clasate în tezaur – toate sunt depozitate pe rafturi metalice, nu în contact direct pe sol, sunt în cutii neutre din punct de vedere al PH-ului, temperaturile dinăuntru, așa cum se prezentau ele ieri, erau în parametri legali. Am primit și înregistrările pe ultimul an. Nu s-au putut verifica într-un timp atât de scurt, o să vedem și o să vă spunem.

N-am întâlnit niciun document care să fi prezentat urme de deteriorare față de anul 2021, când au fost depozitate acolo.”, a povestit Emanuel Petac.

Potrivit specialiștilor din comisie, pentru o analiză corespunzătoare a manuscriselor ar fi nevoie de o echipă formată din conservator și restaurator, prelevare de probe bacteriologice, trimiterea lor la laborator și carantinarea manuscriselor înainte de mutarea într-un alt spațiu.

Ele ar fi trebuit carantinate și de la ieșirea din Palatul Cantacuzino, o clădire veche cu multe probleme, dar acest lucru nu s-a fi întâmplat.

Din acest moment, nu există o concluzie pentru starea tuturor manuscriselor.

“Este foarte greu să facem noi niște aprecieri. Aprecierile au fost vizuale. Ne întorcem la resursa umană. Nici Biblioteca Națională nu are restauratori și nici măcar suficienți conservatori acreditați. Resursa umană în instituțiile de cultură este limitată, aflată la o vârstă în prag de pensie, ceea ce spune foarte mult asupra modului în care acționează, se formează, gândesc proceduri. Nu există alb și negru.

Fiecare piesă se tratează individual. Fiecare trebuie observată de conservator, de restaurator și decis apoi asupra modului în care se intervine. Evident, îți trebuie biochimic, îți trebuie mult mai mult personal ca să poți să iei decizia cea mai corectă. Noi nu putem să facem niște afirmații doar privind.

Deci este nevoie de suport pentru muzeu, să aibă restaurator, să aibă prelevator de probe. ca să poți să faci o analiză completă.”, a spus Nicoleta Rahme, directorul Direcției Colecții din cadrul Bibliotecii Naționale.

Emanuel Petac a precizat că decizia mutării în containere a fost luată în cadrul Consiliului de Administrație al Muzeului Enescu, din care a făcut parte și un reprezentant al Ministerului Culturii.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, nu a fost prezent la conferința de presă. Irina Radu, consiliera sa, a transmis că activitatea echipei de specialiști ar putea fi extinsă pe o perioadă mai lungă. Momentan Ministerul Culturii nu a transmis nicio decizie, ca urmare a raportului efectuat de comisie.

Comisia a fost formată din Emanuel Petac, președinte – șef al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române, Andrea Bernath, conservatoare și restauratoare Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Nicoleta Rahme, expert al Bibliotecii Naționale, Laura Troșan, expert restaurator la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Anca Andreescu, expert în carte veche la Biblioteca Națională.

Cultura la dubă a dezvăluit într-o investigație, publicată pe 3 martie 2026,că bunurile de tezaur sunt depozitate de 4 ani ani și jumătate în containere în aer liber. Anul trecut, peste unul dintre containere s-a prăbușit un copac, iar asta a provocat un lanț de probleme – cea mai gravă – scurgerea apei de la un aer condiționat pe bunuri de patrimoniu, după cum a dezvăluit ulterior managerul firmei de containere. Conform acestuia, muzeul nu a asigurat condiția de bază pentru o instalare corespunzătoare a containerelor – un sol neted, betonat. Dalele puse sub containere s-au adâncit în pământ, iar asta a dus la deformarea și dezechilibrarea lor.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post “Am recomandat Ministerului Culturii ca patrimoniul să fie mutat din containere” – Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor appeared first on Cultura la dubă.

În noiembrie 2023, fotografii cu Bojdeuca lui Ion Creangă, publicate de Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, au devenit virale și au stârnit critici în spațiul public, pe motiv că lucrările de restaurare ar fi modificat casa originală, folosindu-se materiale de construcții moderne, care nu mai păstrau autenticitatea monumentului istoric.

După ce știrea a fost preluată în presă, ministrul Culturii, Raluca Turcan, a trimis Corpul de Control și reprezentanți ai Comisiei Monumentelor Istorice pentru a face verificări.

Potrivit concluziilor raportului Corpului de Control, obținute de Cultura la dubă, atât Corpul de Control cât și Comisia Monumentelor Istorice au susținut că lucrările au fost efectuate respectându-se avizele obținute anterior: “Din punct de vedere arhitectural, Bojdeuca și-a păstrat autenticitatea amplasamentului.”

Pe de altă parte, raportul admite că “din punct de vedere structural și constructiv, Bojdeuca a pierdut autenticitatea”, indicând drept cauze nu lucrările recente, ci cele efectuate în diferite perioade din trecut, în special în perioada comunistă.

De asemenea, specialiștii ministerului Culturii indică nereguli privind amenajarea grădinii, vizibile în orice fotografii înainte și după, dar nu obligă în niciun fel instituția responsabilă – Consiliul Județean Iași – să refacă spațiile verzi.

“Lucrările cuprinse în proiectul Reabilitarea ansamblului Muzeal Ion Creangă au fost necesare, oportune, s-au regăsit așa cum apare justificat în prezentul raport prin identificarea lor în teren de către membrii Comisiei, cu excepția amenajării spațiilor verzi.” – se arată în concluziile raportului.

Comisia Ministerului Culturii susține că proiectul din 2023 a păstrat modificările efectuate în anii ’80, cele care au modificat ireversibil Bojdeuca.

Potrivit Prof. arh. Dan Marin, “Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii ’80.” – noiembrie 2023, Hotnews. Acesta susține că amfiteatrul din fața casei afectează vizibil farmecul Bojdeucii:

„Eu cred că problema acestui loc este că, felul în care arată acum, cu acel masiv de piatră, distorsionează complet cadrul/ambientul/contextul pe care ar trebui să-l aibă această casă, care era o locuință semirurală, într-o zonă bogat plantată a Iașului patriarhal și trebuia să rămână cât mai aproape de această situație inițială.

Trebuia păstrat cât mai mult din acest context, deci, în niciun caz dacă a apărut acest amfiteatru în anii 80, el nu trebuia amplificat, vegetația trebuia păstrată și intensificată, ca ea să pară o casă în grădină, așa cum a fost inițial.

În momentul de față această casă a ajuns de fapt anexa acestui amfiteatru de piatră sau a acestei terase pietruite. Deci elementul mineral este dominant asupra celui vegetal, ceea ce schimbă complet atmosfera în care această casă ar trebui să existe. Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii 80.”

Pe de altă parte, vizitatorii Bojdeucii se arată încântați de ceea ce găsesc acolo. Cartea de oaspeți este plină de sute de mesaje de felicitare lăsate de vizitatorii români.

The post “Bojdeuca lui Creangă a fost restaurată respectând avizele”, a constatat Corpul de Control al Ministerului Culturii appeared first on Cultura la dubă.