Instituțiile publice de cultură organizează evenimente dedicate Zilei Culturii, muzeele au intrarea liberă, politicenii țin discursuri la gale și evenimente exclusiviste.

În realitate, cultura rămâne cel mai slab finanțat domeniu din țara noastră. În 2025, a primit 0.07% din PIB, cel mai mic buget alocat unui minister.

Azi, Cultura la dubă publică un manifest apropiat de realitatea oamenilor care creează artă în România sau peste hotare, la cel mai înalt nivel, într-un context plin de obstacole, intruziuni politice sau nepăsare, prin propriile sacrificii și printr-o imensă iubire pentru frumos și adevăr.

16 oameni de cultură români răspund la întrebările “Ce mai înseamnă azi cultura?” și Ce ar trebui să sărbătorim de Ziua Culturii?”.

Un material realizat de Cultura la dubă și produs de Paradigma Film.

Cu participarea: Alex Bogdan, actor; Alex Călin, actor; Chris Simion, regizoare, fondatoarea Teatrului Grivița 53; Nicoleta Lefter, actriță; Dan Perjovschi, artist vizual; Alexandra Badea, dramaturgă și regizoare; Miruna Vlada, scriitoare; Iulian Postelnicu, actor; Ada Solomon, producătoare de film; Andrei Șerban, regizor de teatru și operă; Radu Vancu, scriitor; Francesca Velicu, balerină; Alexandra Dariescu, pianistă; Cătălina Mihai, actriță; Mădălina Voicu, restauratoare; Cornel Ilie, manager interimar MNIR

La rectificarea bugetară, cultura a primit mai puțini bani decât partidele politice.

În 1990, în România funcționau 400 de cinematografe. În 2026, doar 19 dintre ele mai sunt deschise. În tot acest timp, România a fost descoperită de occident prin cinema. Cineaștii români au obținut Palme d’Or la Cannes, trei Urși de Aur la Berlin, două nominalizări la Premiile Oscar și numeroase alte premii importante. Boardul Academiei Europene de Film este condus de o româncă – Ada Solomon.

Muzeul Național de Istorie a României este cea mai bogată instituție din țara noastră, după Banca Națională. Valoarea a doar 60% dintre obiectele evaluate se ridică la peste 1 miliard 300.000 de lei. Patrimoniul MNIR cuprinde piese arheologice cu o vechime de peste 20.000 de ani, bijuterii antice sau bijuterii cu diamante și pietre prețioase, purtate de reginele României, decorații, haine, tablouri, fotografii de arhivă, cadourile primite de familia Ceaușescu de la conducători din întreaga lume, cărți rare, hărți sau documente istorice care atestă întemeierea României.

Toate acestea ar putea dispărea pentru totdeauna dacă un mare cutremur va lovi Bucureștiul. MNIR este găzduit de Palatul Poștelor de pe Calea Victoriei, o clădire șubredă, cu o vechime de 120 de ani. Monumentul istoric a intrat în 2002 într-un proces de restaurare, care s-a dovedit a fi începutul agoniei în care patrimoniul nostru se zbate de 23 de ani.

De atunci, MNIR este deschis publicului doar în proporție de 20%. Cea mai mare parte a patrimoniului zace în lăzi, cutii sau alte ambalaje, în camere sigilate, departe de ochii copiilor și ai tinerilor care ar putea să le vadă și să înțeleagă ceva din istoria noastră.

***

Reporter: Alexandra Tănăsescu

Imagine: Cristian Tamaș

Montaj: Sorin Tănase

#CulturaLaDuba#scoatemculturadinduba#romania#ZiuaCulturii#manifest#artisti#arta#mesaje#cultura#teatru#film#cinema#carte#muzica#dans#artevizuale#arhitectura#istorie#muzee#MNIR#cinematografe

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post VIDEO Ce mai înseamnă azi cultura și ce ar trebui să sărbătorim de Ziua Culturii? Răspund artiștii români appeared first on Cultura la dubă.

Pe lângă filmele prezentate anul acesta în competiția oficială a Festivalului de la Cannes, festivalul de la București aduce și filmele câștigătoare la Veneția și Berlin.

Invitații speciali pe care publicul bucureștean îi va putea întâlni sunt actrița franceză Emmanuelle Béart, regizoarea franceză Julia Ducournau, câștigătoarea prestigiosului Palme d’Or pentru Titane, și regizorul islandez Hlynur Pálmason.

Les Films de Cannes à Bucarest aduce Leul de Aur de la Veneţia

Câștigătorul marelui trofeu Leul de Aur pentru cel mai bun film, Father Mother Sister Brother, în regia lui Jim Jarmusch, se vede în premieră în România la Les Films de Cannes à Bucarest. Selecția venețiană este completată de producții care au fost aplaudate minute în șir în sălile de cinema: Bugonia, cea mai nouă colaborare între Yorgos Lanthimos și Emma Stone, mult așteptatul No Other Choice al regizorului corean Park Chan-wook şi documentarul Below the Clouds în regia lui Gianfranco Rosi, o poezie vizuală din Italia, care a primit Premiul Juriului.

Un Certain Regard: viziuni originale de la Cannes, pe ecranele din România

În 2025, juriul secţiunii Un Certain Regard de la Cannes a ales să premieze voci cinematografice distincte și filme care propun teme sociale incomode. Dintre titlurile premiate, la Les Films de Cannes à Bucarest se vor vedea I Only Rest in the Storm, de Pedro Pinho, o co-producție portughezo-română, care a luat Premiul pentru cea mai bună actriță, acordat lui Cleo Diára, Once Upon a Time in Gaza, în regia fraților Tarzan Nasser și Arab Nasser, care au primit Premiul pentru regie, şi Pillion, semnat de Harry Lighton, care a cucerit prin umor şi emoție şi a câștigat Premiul pentru scenariu. La acestea se adaugă The Chronology of Water, debutul regizoral al actriței Kristen Stewart, care a impresionat printr-o poveste confesivă despre traumă și reconstrucție personală.

INVITAȚI SPECIALI

Regizorul islandez Hlynur Pálmason este invitatul Les Films de Cannes à Bucarest și se va întâlni cu publicul atât la proiecția Godland, dar și după premiera în România a celui mai nou film al său, The Love that Remains. Un an din viața unei familii se scurge între momente jucăușe și pline de emoție, în timp ce părinții încearcă să gestioneze despărțirea pentru a atenua impactul asupra copiilor. Filmul surprinde esența dulce-amăruie a iubirii care se stinge și a amintirilor împărtășite, pe măsură ce anotimpurile se succed. Pálmason îi pune din nou amprenta regizorală transformând natura într-un personaj în sine care oglindește stările interioare ale personajelor.

Julia Ducournau, câștigătoarea prestigiosului Palme d’Or, este invitată la București pentru o sesiune de Q&A cu publicul, organizată după proiecția celui mai nou film al său, Alpha, inclus în competiţia din acest de la Cannes.

Una dintre cele mai cunoscute actrițe din Franța, Emmanuelle Béart, este invitata de onoare a acestei ediții a Les Films de Cannes à Bucarest, care o va celebra printr-o retrospectivă de trei filme.
Ea s-a remarcat prin interpretările sale versatile și talentul subtil, dar și prin frumusețea atemporală. Are o carieră extinsă pe câteva decenii, cu peste șaizeci de filme de cinema și televiziune. Debutul promițător din anii ’80 a fost rapid urmat de consacrarea adusă de rolul din drama Manon des Sources (1986, regia Claude Berri) pentru care a câștigat premiul César pentru cea mai bună actriță în rol secundar.

Publicul de la București va avea ocazia să vadă o retrospectivă cu unul din filmele recente importante şi cu alte două filme emblematice din cariera actriței, marcate de interpretări profunde și colaborări cu regizori de prestigiu La Belle Noiseuse (1991), unde interpretează personajul Marianne într-un film ce explorează relația dintre artă și adevăr, Un cœur en hiver (1992), unde a strălucit în rolul lui Camille, o poveste elegantă despre dragoste și emoții reținute, și L’étreinte (2021), în care continuă să aducă profunzime şi complexitate, au devenit repere în cinematografia europeană.

CELE MAI NOI FILME ROMÂNEȘTI

Cele mai noi producții românești vor putea fi văzute la Les Films de Cannes à Bucarest, înainte de lansarea oficială în cinematografe. Reunite în secțiunea Avanpremierele Toamnei, singura competițională din festival, aceste filme intră în cursa pentru Premiul Publicului. Printre acestea se numără noul film al lui Radu Jude, Dracula, Sorella di Clausura, regizat de Ivana Mladenovic, Nu mă lăsa să mor, regizat de Andrei Epure, Interior Zero, regizat de Eugen Jebeleanu, o ecranizare a romanului omonim al Laviniei Braniște.

Les Films de Cannes à Bucarest este un eveniment fondat în 2010 de către Cristian Mungiu cu
sprijinul delegatului general al Festivalului de Film de la Cannes, Thierry Frémaux, și este organizat de
către Asociația Cinemascop și Voodoo Films.

Cristian Mungiu a povestit într-un interviu pentru Cultura la dubă cum a luat naștere acest festival și cum a evoluat de-a lungul timpului.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Au fost puse în vânzare biletele la Les Films de Cannes à Bucarest appeared first on Cultura la dubă.

Echipa filmului “Anul Nou care n-a fost” a fost prezentă azi la cel mai important festival de film al toamnei, Bienala de la Veneția – Cinema. Pe covorul roșu au pășit regizorul Bogdan Mureșanu, producătoarea Ada Solomon și numeroși actori care fac parte din distribuție, printre care: Adrian Văncică, Nicoleta Hâncu, Iulian Postelnicu, Mihai Călin, Ioana Flora și Ada Galeș.

Povestea filmului începe pe 20 decembrie 1989 și se desfășoară într-un interval intens de 24 de ore.
Din 24 septembrie filmul va putea fi văzut în toate cinematografele din România. Lungmetrajul scris, regizat și produs de Bogdan Mureșanu a fost realizat în perioada 2021-2023.

„Am început proiectul cu „Cadoul de Crăciun” și am fost captivat mulți ani de ideea unei dezvoltări simfonice a acestei idei, și anume o zi neobișnuită, extraordinară care schimbă totul pentru personajele care nu sunt conștiente de asta. Am simțit că am ceva personal de spus într-o manieră suficient de originală pentru a fi considerată o nouă perspectivă și o modalitate caleidoscopică de a o relata.

În acest caz, o poveste multi-plot cu multe personaje ale căror povești se întâlnesc și se combină pe parcursul întregului film. M-a interesat umanitatea vieților mici expuse evenimentelor istorice mari și cum fac ele față sentimentului unei lumi care dispare.”, spune Bogdan Mureșanu.

Printre cele mai așteptate lansări de la Veneția se numără: “Joker: Folie à Deux”, cu Joaquin Phoenix și Lady Gaga, lungmetrajul lui Pedro Almodovar în limba engleză “The Room Next Door” cu Tilda Swinton și Julianne Moore; “Queer” al ui Luca Guadagnino, cu Daniel Craig, biopicul „Maria” semnat de Pablo Larraín, cu Angelina Jolie, “Wolfs” de John Watts, cu George Clooney și Brad Pitt, „Babygirl” regizat de Halina Reijn cu Nicole Kidman în rolul principal, “The Order” în regia australianului Justin Kurzel, cu Jude Law şi Nicholas Hoult, “Finalement” al lui
Claude Lelouch și “Broken Rage” de maestrul japonez Takeshi Kitano.

În cadrul festivalului vor fi decernate două premii pentru întreaga carieră, pentru Sigourney Weaver și Peter Weir.

Filmul Anul Nou care n-a fost este unul din cele 19 titluri din competiția Orizzonti.

The post Filmul “Anul Nou care n-a fost”, regizat de Bogdan Mureșanu, a avut azi premiera la Veneția appeared first on Cultura la dubă.

În premieră, barometrul pune în legătură consumul cultural cu cetățenia democratică, demonstrând că românii expuși frecvent la practici culturale tind să fie mai implicați în viața comunității. 

În ceea ce privește participarea la spectacole de teatru, datele indică o scădere de 9% față de anul 2019, când procentul românilor care spuneau că merg la teatru cel puțin o dată pe an era de 29%. Important de menționat este că în anul 2021, un an al restricțiilor sociale, proporția era de doar 7%, astfel că noul barometru arată, de fapt, o întoarcere treptată la obiceiurile pre-pandemice.

În mod similar, vizionarea filmelor la cinematograf rămâne mai puțin frecventă decât în 2019 – de la 35% cel puțin o dată pe an la 26% –, deși e în creștere cu 12 procente față de 2021.

Și proporția celor care merg în vizită la muzee, galerii sau expoziții de artă cel puțin o dată pe an este cu 8 procente mai mică decât în 2019 (de la 38% la 30%), în ciuda unei creșteri de 6% față de 2021.

INFC atrage atenția că la consumul cultural deficitar contribuie mai multe tipuri de bariere, cum ar fi cele fizice (pentru persoane din grupuri vulnerabile), financiare și geografice (mai ales în mediul rural, unde există puține spații culturale).

Cea mai importantă, spune Carmen Croitoru, directorul general al INFC, rămâne totuși cea de educație. În acest sens, experții INFC propun un „accent mai mare pe alfabetizarea/educaţia culturală, întrucât practicile și gustul de consum se construiesc în timp îndelungat și e nevoie de programe constante din perioada copilăriei până după adolescență”.

Interesante sunt și practicile culturale devenite mai frecvente: dacă în 2019, 45% dintre români spuneau că vizitează cel puțin o dată pe an un monument istoric sau un sit arheologic, în 2021 procentul urcase la 49%, iar în 2022 a atins 59%. La mijloc ar fi posibilitatea de a face aceste vizite în aer liber, fără restricții sociale, dar și o apreciere mai mare a românilor pentru patrimoniul local. 

În ceea ce privește lectura de carte, INFC a identificat un consum mai mic pentru formatul tipărit (de la 65% la 56%) și cu 11% mai mare (de la 17% la 28%) pentru formatul digital. Preferința pentru lecturi digitale e relevantă inclusiv pentru biblioteci, care trebuie să se adapteze și să ofere tot mai mult acces la baze de date și publicații online, spune Carmen Croitoru.

Actuala ediție a Barometrului de Consum Cultural analizează de asemenea relația dintre participarea culturală și cetățenia democratică, tradusă, printre altele, prin apartenență, toleranță și încredere socială, dar și prin preocupări civice. Datele arată că experiențele culturale generează comunități și, implicit, un sentiment de apartenență.

Notabil e însă nivelul scăzut de încredere socială al românilor. Dacă 92% dintre ei spun că au multă sau foarte multă încredere în familie, doar 38% au multă sau foarte multă încredere în oamenii din cartierul ori satul în care locuiesc. 84% declară că au puțină sau foarte puțină/deloc încredere în oamenii de altă naționalitate.

Deși petrec mult timp la televizor (70% zilnic, 97% cel puțin o dată pe an), 79% dintre români au puțină sau foarte puțină încredere în știrile difuzate acolo. Cel mai mult se încred în cele distribuite online de cunoscuți (28%). Tinerii între 18 și 35 de ani, care folosesc internetul zilnic în proporție de 94%, tind să prefere știrile distribuite pe rețelele de socializare, dar, per total, au puțină încredere în ele.

80% dintre români recunosc însă importanța presei în bunul mers al societății. Și în acest caz, cu cât cineva participă mai des la activități culturale în spațiul public sau privat, cu atât crește probabilitatea să găsească și să aibă încredere în cel puțin un canal de distribuire a știrilor.

Barometrul de Consum Cultural – ediția 2022 este un sondaj de opinie reprezentativ la nivel național pentru populația majoră. Volumul aproximativ este de 1035 de persoane chestionate aleatoriu, cu o eroare de cel mult +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

The post 84% dintre români nu au încredere în oameni de altă naționalitate, arată Barometrul Cultural 2022 appeared first on Cultura la dubă.

Cel mai nou film scris și regizat de Radu Jude, Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii (Do Not Expect Too Much from the End of the World) intră la sfârșitul acestei săptămâni în cinematografele din toată țara.

Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii a avut premiera mondială la Festivalul Internațional de Film de la Locarno, unde a fost premiat cu Leopardul de argint – Premiul Special al Juriului, Mențiune din partea Juriului Ecumenic și Premiul I din partea Juriului Tinerilor.

Filmul este propunerea României pentru Premiile Oscar 2024, categoria “Cel mai bun lungmetraj internațional” și până la anunțarea selecției finale, acesta este prezent atît în programele competiționale sau ca invitat special în cadrul celor mai importante festivaluri de film din lume, precum: New York, Chicago, Toronto, BFI London, Pusan, Viennale etc.

În film, Angela (Ilinca Manolache), asistentă de producție, traversează Bucureștiul pentru castingul unei reclame despre protecția muncii, comandată de o multinațională. Ca o Alice în Țara Minunilor întâlnește în drumul ei epuizant oameni de afaceri, adevărați hărțuitori, victime ale accidentelor la locul de muncă, un partener de sex, propriul său avatar digital (Bobiță), o altă Angela (Dorina Lazăr) dintr-un film mai vechi al lui Lucian Bratu, Angela merge mai departe, dar și pe strănepoata lui Goethe (Nina Hoss).

“Cineva a comparat filmul cu o șaorma cu de toate. Intenția era ușor ironică, dar are dreptate și pentru că filmul conține multe lucruri, multe genuri, o mulțime de povești, de anecdote, de citate – toate scufundate în sosul comediei. Umane. Narațiunea e bazată pe niște întâmplări adevărate la care am participat sau am fost martor, povești mici, individuale, ale unor oameni prinși în relații personale, profesionale, de muncă, în care se întâlnesc foarte multe linii de tensiune din interiorul felului în care funcționează societatea noastră. În plus, este și un omagiu adus unui frumos film din anii ’80, Angela merge mai departe, al lui Lucian Bratu, iar marii actori din acel film – Dorina Lazăr și László Miske apar și în filmul nostru.” a comentat Radu Jude.

Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii pune în legătură diverse narațiuni (despre exploatare, despre oboseală, despre moarte, despre imagini), diverse genuri (road-movie, comedie, film de montaj, film documentar), diverse tipuri de umor (de la cel de autobază la cel rafinat) și diverse strategii estetice.

În rolurile principale îi regăsim pe Ilinca Manolache, Ovidiu Pîrșan, Dorina Lazăr și László Miske, alături de celebra actrița germană Nina Hoss. Din distribuție mai fac parte actorii Katia Pascariu, Șerban Pavlu, Nicodim Ungureanu, Ioana Iacob, Claudia Ieremia, Zita Moldovan, Rodica Negrea, Sofia Nicolaescu și regretata Adina Cristescu, care ne-a părăsit recent.

Într-o apariție specială – cineastul Uwe Boll.

Nu aștepta prea mult de la sfîrșitul lumii este o producţie 4 Proof Film și Micro Film, în coproducţie cu Paul Thiltges Distributions, Les Films d’Ici și Kinorama, în asociere cu Bord Cadre Films și Sovereign Films, realizată cu sprijinul Centrul Naţional al Cinematografiei, Film Fund Luxembourg, Eurimages, Arte Cofinova/19 și Croatian Audiovisual Centre, în colaborare cu Cineplexx România, EssenceMediacom și Televiziunea Română.

The post Filmul “Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”, regizat de Radu Jude, intră de vineri în cinematografe appeared first on Cultura la dubă.

Ziua presupune reduceri consistente la prețurile biletelor la cinema, precum și evenimente organizate în muzee și teatre, după cum Cultura la dubă a anunțat AICI.

Inițiativa aparține Asociației Operatorilor de Cinema și este realizată în parteneriat cu Ministerul Culturii.

Situația sălilor de cinema este îngrijorătoare în țara noastră. Înainte de 1990 existau 450 de cinematografe, iar în prezent mai sunt 90 de cinematografe funcționale, iar în numeroase orașe mici și mai ales în mediul rural, românii nu au acces la vreo sală de proiecții.

În aceste condiții, pe lista cinematografelor participante la Ziua Cinematografelor nu se regăsesc foarte multe săli. Iată, totuși, care sunt acestea:

• CINEMA CITY din Arad, Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București-AFI Cotroceni, București-Mega Mall, București-ParkLake, București-Sun Plaza, Buzău, Cluj Iulius Mall, Cluj VIVO!, Constanța City Park, Constanța VIVO!, Deva, Galați, Iași, Piatra Neamț, Pitești, Ploiești AFI, Ploiești Shopping City, Râmnicu Vâlcea, Severin Shopping City, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureș, Timișoara Iulius Mall, Timișoara Shopping City – prețuri de la 8 lei

• Happy Cinema din Alexandria, Bacău, Bistrița-Năsăud, Buzău, București, Buzău, Focșani, Vaslui – prețuri de la 8 lei

• Csiki Mozi Miercurea Ciuc – prețuri de la 8 lei

• Cinematografele active în rețeaua RADEF România Film: Europa București, Patria Craiova, Arta Sibiu, Florin Piersic Cluj Napoca, Sergiu Nicolaescu Târgu Jiu și Cinema-Mon Amour din Piatra Neamț – preț fix de 8 lei/bilet.

The post Bilete la film începând de la 8 lei, de Ziua Cinematografelor appeared first on Cultura la dubă.

România va celebra pentru prima dată o Zi a Cinematografelor, pe 10 septembrie 2022. Inițiativa aparține Asociației Operatorilor de Cinema și este realizată în parteneriat cu Ministerul Culturii.

Ziua Cinematografelor implică reduceri consistente la bilete în sălile de cinema (prețuri de 8-10 lei), însă momentan nu a fost anunțată lista cinematografelor participante.

Ministerul Culturii nu va aloca un buget special pentru această zi, însă a încurajat instituțiile culturale din subordine să marcheze evenimentul. Ironia face că Ziua Cinematografelor va fi celebrată mai mult în muzee, teatre și opere și mai puțin în cinematografe.

De exemplu, Muzeul Național de Istorie a României va organiza nu pe 10, ci pe 9 septembrie, de la ora 16.00, proiecția filmului “Restul e tăcere”, regia Nae Caranfil, în prezența regizorului. Evenimentul nu a fost comunicat foarte clar. Dacă ministerul Culturii anunță “Ziua Cinematografelor”, MNIR a transmis în comunicatul de presă că va celebra “Ziua Cinematografiei Românești”.

“Ziua Cinematografelor” a fost lansată azi, într-o conferință de presă care a avut loc la unul dintre cinematografele din mall-urile bucureștene, în prezența ministrului Lucian Romașcanu, a directorului CNC – Anca Mitran și a lui Jacob Borover, președintele Asociației Operatorilor de Cinema.

Anca Mitran a subliniat situația îngrijorătoare a sălilor de cinema din România. Potrivit acesteia, înainte de 1990 existau 450 de cinematografe, iar în prezent mai există 90 de cinematografe în țara noastră.

Dacă în Cluj și Timișoara au fost reabilitate în ultimii ani mai multe cinematografe istorice, Bucureștiul stă mai rău la acest capitol.

Cinema Patria, Studio, Scala, Corso, București sau Lira se află în stări avansate de degradare și momentan nu se întrevăd niște planuri viabile pentru redeschiderea lor.

Întrebat de această problemă, ministrul Culturii Lucian Romașcanu a declarat că a existat o lege prin care primăriile au putut să preia în subordine cinematografele, în scopul renovării lor, însă nu au avut fondurile necesare.

“Acum primăriile au bani, dar nu au cadru legal. Există în acest moment în circuitul parlamentar o lege care va pune în termene toate aceste lucruri, vom face un inventar al tuturor cinematografelor, situația în care sunt, multe dintre ele sunt închise, în paragină. Când va exista această lege, vom avea cadrul legal pentru trecerea lor în administrarea autorităților locale de la RADEF.

Iar cele care sunt deja în administrarea primăriilor, ar trebui să se ocupe de ele. Din păcate, unii au făcut, alții mai puțin.

(…) În PNRR nu avem decât foarte puțini bani, vreo 18 milioane de euro, la Ministerul Culturii, pentru diverse programe de digitalizare și mai sunt câteva milioane pe acele rute culturale. În rest, nu prea s-au întâmplat lucruri.”

Evenimente organizate de Ministerul Culturii de Ziua Cinematografelor

1.    Teatrul Național București

a.    10 septembrie, ora 18:00, Sala Mică, Proiecție de scurtmetraje studențești:

b.    Difuzare online, între 14:00 și 18:00, pe canalul Youtube al TNB, a conferinței despre film din seria CONFERINȚELE TEATRULUI NAȚIONAL: Alex Leo Șerban – De ce vedem filme

c.    Proiecția filmului „Dog poop girl” regizat de Andrei Huțuleac, 2021, producător Dan Chișu, Premiul Festivalului internațional de Film de la Moscova pentru cel mai bun film. Proiecție urmată de o sesiune Q&A. La Amfiteatrul în aer liber sau la Sala Mică (ora 21:00).

d.    O proiecție specială cu un film emblematic din filmografia lui lon Caramitru, la comemorarea a unui an de la moartea sa.

e.    16 septembrie 2022 „Noaptea albă a filmului românesc”, proiect în parteneriat cu „Transilvania Film”, găzduit la Amfiteatrul în aer liber aI TNB.

2.    Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

10.09 – lansarea filmului documentar Focul viu – partea I, ce prezintă oieritul în Bucovina, dar și tradițiile legate de anul agro-pastoral. Sunt prezentate și elemente din patrimoniul mobil al Muzeului Satului (Coliba mutătoare, strunga de oi, stâna, buciumul, recipiente pentru păstrarea laptelui).

3.    Muzeul Național „George Enescu”

10.09 – la sediile de la Sinaia și Tescani, se va proiecta filmul „Enescu –  la răspântie de vremi”, regia și imaginea Nicolae Mărgineanu, scenariul Ada Brumaru, producători Ministerul Culturii și Editura Video, 1996;

– pe site și pe pagina proprie de facebook se va distribui linkul filmului „Muzica rănilor de război”, film documentar realizat de Asociația MENS SANA în parteneriat cu Muzeul Național „George Enescu” și finanțat de Ministerul Culturii în cadrul programului Centenarul Marii Uniri;

– concurs online de desen adresat copiilor cu vârsta între 7 și 14 ani, care va fi finalizat în data de 10 septembrie cu publicarea pe conturile de social media ale muzeului a celor mai reușite lucrări. Copiii pot alege să realizeze un afiș pentru filmul preferat

4.    Muzeul Național al Țăranului Român

–          10.09, de la ora 13:00 – la Cinema Muzeul Ţăranului se va organiza un atelier educativ pentru liceeni, despre realizarea filmelor de animație, urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu Valentin Urziceanu.

–          10.09, de la ora 14:00, se va proiecta filmul Merge și-așa (cu bilete cu tarif redus de 75%). Animaţia, cu o durată de 78 de minute, în regia lui Valentin Urziceanu, este o satiră despre film, muzică și viață.

5.    Muzeul Național de Istorie a României

–          09.09 – proiecția filmului Restul e tăcere, în prezența regizorului Nae Caranfil

6.    Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

– Proiecția Maratonului „Moromeții” (1 și 2), precedat și urmat de discuții cu personalități din domeniul criticii de film.

– Diverse workshop-uri interesante, atât pentru adulți, cât și pentru copii:

–      Machiaj de film;

–      Personaje de benzi desenate românești cu ilustratorul Adrian Barbu;

–       Cum stăm în fața camerei de filmat? – workshop interactiv.

– Discuții, mese rotunde: Sunetul filmului – cu specialist în editare de sunet; Imaginea filmului – cu specialist în operare imagine.

7.    Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”

–       Sâmbătă, 10 septembrie, se va distribui și promova, pe rețelele sociale, scurtmetrajul documentar „Cântecele Renașterii”/„The Renaissance Songs” (1969, RO), cu participarea Corului Madrigal, condus la acea dată de către fondatorul său, Maestrul Marin Constantin. În 1969, documentarul „Cântecele Renaşterii” produs de Studio Alexandru Sahia în regia lui Mirel Ilieşiu a obţinut premiul Palme d’Or pentru scurtmetraj la Festivalul de la Cannes, Franța.

8.    Muzeul Național Peleș deschide sâmbătă spre vizitare Sala de Teatru aflată la parterul Castelului Peleș, unde cei interesați vor primi informații legate de momentul din anul 1911 când în acest spațiu a rulat primul film românesc de lung metraj, în regia lui Grigore Brezeanu, Independența României.

            10. Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian

15.09 – spectacolul „Musicalul între West End și Broadway”

Proiecțiile scenografului Andrei Munteanu transformă seara de concert într-o seară de film, din program făcând parte fragmente din filme și musicaluri celebre precum: „Schindler’s List”, „West Side Story”, „Le fantôme de l’Opéra”, „South Pacific”, „Romeo and Juliet”, „Once Upon a Time in the West”, „Fiddler on the Roof”, „My Fair Lady”.

11. Opera Națională București organizează, pentru a marca această zi, Gala Uniunii Cineaștilor din România – UCIN. Orchestra ONB, condusă de maestrul Daniel Jinga, va interpreta în cadrul evenimentului muzică de film din producții românești sau aparținând cinematografiei universale.

12. Opera Națională Timișoara

20.09 – evenimentul „Muzica de film” susținută de cvartetul Incanto Quartetto.

13. Opera Națională din Cluj-Napoca

10.09 – participă la Sibiu Opera Festival cu producția realizată în parteneriat cu Filarmonica de Stat din Sibiu.

11.09 – va fi prezentă la Sibiu Opera Festival cu producția realizată în parteneriat cu Opera Nabucco.

Evenimente conexe:

Bucharest International Dance Film Festival, ediția a VIII-a se derulează anul acesta între 8 și 11 septembrie și este un proiect cultural organizat de Asociația Tangaj Collective și co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.* Prin tema 𝐳𝐨𝐧𝐞 (𝐧𝐞)𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐞, cea de-a opta ediție a #BIDFF invită artiștii și publicul deopotrivă să participe activ la redefinirea formelor artistice.

• 9-11 septembrie, 10:00-14:00, Centrul Național al Dansului București (CNDB)

În fiecare an, în cadrul secțiunii BIDFF Expand, Bucharest International Dance Film Festival aduce la București creatori de film de dans renumiți să susțină ateliere intensive prin care să contribuie la dezvoltarea profesională a artiștilor români. În 2022, Omari ‘Motion’ Carter, fondatorul premiatei case de producție de filme de dans The Motion Dance Collective din UK, este invitat să coordoneze laboratorul de film de dans derulat între 9 și 11 septembrie, la Centrul Național al Dansului București. Mai mult, artistul britanic va face parte și din juriul festivalului.

Atelierul este dedicat dansatorilor, performerilor, coregrafilor, regizorilor de teatru și film, precum și directorilor de imagine și artiștilor vizuali care vor să exploreze filmul de dans. Studenții academiilor cu profil de dans, teatru, film și arte vizuale sunt de asemenea încurajați să aplice.

• Tur Ghidat prin Oborul Cinematografic, cu Adrian Ionescu (Vineri, 9 septembrie, 17:00-18:30, Sâmbătă, 10, și Duminică, 11 septembrie, 12:00-13:30)

* Participarea la tur este gratuită, iar rezervarea locurilor se face prin completarea formularului de AICI (https://www.bidff.ro/tur-ghidat-bucuresti). Număr maxim de participanți: 10 persoane/tur.

• LA /SAC @ MALMAISON: 9, 10, 11 septembrie, 14:00-17:00 și 18:00-21:00

BIDFF și /SAC @ MALMAISON vă invită să vă imersați în VR, cu o selecție de 7 lucrări cinematografice care se bucură de un palmares bogat de premii internaționale.

The post România, țara cu doar 90 de cinematografe, va sărbători Ziua Cinematografelor pe 10 septembrie appeared first on Cultura la dubă.

Filmul documentar “Pentru mine tu ești Ceaușescu”, regizat de Sebastian Mihăilescu, câștigător al premiului pentru cel mai bun documentar la TIFF 2022, va putea fi văzut în cinematografele din România, începând de mâine.

Premiera de gală are loc miercuri seară, 27 iulie, la Cinema Muzeul Țăranului Român, în prezența echipei.

Sinopsis:

“La limita dintre ficțiune și documentar, „Pentru mine tu ești Ceaușescu” aduce în fața camerei tineri între 15 și 22 de ani, provenind din medii diferite, care participă la audiții pentru rolul lui Nicolae Ceaușescu în tinerețe, la mijlocul anilor 1930, încercând să găsească motivația din spatele acțiunilor sale.

Adolescenții transformă în ficțiune o serie de documente oficiale și se raportează la tânărul comunist ca la un personaj de ficțiune, fără idei preconcepute, însușindu-și caracteristicile sale în funcție de pasiunile lor, prin prisma clișeelor din cinematografia comercială.

Un portret al noii generații și o imagine a moștenirii trecutului, acum când rețelele de socializare au la bază aceeași dorință de preamărire specifică anilor ‘30.”

The post “Pentru mine tu ești Ceaușescu”, cel mai bun documentar de la TIFF, intră de mâine în cinematografe appeared first on Cultura la dubă.

Ca de obicei, filmele americane au rămas preferatele românilor care merg la cinema, în timp ce filmele românești reprezintă un procent infim în preferințele spectatorilor, în ciuda numeroaselor premii internaționale câștigate.

Fast & Furious 9 a fost cel mai urmărit film în cinematografele românești în 2021, aducând în săli 377.279 de spectatori.

Pe locul al doilea se află Spider Man/ No way Home, cu 319.809 de spectatori, iar pe locul al treilea este animația pentru copii Luca, cu 225.622 de spectatori.

Cel mai vizionat film românesc în 2021 se află pe locul 20 în topul general, cu 76.369 de spectatori. Este vorba despre Zăpadă, ceai și dragoste, regizat de Cătălin Bugean, cu Liviu Vârciu în rol principal.

În topul filmelor românești, pe locul al doilea se află Tabăra, cu 45.173 de spectatori, urmat de documentarul România Sălbatică, cu 25.675 de spectatori.

Pe locul 4 este filmul lui Radu Jude, care a câștigat Ursul de Aur la Berlin – Babardeală cu bucluc sau porno balamuc. Acesta a adunat 14.668 de spectatori.

În 2021, filmele americane au adus la cinema 3.854.662 de spectatori, reprezentând 82,28 din total, filmele europene 531.691 de spectatori – 11,35%, filmele românești 242.041 de spectatori – 5,17, iar filmele din alte țări – 56.510 de spectatori – 1,20%.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, actorul Bogdan Dumitrache, multiplu premiat pentru performanțele sale la nivel internațional, explica de ce românii nu prea merg la filmele românești:

“Cred că nu vor să confrunte încă o dată realitatea pe care o trăiesc. Nu e convenabil. Cred că în România, cinema-ul e perceput ca o evadare din realitate, te închizi într-o cutie neagră și visezi la o lume mai bună. E o evadare, da.”

Și clasamentul filmelor românești pe ultimii 5 ani confirmă spusele lui Bogdan Dumitrache: românii vor să se relaxeze la cinema și preferă filmele de public, lejere, nu pe cele cu subiecte apăsătoare care să le reamintească problemele pe care le au. Pe ultimii 5 ani, situația stă astfel:

1. Miami Bici – 553.941 de spectatori
2. 5 Gang, Un altfel de Crăciun – 343.734 de spectatori
3. Oh, Ramona! – 256.115 de spectatori
4. Moromeții 2 – 199.601 de spectatori
5. Maria, Regina României – 156.232 de spectatori

Anuarul cinematografiei pe 2021 poate fi consultat integral AICI.

The post “Fast & Furious 9”, cel mai urmărit film în cinematografele din România în 2021. Filmele românești au adunat doar 5% dintre spectatori appeared first on Cultura la dubă.

Măsurile urmează să fie adoptate și de CMBSU, care azi-noapte a anunțat măsuri drastice, ținând cont de vechile recomandări ale CNSU, fiindcă noile recomandări nu fuseseră încă adoptate de guvern.

Prin urmare, CMBSU trebuie să se întrunească din nou azi pentru a schimba deciziile anunțate azi-noapte. Odată ce ele vor fi adoptate la nivel local, ele vor intra în vigoare în București.

Rata de incidență în București a ajuns azi 8,28 cazuri/ 1000 de locuitori.

Conform hotărârii de guvern:

• Cinematografele, sălile de spectacol, sălile de conferințe, sălile de sport, sălile de nunți, jocurile de noroc, piscinele interioare, locurile de joacă pentru copii în interior – rămân deschise în intervalul orar 5.00 – 24.00, cu 50% din capacitate, doar pentru cei vaccinați sau trecuți prin boală. Excepție: copiii de până la 12 ani.
• Activitățile sportive și recreative în aer liber sunt permise până la 10 persoane într-un grup, dacă toate persoanele sunt vaccinate sau trecute prin boală. Excepție: copiii de până la 12 ani.
• Toate magazinele se închid la ora 22.00

The post Noi măsuri ale Guvernului: cafenelele, cinematografele, sălile de spectacol sau de sport rămân deschise pentru vaccinați appeared first on Cultura la dubă.