Ministerul Culturii precizează într-un comunicat de presă că avocata Lidia Chiran, cea care într-o convorbire telefonică inițiată de conducerea Muzeului Enescu, cu jurnalista Cultura la dubă, Alexandra Tănăsescu, s-a prezentat drept “reprezentant legal al Ministerului Culturii, avocat Lidia Chiran”, încercând să intimideze jurnalista pentru dezvăluirea surselor și amenințând cu plângere penală, “nu a avut mandat de reprezentare din partea Ministerului Culturii”.

“Referitor la activitatea doamnei avocat Lidia Chiran, aceasta nu a avut mandat de reprezentare din partea Ministerului Culturii. Domnia sa a fost convocată de către conducerea Muzeului Național „George Enescu” pentru acordarea de consultanță, în baza unui contract de asistență juridică încheiat cu muzeul; contract efectuat conform prevederilor legale cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

În ceea ce privește reprezentarea Ministerului Culturii în Consiliul de administrație al muzeului, se impune să precizăm faptul că ea este asigurată de către un membru din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural.”, a transmis ministerul.

Ministerul nu a precizat dacă va lua vreo măsură referitoare la falsa poziționare a avocatei în fața presei, în numele ministerului. Reamintim că avocata Lidia Chiran are contracte cu Ministerul Culturii și Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii – potrivit documentelor publice din SEAP a încasat în ultimii 8 ani 175.000 de euro de la cele două entități.

În schimb, în SEAP nu apare niciun contract între avocata Chiran și Muzeul Național “George Enescu”, cel puțin în ultimii 4 ani.

Reamintim că în convorbirea cu jurnalista Cultura la dubă, aceasta s-a prezentat drept “avocatul Ministerului Culturii” și totodată s-a referit la Consiliul de Administrație al muzeului drept “noi, consiliul”, două poziții incompatibile cel puțin în contextul concret al anchetei pe care o comisie Ministerului Culturii o face zilele aceastea la muzeu, pentru a verifica posibilele nereguli semnalate în investigația Cultura la dubă și nu numai.

Aceasta a recunoscut în cadrul conversației că a fost implicată inclusiv în elaborarea răspunsului muzeului către Cultura la dubă, cel în care muzeul a transmis că informațiile cerute nu sunt de interes public.

Mai mult decât atât, aceasta a afirmat fals că “avertizorii de integritate sunt publici” și că “trei surse însemnau specialiști” – legea protejează identitatea avertizorilor, iar în munca de jurnalism sursele pot fi de orice tip, indiferent de profesie sau funcție.

Muzeul Național “George Enescu” nu a răspuns până la această oră solicitării Cultura la dubă de a preciza cine și în ce calitate a participat la presupusa ședință a Consiliului de Administrație al muzeului și nici ce persoane fac parte oficial din Consiliul de Administrație.

Precizăm că apelarea telefonică a avut loc în data de 3 martie 2025, la 6 ore de la publicare investigației și după ce Cultura la dubă deja anunțase că ministrul Culturii va trimite Corpul de Control. Avocata care are contracte publice cu ministerul și niciun contract public cu muzeul, s-a poziționat de partea muzeului înainte ca Ministerul Culturii să meargă efectiv în control.

Ministerul Culturii a transmis, de asemenea:

“Corpul de Control al ministrului Culturii a efectuat ieri, 4 martie 2026, o primă acțiune de verificare în insitituție. În această primă etapă a controlului, membrii comisiei au solicitat documente, date și informații relevante și au realizat chestionări directe și amănunțite ale personalului responsabil de păstrarea, depozitarea și conservarea bunurilor culturale.

Au fost verificate spațiile de depozitare, condițiile de păstrare a bunurilor culturale mobile clasate, precum și existența și funcționarea sistemelor de supraveghere și pază. Până în acest moment, în cadrul verificărilor efectuate, nu au fost identificate situații de distrugere a bunurilor culturale mobile clasate în categoria Fond sau Tezaur.

Comisia a constatat că obiectele sanitare la care se face referire în materialul de presă au fost demontate din corpul de clădire în care se aflau și preluate de către reprezentanții muzeului, aflându-se depozitate, împreună cu alte obiecte, într-un spațiu corespunzător; mai precis: o magazie.

De asemenea, tot în urma verificărilor, ni s-a comunicat faptul că unele fotografii apărute în media zilele acestea nu au fost făcute acum, ci ele reprezintă material de arhivă din anii trecuți. Elementele respective urmează a fi restaurate și reintegrate în imobil în cadrul lucrărilor de reabilitare a corpurilor de clădire aferente investiției.”

Ministerul Culturii nu a făcut nicio referire la apa sau umiditatea din containere, probleme invocate în materialul Cultura la dubă. Solicităm Ministerului Culturii să facă publice buletinele de analiză a umidității și temperaturii din containere din ultimii 4 ani și jumătate, de când patrimoniul este depozitat acolo.

De asemenea, fotografiile cu obiectele sanitare aruncate de muncitori și avariate, după cum se poate vedea în imagini, au fost marcate de la bun început în investigația Cultura la dubă cu anul 2021. Faptul că imaginile sunt vechi nu este un argument că fapta nu a avut loc. Cultura la dubă a precizat în articol:

“La începutul șantierului deschis în 2021, muncitorii au aruncat cada, chiuveta, wc-ul și bideul, precum și boilerul de încălzire pe lemne din baia Casei Memoriale George Enescu, aflată în spatele Palatului Cantacuzino. Muzeografii au găsit ulterior obiectele aruncate în curte și le-au recuperat, însă ele erau deja deteriorate.

Tot muncitorii au folosit o bibliotecă ce a aparținut muzicologului George Breazul (n.r. 1887 – 1961) drept spațiu de depozitare a materialelor de construcții, mobilierul fiind grav avariat.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Ministerul Culturii: “Avocata Lidia Chiran nu a avut mandat de reprezentare din partea Ministerului Culturii” appeared first on Cultura la dubă.

Ca urmare a apariției pe tiktok a unor capturi video din timpul spectacolului de teatru Proorocul Ilie, desfășurat pe scena Teatrului Național București, Biserica Ortodoxă Română a transmis azi un comunicat de presă prin care susține că ia “act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie”.

TNB a răspuns în această seară: “Spectacolul Proorocul Ilie 𝐧𝐮 îș𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐬ă 𝐚𝐝𝐮𝐜ă 𝐯𝐫𝐞𝐨 𝐨𝐟𝐞𝐧𝐬ă 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧ț𝐞𝐢 𝐜𝐫𝐞ș𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜ă𝐫𝐞𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠𝐞𝐫𝐢 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞. Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.”

Spectacolul Proorocul Ilie a avut premiera la mijlocul lunii februarie 2025, la Teatrul Național București. Cu o distribuție de excepție, printre care se numără actorii Ofelia Popii, Richard Bovnoczki, Florentina Țilea, Lari Georgescu, spectacolul regizat de tânărul Botond Nagy are la bază povestea reală a predicatorului Eliasz Klimowicz, din anii ‘30 – ’40. Textul este scris de dramaturgul polonez Tadeusz Słobodzianek.

“Locuitorii unui sătuc la granița bielorusă trăiesc cu credința că pastorul comunității lor, care prevestește sfârșitul lumii, este Hristos și își propun să-l răstignească pentru a-și găsi mântuirea. Textul, scris în 1991, stârnește multe controverse, autorul fiind criticat pentru discreditarea valorilor creștin-ortodoxe, pentru limbajul dur și inadecvat. În fapt, Słobodzianek vorbește despre o lume „răsturnată”, primitivă în credințe și valori, atrăgând atenția asupra pericolului fanatismului religios și a ideologiilor extremiste. În drama sa cu iz de mister medieval, în care se amestecă religii, limbi și nații, sublimul sacru e convertit în comic grotesc, credința în superstiții, divinul în uman, iar miracolul Săptămânii Patimilor întârzie.

Într-un moment de adâncă criză spirituală și morală cu care se confruntă societățile contemporane, Botond Nagy invită, cu a doua sa montare pe scena TNB − „Proorocul Ilie”, la o meditație profundă și sinceră despre credință și religie. Dacă Dumnezeul dramei lui Słobodzianek a murit odată cu afirmația lui Nietzsche, totuși, El există în iubirea și umanitatea în care tânărul regizor continuă să creadă:

“Fără a fi un manifest in-your-face, Proorocul Ilie este poate cel mai virulent proiect artistic al meu prin care doresc să pun în lumină problemele sistemice ale unei mentalități profund înrădăcinate într-o țară pe care, recunosc, mi-a trecut serios prin minte să o părăsesc. Orice formă de fanatism este teribil de îngrijorătoare, iar cei care-l proslăvesc prin judecăți prefabricate, nu-mi provoacă altceva decât o frică viscerală. Aceștia mă sperie tocmai pentru că nu lasă loc îndoielii, dezbaterilor, dialogului, judecata lor fiind una de tip dogmatic. Pentru mine, credința este poate cel mai intim, mai delicat și sacru moment pe care-l putem avea cu noi înșine. Pentru mine, acest text este o reîntoarcere spre credință, dar mai ales spre credința mea în teatru și de a face teatru, pe care o redescopăr în mine cu fiecare proiect. M-am întâlnit prima oară cu acest text încă din liceu, atunci când montarea profesorului meu László Bocsárdi mi-a creat un moment de catharsis pur. Acest spectacol este și un moment de reconsiderare estetică a propriei mele viziuni artistice, dar și un gest de recunoștință și mulțumire pentru maestrul meu.

Mereu am vorbit în spectacolele mele despre condiția umană și nici acum nu pot să ocolesc tragedia deconexiunii societății contemporane de la fundamentele unei spiritualități curate. Lucrurile capătă perspectivă atunci când cineva se confruntă cu propria sa mortalitate și cred că, în mod colectiv, lumea noastră a fost diagnosticată cu cancer terminal și trebuie, așa cum ar face oricine, să ne punem ordine în prioritățile noastre.

Îmi doresc ca prin acest proiect artistic, spectatorii să-și analizeze propriile credințe într-o lumină nouă și să înțeleagă adevărata valoare a acestei miraculoase conexiuni interumane care este credința, pentru că, în fiecare dintre noi, cred că se află o busolă care ne ajută să diferențiem binele de rău. Am convingerea intimă că vom găsi împreună, dar și separat, în acest spectacol, o reconciliere cu eul nostru spiritual în sensul lui cel mai organic. Pentru că, după cum am spus deja, credința nu trebuie să însemne un set de dogme pe care le urmăm orbește, ci o convingere profundă în fața unui set de valori pe care cred că teatrul, în general, și spectacolul meu, în particular, le abordează, câteodată cu tragism, altădată cu umor!” Botond Nagy. – se arată pe site-ul TNB.

BOR a reacționat după ce niște capturi video din spectacolul Proorocul Ilie s-au răspândit pe social media și au stârnit reacții dure la adresa actului cultural.

“Orice manifestare culturală este benefică și educativă în măsura în care respectă, fără a deforma, simțul sacrului. Folosirea simbolurilor religioase în mod inadecvat, fără a prețui înțelesul lor liturgic și moștenirea lor spirituală pentru istoria și cultura universală, nu poate reprezenta o valorificare creștină a acestora.

Respectarea simbolurilor creștine constituie un act deopotrivă spiritual și cultural important și necesar într-o lume tot mai secularizată și înclinată spre o interpretare lipsită de discernământ a vieții spirituale.

Prin urmare, lluăm act cu mâhnire de utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine în timpul interpretării piesei de teatru „Proorocul Ilie” și sperăm ca, pe viitor, manifestările culturale să continue să respecte dimensiunea sacră a acestora, fără a prejudicia în vreun fel valoarea lor spirituală.”, a transmis azi BOR.

REACȚIA TNB

“În urma sesizărilor publice postate pe rețelele de socializare, referitoare la spectacolul Proorocul Ilie, montat de regizorul Botond Nagy pe un text de Tadeusz Słobodzianek, Teatrul Național I.L. Caragiale din București face următoarele precizări:

Spectacolul Proorocul Ilie 𝐧𝐮 îș𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐬ă 𝐚𝐝𝐮𝐜ă 𝐯𝐫𝐞𝐨 𝐨𝐟𝐞𝐧𝐬ă 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧ț𝐞𝐢 𝐜𝐫𝐞ș𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜ă𝐫𝐞𝐢 𝐚𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠𝐞𝐫𝐢 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞. Dimpotrivă, montarea este o reflecție asupra credinței, asupra fragilității convingerilor umane și asupra pericolelor extremismului de orice fel. Este un demers artistic care încurajează toleranța, dialogul și o înțelegere mai profundă a complexității spiritului uman.

În plus, menționăm că unele imagini apărute pe platformele sociale au fost scoase din contextul real al spectacolului, prezentând fragmente izolate într-un mod care distorsionează mesajul artistic al montării. Spectacolul nu este o blasfemie și nu își propune să ridiculizeze credința, ci, dimpotrivă, invită la o reflecție profundă asupra relației dintre om și divinitate, asupra modului în care credința poate fi influențată sau deturnată.

Așa cum se menționează și pe pagina oficială a spectacolului, Proorocul Ilie este o invitație la meditație sinceră asupra credinței și religiei într-un moment de profundă criză spirituală și morală. Regizorul Botond Nagy declara, înainte de premieră: „Îmi doresc ca prin acest proiect artistic spectatorii să-și analizeze propriile credințe într-o lumină nouă și să înțeleagă adevărata valoare a acestei miraculoase conexiuni interumane care este credința.”

Piesa scrisă de Tadeusz Słobodzianek a mai fost montată în România de reputatul regizor László Bocsárdi, la Teatrul „Tamási Áron” din Sfântu Gheorghe, cu premiere în 2001 și o reluare în 2010. De asemenea, tot în 2010, la Teatrul Municipal din Baia Mare avea loc o altă montare a acestui text. Aceste producții au contribuit la explorarea și înțelegerea profundă a textului în contextul teatral românesc.

𝐓𝐞𝐚𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐍𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐈.𝐋. 𝐂𝐚𝐫𝐚𝐠𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞ș𝐭𝐢 𝐫𝐞𝐚𝐟𝐢𝐫𝐦ă 𝐜ă 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐨 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐛𝐥𝐚𝐬𝐟𝐞𝐦𝐢𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐥𝐢𝐩𝐬ă 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭 𝐟𝐚ță 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞. 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐝𝐞𝐫ă𝐦 𝐜ă 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐜ț𝐢𝐢 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐫𝐞𝐳𝐮𝐥𝐭𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐩𝐫𝐞𝐭ă𝐫𝐢 𝐞𝐫𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐦𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬𝐭𝐢𝐜, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 𝐧𝐞𝐚𝐠ă, 𝐜𝐢 𝐝𝐢𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯ă, 𝐩𝐮𝐧𝐞 î𝐧 𝐥𝐮𝐦𝐢𝐧ă 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐱𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐥𝐚ț𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐨𝐦, 𝐜𝐫𝐞𝐝𝐢𝐧ță ș𝐢 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞.

Respectăm dreptul fiecărui spectator de a avea propriile convingeri și încurajăm dialogul deschis, în spiritul valorilor teatrului ca spațiu al reflecției și al libertății de expresie. Teatrul este, prin definiție, un loc al întrebărilor, nu al răspunsurilor impuse, un spațiu în care fiecare spectator are libertatea de a interpreta și de a reflecta.”

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Biserica Ortodoxă Română critică spectacolul “Proorocul Ilie”, regizat de Botond Nagy la TNB, pentru “utilizarea defăimătoare a simbolurilor religioase creștine” appeared first on Cultura la dubă.

La o zi după ce UNATC a anunțat că se delimitează de declarațiile făcute de profesorul Puiu Șerban în cadrul podcastului lui Cătălin Măruță, dar și că în urma acestora Comisia de Etică a universității s-a autosesizat, Puiu Șerban a trimis azi un comunicat de presă în care își cere scuze pentru afirmațiile făcute la Măruță.

De asemenea, a transmis că regretă implicarea rectorului Liviu Lucaci în acele povestiri.

Redăm mai jos textul complet:

“Analizând cu deplină sinceritate şi asumată responsabilitate cele afirmate în podcastul pamflet „Acasă La Măruţă”, am ajuns la concluzia că unele dintre afirmaţiile mele au fost total nepotrivite atât pentru mine, ca profesor, dar mai ales au creat un prejudiciu de imagine instituţiei în care m-am format şi pe care o slujesc de 25 de ani, prin urmare, consider că datorez scuze tuturor colegilor mei de o viaţă.

 Un regret sincer însoţit de empatie adresez tuturor persoanelor care s-au simţit lezate de glumele mele neinspirate; lor le cer scuze în primul rând, asigurându-i că acele nefericite minute din emisiunea-pamflet nu mă reprezintă ca om şi ca profesor.

De asemenea, regret mult glumele pe tema că Liviu Lucaci m-ar fi încurajat să încep o relaţie cu actuala mea soţie, dar dintr-o proastă inspiraţie de moment nu m-am gândit că vor fi luate în serios.

Şi domnului rector Liviu Lucaci îi cer iertare pentru prejudiciul de imagine creat, cu atât mai mult cu cât acestea contravin acţiunilor sale ferme şi dovedite ca extrem de intransigente cu astfel de comportamente.

Iată de ce mă pun la dispoziţia Comisiei de Etică.

Șerban Puiu”

În comunicat nu se face nicio referire la acuzațiile aduse de foști studenți ai profesorului Puiu Șerban, publicate ieri într-un material amplu pe Cultura la dubă.

Între timp, filmulețul montat de studenți, în care era făcută selecția declarațiilor lui Puiu Șerban despre cum și-a cunoscut soția pe când el era preparator universitar, iar ea studentă, a fost șters de pe youtube din cauza revendicării drepturilor de autor de către Cătălin Măruță. Podcastul complet poate fi urmărit AICI.

Redăm mai jos transcrierea fragmentului principal:

“Cum făceam tinerii asistenți, care e mișto la tine la clasă…

Măruță: deci cam ce vorbesc asistenții universitari câteodată în cancelarie.

Puiu Șerban: Nu câteodată. Tot timpul. Dar a se nota, conferențiarii și profesorii nu mai vorbesc de așa ceva. Azi sunt conferențiar, nu mai vorbesc despre asta.

A venit la mine Liviu Lucaci, care acum este prof. univ. dr. și este rectorul universității și mi-a zis: bă, ai una bună rău de tot, blondă, la tine în clasă.

Zic „cine, mă?”

-„Aia, fii-sa lui Velniciuc, mă.”

-„Cine, mă, îngâmfata aia? Ia-ți-o, bă, ți-a transfer la tine în clasă. Dă-o…”

-“Bă, nu fi bou că arată super! E foarte tare!”

Și așa mi-a…dacă îi place lui Lucaci, ia să mă uit și eu un pic mai bine.”

Articolul complet despre cazul Puiu Șerban poate fi citit AICI.

The post Comunicat Puiu Șerban: “Cer scuze tuturor persoanelor care s-au simțit lezate de glumele mele neinspirate.” appeared first on Cultura la dubă.

UNATC a transmis azi primul comunicat de presă referitor la fenomenul abuzurilor din cadrul universității, despre care Cultura la dubă a publicat primele materiale încă de anul trecut.

Actrițele Alina Șerban, Roxana Lupu și Katia Pascariu au fost primele care au vorbit despre această temă în interviurile acordate pentru Cultura la dubă. Recent, și Ioana Bugarin a făcut pentru Cultura la dubă niște mărturisiri despre o experiență “traumatizantă” trăită la UNATC.

Iar rectorul UNATC, Liviu Lucaci, a răspuns întrebărilor noastre într-un interviu amplu pe care îl puteți citi AICI.

Reacția UNATC vine la o zi după ce și Facultatea de Teatru și Film din cadrul UBB Cluj a transmis un comunicat asemănător.

“În ultima perioadă, au apărut în presă mărturii ale unor absolvente ale Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” București, privind diferite tipuri de hărțuire și abuz, cu care s-au confruntat în mediul universitar.

UNATC „I.L.Caragiale” București este împotriva oricăror forme de hărțuire, pe care le consideră inadecvate în raport cu un climat educațional bazat pe respect reciproc, încredere și formare non-discriminatorie.

Comunitatea academică UNATC crede că fiecare confesiune care are în centru un abuz trebuie respectată și luată în considerare, în așa fel încât universitatea să nu mai fie spațiul unor experiențe care produc traume.

Începând din luna martie 2022, UNATC lucrează la „Planul Egalității de Gen”, document care își propune să implementeze acțiuni concrete, în sprijinul transformării universității într-un spațiu al dezbaterii problematicilor de gen, al analizei unor comportamente centrate pe abuz de putere și al informării adecvate cu privire la situații de hărțuire.

În acest moment, UNATC oferă asistența psihologică gratuită tuturor celor care au nevoie de un cadru sigur de intervenție.

În lunile iulie și august, în cadrul taberelor de vară organizate de către UNATC, vor avea loc întâlniri cu specialiste și reprezentante ale unor ONG-uri axate pe violență și discriminare de gen, care vor aborda teme legate de abuz și hărțuire, urmând ca, pe tot parcursul anului universitar 2022-2023, să fie organizate sesiuni de informare și discuții pe temele menționate anterior.”, a transmis UNATC.

The post UNATC reacționează la fenomenul abuzurilor din cadrul universității: “Fiecare confesiune care are în centru un abuz trebuie luată în considerare.” appeared first on Cultura la dubă.