Una dintre cele mai frumoase case din zona Pieței Romane din București, proiectată de arhitectul Ion Mincu pentru scriitorul Nicolae Petrașcu, va fi consolidată și restaurată de Primăria Capitalei cu fonduri guvernamentale obținute de la Ministerul Dezvoltării, anunță Nicușor Dan.

În 2022, primarul sectorului 1 Clotilde Armand anunța că a început demersurile pentru exproprierea imobilului, dat fiind că ani la rând proprietarul a încălcat legea și a lăsat monumentul să se degradeze. Momentan nu sunt cunoscute detalii despre procesul respectiv și cine este în prezent proprietarul de drept.

Nicolae Petrașcu, scriitor și om de cultură, a fost fratele celebrului pictor și profesor Gheorghe Petrașcu. Scriitorul a demarat construcția casei în 1906, când a cumpărat terenul respectiv de la Primărie. Intenția sa era să clădească un loc dedicat culturii, mai exact, un spațiu pentru Societatea română de literatură şi artă, pe care o conducea.

Proiectul arhitectural a fost preluat de Ion Mincu, bun prieten cu Petrașcu. Arhitectul a realizat o casă în stil neoromânesc, cu salon de întâlniri, dar și spațiu personal de locuit. Casa a fost ridicată în 1907.

Câțiva pași mai departe, la Piața Romană nr 5, 7 ani mai târziu, la Piața Romană nr. 5, și-a ridicat propria casă și pictorul Gheorghe Petrașcu, de această dată alături de arhitectul Spiridon Cegăneanu.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a aprobat acum 13 proiecte depuse de Primăria Capitalei prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) pentru consolidarea unor clădiri rezidențiale:

– str. Sapienței nr. 2A
– str. Dimitrie Bolintineanu nr. 5 sector 3
– str. Tunari nr. 6
– str. Popa Tatu nr. 78
– Calea Griviței nr. 39
– str. Domnița Anastasia nr. 15
– str. Sfânta Vineri nr. 5
– Bld. Hristo Botev nr. 26
– Piața Romană nr. 1
– str. Mihai Eminescu nr. 127
– str. Blănari nr. 13
– Bdl. Lascăr Catargiu nr. 11 A
– str. Baltagului nr. 15

The post Casa Nicolae Petrașcu din Piața Romană va fi consolidată de Primăria Capitalei appeared first on Cultura la dubă.

Primarul Sectorului 1 a anunțat că a început demersurile pentru procedura de expropriere pentru Casa Nicolae Petrașcu din Piața Romană nr. 1, monument istoric ce poartă semnătura arhitectului Ion Mincu.

Casa se află într-o stare avansată de degradare de mulți ani încoace și, potrivit Legii Monumentelor Istorice, proprietarul este obligat să ia măsurile necesare pentru a securiza și întreține imobilele de patrimoniu.

Clotilde Armand a transmis că a trimis mai multe somații pe adresa proprietarului, cu termen de executare de 6 luni, în caz contrar proprietarul va trebui să plătească un impozit de 500%. În același timp, Primăria Sectorului 1 va deschide un proces de expropriere, care durează de obicei ani de zile. De asemenea, a sesizat Ministerul Culturii cu privire la această situație.

“Aceste imobile sunt în prezent proprietate privată. Pentru a le restaura, reabilita și reda comunității locale este necesar, într-o primă etapă, ca ele să fie expropriate pentru cauză de utilitate publică.

Colaborăm deja cu Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și cu Primăria Capitalei pentru unele obiective din Sectorul 1.

Clădirile de patrimoniu reprezintă cartea de vizită a unei capitale europene. Ele trebuie conservate, reabilitate și puse în valoare pentru a le reda strălucirea de altădată. Grija față de istoria orașului trebuie să fie una dintre principalele preocupări ale unei administrații locale. Niciodată nu este prea târziu pentru un efort conjugat al autorităților bucureștene pentru a salva, restaura și moderniza patrimoniul pe care ni l-au lăsat în grijă înaintașii noștri.”, a transmis Clotilde Armand, primarul Sectorului 1.

Nicolae Petrașcu, scriitor și om de cultură, a fost fratele celebrului pictor și profesor Gheorghe Petrașcu. Scriitorul a demarat construcția casei în 1906, când a cumpărat terenul respectiv de la Primărie. Intenția sa era să clădească un loc dedicat culturii, mai exact, un spațiu pentru Societatea română de literatură şi artă, pe care o conducea.

Proiectul arhitectural a fost preluat de Ion Mincu, bun prieten cu Petrașcu. Arhitectul a realizat o casă în stil neoromânesc, cu salon de întâlniri, dar și spațiu personal de locuit. Casa a fost ridicată în 1907.

Câțiva pași mai departe, la Piața Romană nr 5, 7 ani mai târziu, la Piața Romană nr. 5, și-a ridicat propria casă și pictorul Gheorghe Petrașcu, de această dată alături de arhitectul Spiridon Cegăneanu.

Acest imobil se află într-o stare mult mai bună, fiind de asemenea inclus pe lista monumentelor istorice.

The post Proprietarul Casei Nicolae Petrașcu din Piața Romană ar putea fi expropriat pentru că a lăsat monumenul să se degradeze appeared first on Cultura la dubă.

România sărbătorește azi, pentru prima dată, o Zi Națională a Lecturii, după o lege adoptată în acest sens de Parlament. Sărbătoarea are loc pe 15 februarie, de ziua de naștere a lui Titu Maiorescu și a lui Spiru Haret, și e menită să atragă atenția asupra importanței cititului într-o țară care se află la coada clasamentelor europene privind consumul de carte.

Cu această ocazie, Cultura la dubă a contactat cei mai importanți politicieni ai momentului, de la președintele țării la primari, din toate partidele politice parlamentare, pentru a vedea dacă și ce fel de cărți citesc cei care ne conduc.

Misiunea nu a fost simplă, fiindcă niciodată nu e ușor să aduci cultura în atenția politicienilor, mai ales în plină criză economică și cu un război care ar putea să izbucnească în orice moment la vecinii ucraineni.

Din 23 de politicieni cărora le-am adresat rugămintea de a ne recomanda o carte pe care au citit-o, doar 11 au putut să facă asta. Ne-au răspuns prim-ministrul țării, președintele Camerei Deputaților, câțiva miniștri și primari, președinți de partide. Nu ne-au răspuns, însă, de Ziua Lecturii, ministrul Culturii și cel al Educației.

***

Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, vicepreședinte PNL – “Pătimiri și iluminări din captivitatea sovietică”, Radu Mărculescu

„M-a impresionat enorm această carte. Puterea de reziliență a celor nouă ani în lagărul sovietic, urmați de alți cinci ani de închisoare la întoarcerea în România, este o pildă pe care merită să ne-o reamintim de fiecare dată când suntem tentați să trecem cu ușurință peste importanța valorilor democratice într-un stat de drept.

Astăzi, când ne bucurăm de apartenența la NATO și UE, alături de unele dintre cele mai puternice democrații occidentale, trebuie să privim cu atenție la lecțiile durerosului nostru trecut, marcat de derapajele dictaturilor prin care am trecut ca popor.

Autorul acestei cărți, la capătul suferințelor  sale, a reușit să regăsească o cale către o viață normală de familie, să își crească nepoții și să scrie cărți. În semn de respect față de istoria noastră, mai ales față de cea recentă, pentru că nu e, de fapt, așa de îndepartat în timp spectrul abuzurilor staliniste și comuniste, merită să includem printre lecturile noastre mărturiile scrise ale celor care au ajuns să reprezinte dovada vie a nedreptăților pe care le îndură cei căzuți sub greutatea unei istorii nedrepte.”

Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, președintele PSD – “Homo Deus”, Yuval Noah Harari

“Am citit cu plăcere “Homo Deus”, o continuare fireasă, ironică prin expunere, dar cât se poate de actuală prin provocarea pe care o expune și în care, iată, umanitatea se regăsește într-un ciclic triplu punct de inflexiune: boala, războiul și foametea.

Dacă Harari ne arată visurile, dar mai ales coșmarurile cu care umanitatea se va confrunta, în încercarea Omului de a deveni Dumnezeu prin intermediul inteligentei artificiale – o întrebare la care atât instituțional, cât și în plan personal ar trebui să reflectăm, firul roșu al cărților sale este mai actual decât ne-am dori.

Vedem cum pandemia de Covid-19 a provocat peste 5,8 milioane de decese, a îmbolnăvit peste 400 de milioane de oameni și a provocat pierderi de zeci de miliarde de euro.

Situația tensionată din Ucraina este al doilea factor care provoacă îngrijorare în plan regional, dar și în relațiile dintre actorii trans-atlantici.

Iar triunghiul actual va fi în mod dramatic completat de inflația la nivel Mondial, care scade puterea de cumpărare și, implicit, va aduce mulți oameni în pragul foametei.

Dacă nu învățăm din istorie, istoria ne va învăța că “surplusul” și modalitatea lui de distribuție nu va fi pentru oricine…așa cum simplu îi explica Yanis Varoufakis (n.r. parlamentar grec, economist și autorul cărții „Economia pe înțelesul fiicei mele”) fiicei sale Xenia.”

George Simion, deputat, copreședinte AUR – “Portocala mecanică”, Anthony Burgess

„Vorbește despre capacitatea unei persoane de a se schimba, despre sistemul corupt care aduce tinerii în situații fără de ieșire.

Mi-a plăcut în special finalul cărții, care e diferit față de finalul din filmul lui Kubrick.”

Cătălin Drulă, deputat, președintele USR PLUS – “Jurnal 1935 – 1944”, Mihail Sebastian

„ O (re)citire în vremurile acestea e foarte potrivită, pentru că e despre a rămâne om în mijlocul nebuniei și al revărsării de ură.”

Gabriela Firea, ministrul Familiei, prim-vicepreședinte PSD – “Dragoste în vremea holerei”, Gabriel Garcia Marquez

“Este una dintre cărțile mele de suflet. Pentru că despre suflet este și vorba. Despre oameni și destine, cu tot zbuciumul vieții.

Este un roman profund despre iubire, sentimente neîmplinite, frământările oamenilor, evoluțiile istorice. Un roman pe care îl recomand. Putem găsi similitudini cu situația omenirii de azi, în plină pandemie.”

Rareș Bogdan, europarlamentar, prim-vicepreședinte PNL – “Inamici publici”, Michel Houellebecq, Bernard – Henri Levy

„Una dintre cele mai spectaculoase cărți citite în ultima perioadă. O recomand cu toată deschiderea și căldura. Participați la ceea ce au afirmat francezii că este “meciul de ping-pong intelectual al secolului”. Realmente plăcută și foarte vie această carte. Nu o ratați. O să vă placă!”

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, membru fondator USR – “Vine Iarna! De ce trebuie opriți Vladimir Putin și inamicii lumii libere”, Garry Kasparov

„Garry Kasparov este unul dintre cei mai influenți oponenți ai liderului de la Kremlin. Critic vocal al președintelui Rusiei, fostul campion mondial la șah a fost una dintre primele personalități care au avertizat public asupra pericolelor putinismului pentru actuala ordine a lumii moderne.

“Vine iarna!” descrie ascensiunea fostului locotenent-colonel KGB Vladimir Putin până la funcția de președinte al Rusiei, moment în care țara s-a îndepărtat de democrație. Garry Kasparov este un adevărat erou în lupta sa pentru drepturile omului și un luptător împotriva corupției regimului Putin.”

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, președinte al Consiliului Național PSD – “Demența digitală”, Manfred Spitzer

“În ultima vreme mi-a plăcut cartea lui Manfred Spitzer, “Demența digitală”, recent tradusă, pentru că explică dependența noastră patologică față de noile tehnologii, mai ales patologiile cognitive, dar și tulburările de personalitate. Dacă vom adăuga apoi și o carte de deschidere a domeniului – “Generația internetului”, de Jean M Twenge, ori “Selfie”, de Will Storr, atunci vom înțelege unde merge lumea și îi vom putea înțelege și pe copiii noștri.”

Dan Barna, deputat, vicepreședinte USR PLUS – “Tatuatorul de la Auschwitz” și “Călătoria Cilkăi”, Heather Morris

„Vă recomand o poveste care se găsește în două cărți: începe cu „Tatuatorul de la Auschwitz” și continuă cu „Călătoriile Cilkăi”. Autoarea este Heather Morris, o jurnalistă care a petrecut trei ani discutând cu personajele acestei povești reale despre destin, despre o perioadă neagră a istoriei și despre forța și capacitatea umanității de a supraviețui în cele mai abjecte condiții.

Esența acestor cărți stă în adevărul că dacă există o forță care te face să suporți orice și să treci peste orice, această forță este iubirea.

Vă îndemn să citiți aceste două cărți pentru că între paginile lor există inspirație, există umanitate și există speranță.”

Gigel Știrbu, deputat, vicepreședinte PNL – “Balcanii în secolul XX”, Oliver Jens Schmitt

“Oliver Jens Schmitt este un reputat cercetător al spațiului din sud-estul Europei. Balcanii sunt un spațiu definit prin realități etnice și religioase extrem de complexe, realități create și menținute de imperii timp de secole, prin structuri care păreau abolite odată cu sfârșitul Marelui Război. Autorul arată o perspectivă nouă a despărțirii noilor state naționale de trecutul imperial.

Totodată arată cât de radicală a fost ruptura statelor comuniste de politicile etnice, culturale și sociale dinainte de 1945.”

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, președinte USR PLUS Timiș – “Jacob se hotărăște să iubească”, Cătălin Dorian Florescu

“Sunt puține cărți pe care le citesc de mai multe ori, care mă fac să vreau să mă împrietenesc din nou cu personajele sale, să descopăr din nou lumea prin ochii lor. “Jacob se hotărăște să iubească” este una dintre aceste cărți. Povestea transgenerațională a unei familiei de șvabi bănățeni dintr-un sat de lângă Timișoara peste care a venit, din nou și din nou, istoria. 

Foamete, războaie, deportare, trădare și iertare – cronica lui Jacob este a unei comunități bănățene, devastată de tăvălugul secolului xx, al extremelor totalitariste, și despre zbaterea omului de a-și păstra demnitatea.

Este descrisă cu empatie, frumusețe a detaliului, simț al fantasticului, de scriitorul elvețian Cătălin Dorian Florescu, născut în Timișoara, care o transformă într-o istorie universală. Istoria unui băiat inocent prins în vâltoarea și cruzimea unor crize mondiale, dar care, indiferent ce se întâmplă, răspunde cu iubire. 

Este cartea pe care am descoperit-o căutând, acum mulți ani, să înțeleg mai bine istoria Banatului. E lectură obligatorie pentru prietenii din alte țări care mă vizitează la Timișoara, dar de fapt o recomand tuturor care vor, prin oglinda istoriei țării noastre, să-și reconfirme încrederea în umanitate.”

Cultura la dubă i-a mai contactat pentru realizarea acestui material pe Klaus Iohannis, Florin Cîțu, Sorin Câmpeanu, Lucian Romașcanu, Nicușor Dan, Kelemen Hunor, Dacian Cioloș, Ciprian Ciucu, Sorin Lavric, Robert Negoiță, Bogdan Gheorghiu, Tanczos Barna și Gheorghe Flutur. Aceștia nu au oferit un răspuns până la data publicării articolului.

The post De Ziua Lecturii, am rugat liderii politici să ne recomande o carte. Iată ce a ieșit appeared first on Cultura la dubă.

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a anunțat că instituția pe care o conduce a pus în consultare publică proiectul de refuncționalizare a Pieței Amzei, cu scopul de a o transforma într-un ”hub cultural și pol al gastronomiei autohtone”. Locuitorii Capitalei sunt așteptați să vină cu propuneri, observații sau recomandări.

Clotilde Armand își dorește ca proiectul Pieței Amzei să urmeze modelele deja implementate în marile Capitale ale Europei și oferă ca exemple lanțurile internaționale de restaurante Movenpick Marche și Vapiano.

Viitorul „hub cultural și pol al gastronomiei autohtone” ar trebui să aibă pe lângă obișnuita piață și spații de degustare pentru turiști, restaurante, cafenele și food-truckuri.

“Pentru a diversifica oferta de produse gastronomice autohtone atât în formă brută, cât și în formă preparată, pe lângă funcțiunea de piață tradițională existentă în prezent la Piața Amzei, trebuie amenajate aici și restaurante, cafenele și servicii de servire mâncare “to go” și în format food-truck.

Fiecare capitală europeană are cel puțin o zonă sau o piață în care turiștii pot găsi deliciile culinare autohtone, un spațiu viu și atractiv în care cultura și distracția de bună calitate să fie la ele acasă. Locuitorii Sectorului 1 și Capitala României merită un astfel de spațiu.”, a mai scris edilul pe pagina de Facebook.

Proiectul de refuncționalizare a Pieței Amzei

Potrivit proiectului de refuncționalizare a Pieței Amzei, care poate fi consultat pe primariasector1.ro, în anul 2007 s-a organizat un concurs de arhitectură pentru realizarea unei clădiri care să adăpostească piața. Aceasta a fost finalizată în anul 2011, suma investită fiind de 13 milioane de euro, dar nu s-a obținut autorizație de funcționare pentru ea și până în prezent nu a fost concesionată.

Cu toate acestea, în ultimii ani au avut loc câteva evenimente culturale în Piața Amzei, printre care o ediție a Romanian Design Week.

Una dintre cele mai vechi piețe ale Capitalei

Piața Amzei a fost înființată în anul 1841, iar în anul 1872 au fost construite halele, conform proiectului realizat de arhitectul Alexis Godillot. În perioada interbelică, acestea au fost demolate în schema modernizării Bucureștiului.

În prezent, clădirea Pieței Amzei are o funcționalitate redusă, iar pentru ”revigorarea” sa, piața va fi concesionată pe o perioadă de cel mult 20 de ani, a mai precizat Clotilde Armand în același mesaj.

„Piața Amzei, o clădire cu funcționalitate redusă. În momentul de față, Piața Amzei are o suprafață totală de 3.595,5 mp din care 2.675,4 mp suprafață construită. Regimul de înălțime al imobilului este de 2S+P+1E. Clădirea dispune și de o parcare subterană cu 49 de locuri.

Clădirea actuală are o funcționalitate redusă, iar din punctul de vedere al compartimentării nu mai corespunde cerințelor actuale. Pentru revigorarea Pieței Amzei, imobilul necesită lucrări de optimizare a parcării subterane, refacere a sistemelor PSI pentru obținerea autorizației ISU, etanșeizare și reparare a zonelor de infiltrații la subsoluri și terase, reabilitare sau înlocuire a echipamentelor existente degradate etc.

În acest scop, piața va fi concesionată pe o perioadă de maxim 20 de ani, toate lucrările/ amenajările necesare urmând a fi realizate de către viitorul concesionar. Singura sursă de venituri a concesionarului va fi desfășurarea de activități comerciale ca rezultat al prestării serviciilor de operare și întreținere a pieței, precum și din colectarea tarifelor din spațiile închiriate.”

The post Clotilde Armand vrea să transforme Piața Amzei într-un „hub cultural”. Proiectul a fost pus în consultare publică appeared first on Cultura la dubă.

Anunțul lui Armand, publicat pe Facebook, a venit ca răspuns la propunerea profesorului Andrei Oișteanu. El a precizat că, în acest fel, „toată corespondenţa ambasadei ar veni în şi ar pleca din strada cu numele jurnalistului disident. De asemenea, diplomaţii ar avea numele lui Roman Protasevich imprimat pe cărţile lor de vizită.”

Primarul Sectorului 1 a declarat că susține ideea și că va înainta propunerea de redenumire către Primăria Generală a Capitalei.

„Trăim într-un stat european și acest act de terorism al președintelui Aleksandr Lukașenko de a deturna un zbor comercial între două state membre UE & NATO nu poate rămâne nepedepsit.” – a adăugat Clotilde Armand în postarea sa.

Roman Protasevici, jurnalist din Belarus și critic vocal al regimului Lukașenko, a fost arestat pe 23 mai, după ce zborul cu destinația Vilnius la bordul căruia se afla alături de iubita sa, Sofia Sapega, a fost deturnat și redirecționat spre Minsk sub pretextul unei amenințări cu bombă.

El fusese plasat pe lista teroriștilor pentru transmisiunile pe care le făcuse cu privire la protestele masive desfășurate anul trecut în Belarus, dar primise azil politic în Polonia.

The post Clotilde Armand va propune redenumirea străzii pe care se află Ambasada Republicii Belarus în “Strada Roman Protasevici” appeared first on Cultura la dubă.