În acest context, Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură cere într-un comunicat de presă anularea concursului din cauza “condițiilor de participare care încalcă legea”, precum și a “constituirii nelegale a comisiei de concurs“. De asemenea, federația susține că există suspiciuni privind nerespectarea condițiilor de către unul dintre candidați. Sindicaliștii au trimis și o sesizare oficială către minister, în acest sens.

Reamintim că, după concursul încheiat la sfârșitul anului trecut fără ca vreun candidat să fi primit nota de calificare pentru proba interviului, Ministerul Culturii a schimbat în premieră condițiile de participare, astfel încât doi dintre foștii candidați, veniți de mediul independent, nu au mai putut participa. Ministerul a impus o experiență de minimum 10 ani exclusiv în conducerea unor instituții publice (nu și private) de cultură, ori 5 ani experiență de management într-o instituție publică + master specializat de management cultural.

***

“COMUNICAT Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură
privind modul de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management pentru Teatrului Național „I.L. Caragiale” București

Federația semnalează public neregulile concursului și subliniază importanța unor proceduri de selecție corespunzătoare, având în vedere existența unor cazuri soluționate de instanțele de judecată, în care manageri au ajuns în funcții în urma unor concursuri netransparente, organizate cu încălcarea legii și cu comisii constituite nelegal.

I. Stabilirea condiției de pregătire sau experiență în managementul unei instituții publice cu încălcarea art. 3 lit. d) din OUG 189/2008

Ministerul Culturii încalcă normele privind participarea la un concurs de proiecte de management, deoarece legislația incidentă prevede caracterul alternativ al condiției experienței sau pregătirii în management, nu concomitent. Astfel, prin stabilirea pe website-ul ministerului, a experienței în management, „dobândită prin exercitarea funcției de manager al unei/unor instituții publice de cultură, pentru o perioadă de (i) cel puțin 10 ani sau de (ii) cel puțin 5 ani, în cazul în care candidatul a absolvit cu diplomă un program de studii universitare de master în specializarea Management cultural”, este restrâns nelegal accesul candidaților care se subscriu primei teze a criteriului prevăzut la art. 3 lit. d): „întrunește condițiile de pregătire în management”, eligibilitatea fiind dependentă neapărat și de deținerea unui număr de ani experiență, încălcându-se caracterul alternativ al normei. De altfel, sintagma dobândită prin exercitarea funcției de manager al unei/unor instituții publice de cultură, adaugă la lege, prin limitarea candidaturilor doar la experiența în sfera publică, ipoteză pe care actul normativ nu o prevede, făcând referire la managementul oricărei entități juridice. Efectele unei astfel de abordări conduc din start la excluderea unor categorii de candidați.
Deși acest caz al concursului pentru Teatrul Național din București pare unul izolat, el poate reprezenta un model nedorit care să se instaureze și pentru alte instituții culturale, fiind un precedent de natură să afecteze încrederea în imparțialitatea procesului de selecție.

II. Neconformitatea comisiei de evaluare

Art. 16 alin. (2) al OUG 189/2008 impune ca membrii comisiei să fie „specialiști în domeniul de activitate al instituției”. După ce candidații respinși la concursul din 2025 au fost invitați în calitate de evaluatori (o premieră în domeniu), avem acum cooptați membri care conform datelor puse la dispoziție de minister, nu dețin studii în domeniul de activitate al instituției.
Totodată, există o disproporție între cerința de experiență de 10 ani în management impusă candidaților și lipsa unei experiențe similare în rândul evaluatorilor, fapt ce afectează competența evaluării proiectelor de management din punct de vedere financiar și administrativ.
Chiar dacă legea nu prevede obligativitatea deținerii experienței manageriale pentru membrii comisiei, regulamentul dispune obligatoriu cunoașterea de către aceștia a legislației incidente din dreptul public. Survine astfel întrebarea: realizează Ministerul Culturii o verificare a cunoașterii acestei legislații de către evaluatori? Sau avem pretenția de la candidați să cunoască mai mult de 20 de legi, dar nu și de la cei care-i evaluează?

În concluzie, există suspiciuni întemeiate că în componența comisiei există doi membri care nu dețin experiență în managementul unor instituții publice de complexitatea T.N.B și cel puțin un membru care nu deține studii în domeniul de activitate al unui teatru dramatic conform art. 16 din OUG 189/2008.

III. Suspicionarea neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate de către anumiți candidați

Admiterea în a doua etapă, a unui candidat care deține studii universitare absolvite cu diplomă de licență și experiența managerială într-o instituție publică dintr-un stat non-UE, este susceptibilă de a nu fi conformă datorită lipsei echivalării legale.
Însă, chiar și dacă suspiciunile organizației nu sunt confirmate, întreaga procedură rămâne marcată de contradicția declarațiilor Ministrului Culturii din ianuarie 2026 din cadrul unui interviu:
D.C.: Așadar, înainte de a candida la TNB, ar trebui să conducă mai întâi un teatru din țară pentru a dobândi experiența managerială?
D.A.: […] Sunt câteva țări în Uniunea Europeană care au teatre guvernate de dreptul public. Oricine a condus un teatru în Slovenia, în Slovacia, în Ungaria, în țările acestea post-socialiste, pentru că acolo sunt instituții publice de cultură guvernate de dreptul public, atunci aceștia sunt eligibili. Chiar dacă legislația națională românească diferă ușor în anumite zone, dar tot drept public este și experiența respectivă, fiind un stat membru al UE, este absolut acceptabilă […].

Există suspiciuni că studiile unuia dintre candidați au fost dobândite în Republica Moldova (stat non-UE), motiv pentru care este întemeiată și necesară verificarea existenței actului oficial de echivalare emis de C.N.R.E.D., la momentul depunerii dosarului și comunicarea lui publică. De asemenea, în lipsa unor documente depuse la dosar, care să ateste că instituțiile conduse de respectivul candidat în Republica Moldova corespund definiției juridice de „instituție publică de cultură” conform legislației române, nici condiția experienței în management nu este cert îndeplinită.

Astfel dacă aceste documente nu există, prin admiterea în mod nejustificat a unei candidaturi care nu îndeplinește criteriile de eligibilitate, comisia/secretariatul a încălcat legislația, reprezentând un viciu de procedură care conduce la nulitatea etapelor ulterioare.

IV. Solicitări

• Verificarea de urgență a legalității întregului concurs, inclusiv a constituirii comisiei de concurs și a eligibilității candidaturilor;
• Anularea procedurii de concurs, ca urmare a constatării stabilirii condițiilor de participare cu încălcarea legislației, a constituirii nelegale a comisiei de concurs, a admiterii unui candidat neeligibil, care au viciat întregul proces de selecție, afectând rezultatul și conformitatea desfășurării concursului;
• Reluarea procedurii de concurs cu respectarea condițiilor impuse de art. 3 lit. d) din OUG 189/2008 și desemnarea unei comisii care să îndeplinească criteriile de expertiză în specialitate și, prin similitudine, în management.
  Aceste solicitări sunt formulate în interesul colectiv al actorilor și al breslei culturale, în vederea asigurării respectării prevederilor legale și garantării unui proces corect de selecție al managementului celui mai mare teatru din România.
  De asemenea Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură a înștiințat astăzi ministerul, printr-o sesizare, despre viciile de natură să afecte procedura de concurs.” – se arată în comunicatul transmis de Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură

***

The post Federația Sindicatelor din Instituții de Cultură cere anularea concursului pentru managementul TNB. Azi are loc proba interviului appeared first on Cultura la dubă.

După cum Cultura la dubă a anunțat aici, ministrul Andras Demeter și-ar fi dorit o comisie alcătuită din 9 membri, iar în acest sens a invitat în comisie foștii candidați la concursurile TNB. Cei mai mulți dintre aceștia au declinat invitația. Doar Adrian Găzdaru, fost candidat în 2022, a acceptat-o.

Adrian Găzdaru a condus Teatrul Excelsior între 2014 și 2022, iar la finalul ultimului său mandat a primit la evaluare nota 7,18, astfel că postul său a fost scos la concurs. Acesta s-a remarcat cu producția spectacolului Vlaicu Vodă – cel mai scump spectacol organizat vreodată în București, care a costat 430.000 de euro – în mandatul Gabrielei Firea. Primăria Capitalei, în mandatul lui Nicușor Dan, a descoperit că Teatrul Excelsior a depozitat decorurile în valoare de 5 milioane de lei într-un depozit, unde din 2018 până în 2022 a plătit lunar 6000 de euro/ lună, adică peste 240.000 de euro.

Tot în anul centenarului, Teatrul Excelsior a produs și spectacolul Toți K1 pentru România – Unirea, Visul unei Națiuni, alături de Nicolae Furdui Iancu, Paula Seling, Proiect K1, Tuan, Iuliana Tudor, Mihaela Rădescu, Vlad Rădescu, Sorin Francu, Daniel Lazăr și grupul Crai Nou. Acesta a costat Primăria Capitalei 125.000 de euro.

După ce a pierdut postul de la Excelsior, Adrian Găzdaru a candidat la conducerea Teatrului Național București. Concursul din 2022 a fost, însă, anulat de ministrul Lucian Romașcanu, după retragerea unui membru al comisiei și pentru că oricum niciun proiect nu s-ar fi ridicat la nivelul așteptărilor, potrivit declarațiilor ministrului.

Vava Ștefănescu este managerul Centrului Național al Dansului București și una dintre cele mai respectate personalități din lumea dansului contemporan. Recent, aceasta a anunțat că Ministerul Culturii, în mandatul Ralucăi Turcan, a cedat Sala Omnia, promisă pentru CNDB, Ministerului de Interne. Reprezentanții CNDB s-au întâlnit cu ministrul Andras Demeter pentru a-l convinge să încerce remedierea situației, însă aceasta i-a anunțat că “Este un vis pierdut. Putem să aprindem lumânări, să depunem coroane – ține de trecut”. Ministerul le-a promis, însă, că va încerca să identifice pentru CNDB un posibil alt spațiu.

Theo Herghelegiu este regizoare, unul dintre fondatorii Teatrului Arca și, potrivit Ministerului Culturii, prima fondatoare a unei companii independente – Teatrul Inexistent. Este regizoarea singurului spectacol în care ministrul Culturii, Andras Demeter, joacă în rol principal – Peștele balon, la Teatrul de Artă București.

Hunor Horváth este manager interimar al Teatrului Maghiar de Stat din Timișoara, instituție pe care Andras Demeter a condus-o în trecut. A studiat artele spectacolului în Germania, Elveția, Austria și România și a colaborat ca regizor cu Teatrul Radu Stanca din Sibiu, unde a condus secția de germană.

Ludmila Patlanjoglu este teatrolog și critic de teatru și coordonatoare de doctorate la UNATC. Este președinte onorific al secției române a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru (AICT) și a fost directoarea Festivalului Național de Teatru.

Al 6-lea membru nu a fost de acord să-și dezvăluie identitatea.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post Adrian Găzdaru, Vava Ștefănescu, Ludmila Patlanjoglu, Theo Herghelegiu și Hunor Horváth vor face parte din comisia de evaluare a noului manager al TNB appeared first on Cultura la dubă.

Potrivit ministrului Culturii, doi candidați și-au depus dosarele și au rămas în competiție pentru managementul Teatrului Național București, deschis de Ministerul Culturii în luna ianuarie 2026. După încheierea etapei de înscrieri, Andras Demeter a lansat pe pagina sa oficială de facebook o invitație către foștii candidați la ultimele concursuri, de a face parte din comisia de evaluare.

Candidații care au participat la ultimul concurs au fost Alexandra Badea, Ada Lupu Hausvater și Radu Popescu, iar cei care au participat la penultimul concurs au fost, potrivit surselor Cultura la dubă, Mircea Rusu, actor și fost director interimar al TNB, Liviu Lucaci, rectorul UNATC, Adrian Găzdaru, actor, fost manager general al Teatrului Excelsior, înlăturat la finalul celor 4 ani de mandat după ce a primit nota 7.18, Ada Lupu Hausvater, regizoare și manager general al Teatrului Național din Timișoara din 2005 până în prezent și Andrei Grosu, regizor și co-fondator al teatrului independent Unteatru.

“Cred că cea mai incontestabilă componență a acestei comisii este una care să-i includă pe toți sau pe cât mai mulți dintre cei care au candidat pentru postul de manager al TNB la ultimele concursuri. De ce? Fiindcă acești oameni prezintă un avantaj important: au parcurs și au analizat cu extremă atenție caietul de sarcini și obiective, au muncit să scrie proiecte adecvate acestor cerințe, s-au pregătit pentru interviurile care nu au mai avut loc, și-au asumat o viziune prin care să facă bine instituției, așa cum fiecare a considerat că e necesar, potrivit, ideal, realist etc.

În plus, ei sunt niște specialiști în domeniu foarte diferiți ca experiență și ca areal de concepție managerială; sunt personalități distincte, tipologii foarte variate ca viziune și ca abordare artistică.”, a scris ministrul Culturii.

La ultimul concurs organizat de Ministerul Culturii la sfârșitul anului 2025, niciun candidat nu s-a calificat la proba interviului. Iar precedentul, organizat în mandatul lui Lucian Romașcanu, a fost anulat după retragerea unui membru al comisie, dar și pentru că „În urma evaluării proiectelor de management, comisia în integralitatea sa a constatat o calitate generală care este sub ceea ce ar trebui să reprezinte un document ce stă la baza conducerii teatrului fanion al României pentru următorii cinci ani.” – Lucian Romașcanu, 2022.

Am întrebat mai mulți foști candidați cum comentează invitația ministrului Demeter și dacă o vor accepta. Iată ce răspunsuri am primit:

Alexandra Badea: “Am refuzat invitația de a face parte din comisie în primul rând pentru că, prin restricțiile impuse în condițiile de participare, cu rezultatul previzibil obținut (2 candidați), ministrul a demonstrat că nu își dorește să dea cu adevărat o șansă TNB-ului de a avea cel mai potrivit manager și de a produce o schimbare reală. Eu nu mai am încredere în instituția pe care o conduce și nu vreau să validez acest concurs, a cărui credibilitate este afectată.”

Radu Popescu: “Am primit invitația de la domnul ministru și am refuzat-o. Cred ca în teorie ar fi putut fi o idee bună, daca în practică nu e o dovadă de cinism. Nu poți invita să judece viitorul manager al Teatrului Național persoane pe care nu le consideri apte să candideze la această funcție. Sunt o persoană neconflictuală și care am acordat întotdeauna, tuturor, prezumția de bună credință, dar această prezumție s-a pierdut în momentul în care, de la o ediție la alta a concursului, au fost modificate condițiile în asa fel încât candidații care au deranjat anterior să nu mai poată candida. Ministerul Culturii ar trebui să fie al oamenilor de cultură și pentru ei, nu oglinda unor orgolii personale.”

Liviu Lucaci: “În unele zile din perioada evaluării, nu voi fi în București. În cazul meu, nu se pune problema participării.

Iată și mesajul integral al ministrului Andras Demeter:

“TNB-ul are o lungă istorie, plină de evenimente, unele de glorie, altele traumatizante, dacă e să ne amintim doar de bombardamentul din august 44, care a distrus clădirea de pe Calea Victoriei. În timp, instituția a schimbat edificii, a schimbat denumiri oficiale, a schimbat directori. În ultimele trei decenii a încercat și a reușit să-și schimbe mantaua cenușie pe care 50 de ani de comunism i-au lăsat-o pe umeri. Dar asta nu înseamnă c-a înaintat lin și fără obstacole. Că s-a oprit din transformări. Nu. In ultimii ani, aceste turbioane de schimbare au băgat-o într-un malaxor al provizoratului și al dezechilibrului, complet nemeritat pentru Prima Scenă a țării.

Acum ne aflăm în proximitatea unui nou concurs pentru postul de manager TNB. Concurs al cărui rezultat final sperăm să așeze teatrul în normalitate, în armonie internă și în cea mai bună rezonanță posibilă cu publicul său. Concurs pentru care, la încheierea perioadei de înscriere, au fost depuse două candidaturi.

Mă gândesc la soarta acestei instituții și mă preocupă cât se poate de serios felul în care ea își va găsi și forța, dar și echilibrul pentru a merge mai departe la capacitate maximă și cu multe triumfuri în portofoliu.

Și mă mai gândesc la ceva: la cea mai eficientă soluție posibilă pentru comisia de evaluare, cea care va decide conform regulilor și atribuțiilor legale, următorul manager. Iar în acest sens, cred că cea mai incontestabilă componență a acestei comisii este una care să-i includă pe toți, sau pe cât mai mulți dintre cei care au candidat pentru postul de manager al TNB la ultimele concursuri. De ce? Fiindcă acești oameni prezintă un avantaj important: au parcurs și au analizat cu extremă atenție caietul de sarcini și obiective, au muncit să scrie proiecte adecvate acestor cerințe, s-au pregătit pentru interviurile care nu au mai avut loc, și-au asumat o viziune prin care să facă bine instituției, așa cum fiecare a considerat că e necesar, potrivit, ideal, realist etc. În plus, ei sunt niște specialiști în domeniu foarte diferiți ca experiență și ca areal de concepție managerială; sunt personalități distincte, tipologii foarte variate ca viziune și ca abordare artistică.

Tocmai de aceea, le voi lansa invitația de a veni în această comisie. Intenționăm ca ea să includă nouă membri, iar celor trei reprezentanți ai autorității, dorim să li se alăture foștii candidați, în calitate de specialiști.

Mizez pe obiectivitatea și exigența lor în procesul de evaluare, în măsura în care dau credit total respectului, generozității profesionale și preocupării lor față de viitorul TNB.” – a postat ministrul Andras Demeter pe pagina sa oficială de facebook.

Criticul de teatru Cristina Modreanu a comentat la rândul său invitația ministrului:

“Nu mă îndoiesc că ministrul chiar se gândește la ce să facă acum cu TNB. Mai exact acum, că nu mai are nimeni încredere să participe și/sau să evalueze proiectele înscrise. Condițiile puse la a treia încercare – în special cei 10 ani de experiență ca manager într-o instituție publică de cultură – au redus plaja de candidaturi posibile, așadar nu e de mirare că s-au înscris doar doi candidați. Aceeași condiție pe mine m-a făcut să refuz invitația de a face parte din comisia de evaluare și sunt sigură că au fost mulți alții în aceeași situație. Chiar cred că e o condiție care închide porți și reduce orizontul, în loc să-l deschidă.

Așa cum cred că ideea de a alcătui comisia de evaluare din foști candidați pentru acest post este, în cel mai bun caz, excentrică, dar nu poate reprezenta un câștig pentru instituție. O spun pentru că am citit toate proiectele depuse până acum și majoritatea autorilor nu au, din păcate, viziunea necesară pentru a evalua alți candidați (iar cei care aveau ar fi trebuit să rămână în cursă, nu văd cum ar mai accepta acum să schimbe poziția).

Cel mai înțelept ar fi ca ministrul să recunoască deschis că noile condiții nu au fost o idee bună – o greșeală recunoscută e pe jumătate iertată – și să redeschidă concursul pentru cât mai multe candidaturi. Actorii și publicul Naționalului o merită.”, a scris Cristina Modreanu pe pagina sa de facebook.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post Andras Demeter invită foștii candidați la managementul TNB, eliminați pentru note slabe, să fie parte din comisia de evaluare a noului concurs appeared first on Cultura la dubă.

În scrisoare, ministrul Demeter argumentează că nu mai putea să îi prelungească interimatul lui Ovidiu Țentea, după ce acesta a obținut doar 6.31 la concursul recent organizat de Ministerul Culturii.

“În locul unei propuneri pentru nou contract de management interimar, am primit o scrisoare de felicitări, în care domnul ministru Demeter Andras mi-a mulțumit pentru activitate și a motivat faptul că rezultatul evaluării pentru concursul de management la care am participat este nesatisfăcător, motiv pentru care nu prelungește mandatul.

Dar concursul n-are nicio legătură, nici logic, nici juridic. Interimatele înseamnă continuarea activității în aceiași parametrii, adică asigurarea continuității instituției pe alte considerente. Nu există nicio legătură sau corelații legislative între aceste lucruri, dar domnul ministru a ținut seama mai degrabă de opinia a trei sau cinci specialiști care au fost în această comisie, care știau mai mult sau mai puțin condițiile sau modul în care funcționează Muzeul Național de Istorie a României, decât să se fie convins cu proprii ochi de situația de fapt.”

Ovidiu Țentea este cercetător în arheologie, angajat la MNIR de peste 20 de ani. În februarie 2025, el a fost numit manager interimar de către ministrul de atunci, Natalia Intotero, după ce aceasta l-a demis pe Ernest Oberlander Târnoveanu, în urma scandalului furtului artefactelor dacice din Olanda.

Acum, în locul său, manager interimar a fost desemnat Cornel Ilie, director adjunct al muzeului.

La concursul organizat de minister s-au prezentat 3 candidați. Niciunul nu a obținut de la comisie media necesară (7) pentru a se califica la proba interviului.

Spre deosebire de concursul de la TNB, ministrul Demeter nu a făcut până acum publică componența comisiei de la concursul MNIR, în ciuda insistențelor sindicatelor din muzee.

“TNB a fost pilot. Legea nu interzice dezvăluirea comisiei, dar GDPR presupune obținerea prealabilă a acordului persoanei. Pentru concursurile deja anunțate, logic nu se mai poate. Pentru cele ce se anunță – da, se vor publica, în măsura acordului, evident.”, a declarat ministrul Demeter pentru Cultura la dubă.

Cultura la dubă va publica în curând un material amplu despre concursul de la Muzeul Național de Istorie a României, cea mai bogată instituție din România, după Banca Națională, care de 23 de ani e închisă în proporție de 80% și prezintă un risc seismic major. Despre situația de la MNIR, Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Ovidiu Țentea, înlăturat de ministrul Andras Demeter de la conducerea Muzeului Național de Istorie a României appeared first on Cultura la dubă.

Pe măsură ce trec zilele și ne apropiem de următoarele alegeri, cele parlamentare din 1 decembrie și cele prezidențiale din 8 decembrie, din ce în ce mai mulți artiști, persoane publice și influenceri transmit mesaje către urmăritorii lor, în care își exprimă viziunea asupra rezultatelor din turul 1 și asupra a ceea ce urmează.

Într-un interviu pentru EuropaFM, filosoful Andrei Pleșu spune că “În funcție de cum va arăta votul, România va deveni altă țară sau va rămâne ceea ce este. Nu înseamnă că ceea ce este e situația perfectă. Dar să devină o altă țară care să fie în poziția țărilor subjugate de Federația Rusă ar fi dramatic.“

Iată, mai jos, ce au transmis în spațiul public diverși artiști români:

Mircea Cărtărescu, scriitor:

“Elena Lasconi a intrat în cursa prezidențială aproape întâmplător și cu puține șanse. Iar acum s-a trezit cu o povară uriașă pe umeri, sub care ar sucomba și politicienii cei mai experimentați: salvarea României, nici mai mult, nici mai puțin.

N-o va putea face de una singură, ci adunând în jurul ei ABSOLUT toate forțele care mai cred în democrație și-n destinul nostru european. Fiecare partid, fiecare cetățean care mai au capul pe umeri.

E absolut irelevant ce credem despre ea acum. Trebuie s-o votăm în turul al doilea, pentru că alternativa e înspăimântătoare. Îi transmit simpatia mea și-i doresc să reziste presiunii colosale la care e supusă acum.” – sursa: facebook.

Andrei Pleșu, filosof:

“Cum a fost posibil să apară un personaj ca Georgescu în funcția de candidat principal la prezidențiale? Și Securitatea nu știe nici ea nimic. Adică ori ar trebui să ne explice cum a fost posibil să ajungă un om ca ăsta în poziția în care e, fiindcă dacă ea nu știe n-o să știm nici noi. Ori dacă nu ne spune asta înseamnă că a participat la acest proces și asta creează o situație foarte îngrijorătoare pe care ea însăși, adică Securitatea, serviciile de informații ar trebui să o ia în serios, altfel rezultă că suntem manipulați din întuneric, un întuneric de nedescifrat, minut de minut. (…) Aflăm acum că a lucrat și Ministerul de Externe, că a lucrat și în Ministerul Mediului, a fost angajat și în străinătate în diverse poziții. Deci, e un anonim cu servieta plină. (…)

Ideea ca România cu istoria ei, cu cultura ei, cu limba ei, să ajungă să facă parte dintr-o comunitate anti-europeană, anti-occidentală ar fi dramatică și într-un anumit sens greu de recuperat. Mă bucur că am văzut demonstrații de oameni tineri în mai multe locuri din țară. Mă rog, e o veste bună că Ciolacu și-a dat demisia, că Ciucă și-a dat demisia, deci că se anunță niște tendințe de recuperare, de reînnoire. Acum, cu cine și în ce direcție o să vedem. Să sperăm că țara asta, care are un fel de alianță cu nenorocul, să-și recupereze surâsul”. – sursa: EuropaFM

Gabriel Liiceanu, filosof:

“Am ajuns într-un moment în care ar trebui să existe, cu vorba unui gânditor autohton, „un temei comun de înţelegere a primejdiei”, în care „știm cu toții ce facem și de ce facem ceea ce facem”. Și-n care „cel mai lapidar dintre toate discursurile adhortative rostite vreodată, «No, hai!», este suficient”. (…)

Vă mărturisesc că mi-e frică. Mi-e frică, nespus de frică la gândul că aș retrăi ultimii ani ai vieții la fel cum mi-am trăit, în plin coșmar istoric, prima jumătate a existenței mele mature. Mi-e frică să nu redevin o fantoșă trasă de sfori de bunul plac al unui nou dictator, înconjurat de o masă de lingăi și slugi.

Mi se face frică la gândul că la fel vor trăi fiul meu și familia lui, nepoții mei, că țara mea va recula și va cădea iar în prăpastia istoriei. Iată de ce n-am cum să uit că, prin pecetea pe care a pus-o pe întreaga mea viață, aceasta e țara mea și, de aceea, nu vreau să mi-o mai confiște nici rușii, nici comuniștii și nici legionarii de pripas ai istoriei.” – sursa: HotNews

Radu Vancu, scriitor:

“Votul din turul 2 e, de fapt, un referendum pro-UE. Nu atât un vot pentru Elena Lasconi – cât un vot pentru rămânerea noastră în Uniunea Europeană. Ăsta e sensul lui real, așa îl înțeleg & așa cred că trebuie prezentat.

Și, înțeles astfel, sunt sigur că va trece. Dincolo de toate criticile la adresa birocrației europene, România încă este un stat profund pro-UE.” – sursa: facebook

Alexandra Badea, dramaturg, regizoare:

“Sper și cred că dacă vom continua să ne mobilizăm vom reuși să evităm un dezastru politic pe 1 și 8 decembrie. Il vom evita de data asta, dar pericolul va rămâne.

Ce putem face noi artiști, directori de teatre și instituții culturale de acum încolo ? Pentru că 30% din tinerii care votează pentru prima dată l-au votat pe CG. Ce putem face pentru a nu pierde legătura cu acești tineri? Cum putem ajunge la ei? Prin ce proiecte? (…)

Am văzut recent în Franța cum o formațiune de extremă dreapta ieșită pe locul al treilea cu 124 deputați din 577 are puterea de a impune o agendă politică și un guvern chiar dacă nu face parte din el. Votând duminică pentru orice formațiune politică democratică și pro-europeană putem limita prezența extremei dreapta în parlamentul României.” – sursa: facebook

Delia, cântăreață:

“Hai să nu ne mai fie frică să ne spunem părerile, hai să ne spunem părerile, pentru că avem drepturi, chiar dacă unii, mai noi, neagă că avem drepturi, avem drepturi noi, cetățenii, și noi, femeile. Iar feminismul nu e o aberație. Feminismul ne dă voie să avem păreri în spațiul public, să conducem o mașină, ne dă voie să votăm, deci feminismul este bun, nu e o mizerie.

Îmi este frică. M-ați întrebat ce am votat și ce votez. Am votat Elena Lasconi și voi vota Elena Lasconi pentru că de ea nu mi-e frică. Am ajuns să ne raportăm la frică.

Tu nu poți să vrei să te votez și să decizi tu care e rolul meu de femeie, nu poți să îmi pui piciorul pe cap pentru că sunt femeie, nu spui că e prea mult pentru mine să lucrez în funcții pentru că sunt femeie, nu poți să faci asta și să vrei să te votez! Nu e ok să te folosești de religie, chiar dacă dă foarte bine.” (sursa: TikTok)

Deliric, rapper:

“Călin Georgescu. Recunosc că nu îl știam. Probabil am mai auzit fugitiv de el în ultimii ani, dar am trecut peste. Am aflat vineri că este unul dintre candidații la președinție. Am citit pe diagonală despre el pe Wikipedia. Am zis „Ah, ok.” Apoi am deschis un video sau două, aleatoriu. Am zis „Aoleu!” și am închis. După rezultatele de duminică noapte, ca mulți români, am făcut un deep dive în mai multe video-uri cu domnul CG, fascinat de noua lume pe care o descopeream și vis-a-vis de care am fost ignorant. Concluzia mea: mai nimic din ce susține CG nu rezonează cu mine. Majoritatea ideilor mi se par decuplate de la realitate. Implicațiile mi se par de-a dreptul periculoase. Pe scurt: nu l-aș vota niciodată. De la mine un sincer și hotărât: NU!

Iubesc democrația. Nu îmi închipui viața într-un alt sistem decât cel democratic. Faptul că suntem în situația în care putem să dezbatem și să ne alegem oamenii care ne reprezintă e un motiv în plus să o celebrăm.

Susțin libertatea de exprimare. Cred în dezbatere. Cred că putem să conviețuim având opinii diferite și învățând unii de la alții. Respect părerile contradictorii cât timp sunt exprimate cu decență.

Sunt pragmatic. Nu cred în glorificarea trecutului. Nu are efect asupra mea apelul emoțional la figuri istorice proeminente sau la divinitate în cazul unor probleme care au nevoie de soluții concrete.

Cred că cea mai bună versiune la care am ajuns momentan ca societate este acest capitalism democratic, cu care ne luptăm de ceva timp. Sunt conștient că e imperfect. Sunt convins că are nevoie de injecții de umanitate, dar îmi place sa cred că lucrăm la el. Singura direcție este înainte. Regresul către forme autoritare nu mi se pare o soluție viabilă.

Cred în cooperarea internațională. Apartenența la UE și NATO mi se pare benefică. Cred că scenariul în care România se rupe de Europa și devine peste noapte o țară super prosperă, autosuficientă și administrată impecabil este o fantezie nerealistă.

Cred că fiecare e liber să își găsească propria cale spirituală. Îi respect pe cei cu credințe puternice, dar nu sunt de acord cu cei care încearcă să le impună. Eu nu sunt unul dintre ei. Am crescut raportat la ortodoxie, dar nu sunt nici practicant, nici credincios.

Cred în drepturile omului. M-am plimbat prin toată lumea și îmi plac oamenii de toate culorile, de toate religiile. Cred că fiecare e stăpân pe trupul și mintea lui. Cred că femeile pot decide dacă vor să facă avort sau nu. Cred că fiecare om are dreptul să se iubească cu cine vrea. Că ești L, că ești B, că ești G – nu contează pentru mine. Fiecare e liber să facă ce vrea, așa cum și eu sunt.

Cred că există multă corupție în sistemul politic și administrativ. Mirajul că regresul la o formă autoritară și un pumn de fier ar diminua corupția vine, realist vorbind, cu un cost prea mare pentru a putea lua în considerare această variantă.” – sursa: facebook

Marius Manole, actor:

“Mie mi se pare culmea ipocriziei cum unii care-l susțin acum pe domnul Georgescu, antiglobaliști, antieuropeni, și-au trimis copiii la studii în (ce să vezi) EUROPA. Paris, Londra, Olanda. N-au avut zboruri spre Moscova sau…?? România nu era bună? foarte interesant.” sursa: facebook

Mihai Călin, actor:

“Vreți să vedeți un dictator? Iată-l! Ritos, sentențios, neagă orice evidență, mintind cu vehemență. Singura șansă e să ieșim masiv la vot și pe 1 dececembrie și pe 8 decembrie. Elena Lasconi și orice partid în afara extremelor.” – sursa: facebook

Lia Bugnar, actriță, dramaturg, regizoare:

“Cel mai rău e că avem de ales între un nebun-impostor și o doamnă aterizată accidental în situație. Normal că instinctul de conservare te face să te aperi în primul rând de nebun. Trist e că scutul cu care te aperi e doamna aterizată accidental în situație. Da’ altu’ n-ai. Pentru că am fost leneși, pentru că am venit la votare nepregătiți, pentru că nu ne-am rupt din ce facem fiecare ca să ne uitam atent la toți cei care vor să fie în capu’ țării.

Nu știu cum poate cineva să stea linistit zilele-astea. Mă refer la oamenii care înțeleg ce înseamnă apropierea de Putin și care înțeleg ce înseamnă un președinte care îl vede pe Zelea Codreanu un erou. Nu înteleg. Câtă încredere în steaua ta să ai, încât să taci acum?! Eu am trăit în comunism și știu cum e să fii într-o turmă gri, să n-ai voie să vorbești, să n-ai voie să ieși din țară, să n-ai voie să fii diferit. Nu te salvează nicio stea, nicio zodie, nu te salvează nimeni. Vorbiți public, oameni vizibili! Nu vă invizibilizați tocmai acum, că s-ar putea s-o faceți definitiv!” – sursa: facebook

De cealaltă parte, Călin Georgescu este și el susținut de câteva persoane publice, cum ar fi actorii Dorel Vișan, Florin Zamfirescu, Dan Puric sau Dida Drăgan. Despre susținerea lor, Cultura la dubă a scris AICI.

Alegerile parlamentare au loc pe 1 decembrie, iar turul al doilea al alegerilor prezidențiale pe 8 decembrie. Cei doi candidați rămași în cursa pentru Cotroceni sunt Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR).

Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. 

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

The post De la Mircea Cărtărescu la Deliric, din ce în ce mai multe persoane publice își exprimă viziunea asupra alegerilor prezidențiale appeared first on Cultura la dubă.

Este un moment decisiv în care oamenii au puterea să schimbe ceva, iar ca să înțelegem mai bine prezentul, e important să cunoaștem măcar trecutul recent. În decembrie s-au împlinit 35 de ani de la Revoluție, iar România se confruntă în continuare cu corupția, o rată mare de sărăcie, abandon școlar, natalitate scăzută și un număr mare de cetățeni care au emigrat.

În cele ce urmează, vă vom prezenta un scurt istoric al tuturor alegerilor prezidențiale din 1990 până în prezent.

***

Primele alegeri libere de după comunism au avut loc în 1990, pentru a certifica democratic voința poporului manifestată prin evenimentele de la 1989, dar fără o Constituție asumată și votată de Parlament în unanimitate.

Pe 20 mai 1990 s-a desfășurat primul scrutin în noua republică; a fost și singura dată când președintele a fost cunoscut după un singur tur – Ion Iliescu (de la FSN) a obținut 85,07% din voturi (peste 12 milioane) în fața lui Radu Câmpeanu (PNL) cu 10,64% (un milion și jumătate) și Ion Rațiu cu 4,29% (peste șase sute de mii de voturi).

Istoria României democrate începe astfel cu o încălcare flagrantă a Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara, care cerea ca nici un fost membru al nomenclaturii Partidului Comunist Român sau al Securității să nu aibă dreptul de a lucra în funcții publice pe o perioadă de 10 ani sau trei legislaturi consecutive. Momentul alegerii lui Iliescu, membru al Comitetului Central al PCR, avea să marcheze decisiv următorii 30 de ani de la Revoluție, care nu au fost așa cum sperau cei care și-au dorit cu adevărat ca România să iasă din comunism.

De notat că până în 2004, alegerile prezidențiale și parlamentare au avut loc în același timp, încercând să mențină o sinergie între instituția prezidențială – parlament – guvern. În 1990 FSN-ul lui Iliescu a luat 67% în Senat și 66% în Camera Deputaților – un total de 354 de parlamentari din 514.

În 1991 a fost votată prin referendum noua Constituție, care îi garanta președintelui un mandat de patru ani, o șansă pentru Ion Iliescu de a avea două mandate, deși la bază a fost și interimar și președinte ales într-o conjunctură delicată pentru politica românească.

Astfel, în 1992 au avut loc alegerile prezidențiale, decise în două tururi – pe 27 septembrie 1992, Ion Iliescu (FDSN), cu 47% și Emil Constantinescu (CDR), cu 31% s-au calificat în turul doi.

În turul doi, pe 11 octombrie, Iliescu l-a învins cu un procentaj de 61,43% – peste 7,3 milioane de voturi pe Constantinescu, care a acumulat doar 38,57% – peste 4,6 milioane de voturi. În Parlament, poziția partidului condus și reprezentat de Iliescu s-a șubrezit după scindarea grupării Petre Roman (FSN), câștigând 166 de poziții în Parlament, urmat de CDR (116) și FSN, care a devenit PD (61).

Pe 3 noiembrie 1996 s-a disputat primul tur al noului scrutin prezidențial, al doilea sub noul format constituțional și Ion Iliescu (PDSR) a câștigat primul tur la o diferență fragilă. Acesta obținut peste 32% din voturi (peste 4 milioane de voturi), puțin peste Emil Constantinescu (CDR), care a primit 28% din voturi (peste 3 milioane și jumătate) și Petre Roman care a reușit un 20% impresionant (cu un milion și jumătate mai puțin decât Constantinescu).

Pe 17 noiembrie 1996, profesorul de geologie al Universității București și-a luat revanșa și a câștigat poziția de președinte, obținând 54,41% din sufragii (cu peste 7 milioane de voturi) în fața lui Iliescu, care a obținut 45,59 (aproape 5,9 milioane de voturi). Alegerea lui Constantinescu a marcat sfârșitul unei epoci complicate – epocă în care timp de treizeci de ani, țara a fost condusă doar de două figuri centrale.

În 2000, s-a înregistrat un curent alarmant deoarece venea după o perioadă de reforme economice încercate de CDR și, evident, o opoziție a PDSR-ului care a reușit să profite această scădere în popularitate a partidelor de dreapta. Același Iliescu a revenit în lupta pentru scaunul de președinte, după ce Constantinescu a anunțat că nu va mai candida. De această dată, rivalul a fost unul mai imprevizibil, în persoana lui Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Astfel, pe 26 noiembrie 2000, în primul tur, Ion Iliescu s-a clasat pe primul loc cu 36% (cu 4 milioane de voturi), având un avantaj fragil în fața următorului – CV Tudor cu 28% (cu 3,1 milioane) și apoi Stolojan (de la PNL) care a obținut doar 1,3 milioane de voturi.

Deși Iliescu reprezenta o umbră a vremurilor comuniste pentru o mare parte din populație, perspectiva CV Tudor părea mult mai periculoasă pe termen mediu și lung, fiind o figură extremistă, naționalistă.

În consecință, două săptămâni mai târziu, Iliescu a câștigat în turul doi cu peste 6,69 milioane de voturi – 66,8% în fața lui CV Tudor cu peste 3,3 milioane de voturi – 33,2%.

La fel ca în 1992 și 1996, candidatul prezidențial a fost o locomotivă pentru partid, iar acest lucru s-a evidențiat – PDSR-ul luând 220 de posturi și PRM-ul cu 121 de poziții, urmat de PNL și PD care au avut în total 87 de parlamentari. 

După votarea constituției din 2003 care a fost vitală pentru procesul de integrare în structurile Uniunii Europene, mandatul președintului a fost schimbat ca durată de la patru la cinci ani, fapt care a făcut momentul 2004 unul interesant din multe puncte de vedere.

A fost ultima dată când alegerile parlamentare au avut loc simultan și prima dată când un președinte a fost ales pentru un mandat de cinci ani. Cei doi protagoniști ai acestui moment au fost Adrian Năstase, prim-ministrul României și președintele PSD-ului după alegerea lui Iliescu în 2001 și Traian Băsescu, primarul capitalei din 2000 și reales în vara lui 2004.

Ultimul a devenit candidat al alianței DA (dintre PNL și PD), după retragerea lui Stolojan, lucru care a făcut ca posibila poziție de prim-ministru să fie ocupată de PNL, Băsescu fiind președintele PD între 2000 și 2004.

În primul tur, desfășurat pe 28 noiembrie 2004, Adrian Năstase (PSD+PUR) a obținut aproape 41% (peste 4,2 de milioane de voturi), urmat de Traian Băsescu (Alianța DA) cu aproape 34% (peste 3 milioane și jumătate de voturi) și CV Tudor, care a ajuns la nivelul lui Stolojan din 2000 (puțin peste 10% și puțin peste un milion de voturi).

În turul doi, la fel ca și 1996, s-a produs o rocadă, pe 12 decembrie 2004, Traian Băsescu devenind președinte cu peste 51,2% din voturi (peste 5,1 milioane) în fața lui Adrian Năstase (care nu a reușit să-și însușească un număr mai mare de voturi decât în primul tur) – 4,8 milioane de voturi (48,8%).

Se spune că un moment cheie ar fi fost dezbaterea finală dintre Traian Băsescu și Adrian Năstase, în care Cristian Tudor Popescu i-a adresat lui Năstase o întrebare ce avea să devină memorabilă:

“- Domnule Năstase, sunteți un iubitor și colecționar de artă, de frumos, știe toată lumea lucrul acesta. Eu vreau să vă întreb foarte personal, ce plăcere estetică vă trezește priveliștea unui iepure împușcat, căruia îi curge sângele din bot? sau unei căprioare sfârtecate de glonț? Nu mă pricep la chestiunea asta legată de vânătoare, dar vă întreb ce satisfacție puteți avea să omorâți un animal lipsit de apărare? Vânătoarea nu lasă nicio șansă acelui animal.

– Domnul Popescu, n-am mai fost de multă vreme la vânătoare și mă gândesc foarte serios dacă o să mai merg de acum înainte. Sigur, ar mai fi multe de spus, sunt vânători care v-ar putea răspunde la întrebarea asta, dar răspunsul meu e cel pe care vi l-am dat.”

De asemenea, în cadrul acelei dezbateri, Traian Băsescu a oferit un moment de neuitat: “Ce blestem o fi pe poporul ăsta, de a fi nevoit să aleagă între doi foști comuniști, Adrian Năstase și Băsescu?”

La fel ca în celelalte ocazii, Parlamentul a reflectat același fenomen de sinergie – PSD-ul obținând 189 de poziții, urmat de Alianța DA cu 161. Cei din urmă au reușit să-și creeze o coaliție care a susținut un guvern timp de patru ani, alături de UDMR și minoritățile naționale (care au avut în total 10 senatori și 40 de deputați). 

În 2009, Traian Băsescu (PDL) a candidat pentru un al doilea mandat consecutiv la Palatul Cotroceni și a avut cea mai dificilă situație din istoria tuturor câștigătorilor acestor alegeri.

În primul rând, venea pe valul unor nemulțumiri privind relația cu prim-ministrul Tăriceanu și desincronizarea cu alegerile parlamentare – care a produs un rezultat de compromis (colaborarea forțată între PSD și PDL) cu Boc ca prim-ministru, urmată apoi de o serie de crize și moțiuni de cenzură.

De asemenea, același Băsescu a fost suspendat de Parlament în 2007, fiind salvat de votul populației și rămânând în funcție. În acest timp, din partea PSD-ului venea noul lider al partidului – Mircea Geoană, al doilea om în stat, din poziția de președinte al Senatului din 2008 și fost ministru de Externe și ambasador al României în SUA (actualmente secretarul general adjunct al NATO).

Pe fondul acelei situații, pe 22 noiembrie 2009, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Băsescu cu 32% (peste 3,1 milioane de voturi), urmat de Geoană cu 31% (peste 3 milioane de voturi) și Crin Antonescu – PNL (cu peste 20% și aproape 1,95 de milioane de voturi).

PNL a intrat apoi într-o alianță neobișnuită cu PSD, iar ceilalți candidați și-au afirmat suportul lor și al partidelor lor pentru Geoană.

În acest context, pe 6 decembrie 2009, s-a desfășurat turul doi: Geoană a fost anunțat câștigător de sondajele de exit-poll de la ora 21, dar după numărarea voturilor în totalitate, salvat de votul Diasporei,  Băsescu a fost desemnat câștigător.

Acesta a câștigat la o diferență de aproape 70,100 de voturi, obținând și el, ca și Geoană peste 5,2 de milioane de voturi. Astfel, Băsescu a devenit primul președinte al României care a fost reales și prin realegerea lui l-a egalat pe Ion Iliescu ca și durată / longevitate – 10 ani.

Momentul memorabil al acelui tur a fost întrebarea lui Băsescu către Geoană, în cadrul dezbaterii finale:

“Geoană: Mie nu mai îmi place de domnul Vântu, după cum văd că nici dumneavoastră…

Băsescu: Nici azi-noapte nu v-a plăcut întâlnirea cu domnul Vântu? Azi-noapte, când a aflat că e arestat domnul Popa Nicolae, cel cu FNI-ul, nu v-a chemat de urgență?

Geoană: domnul Băsescu….am avut aseară o întâlnire cu domnul Vântu, așa cum ați avut dumneavoastră zeci de întâlniri în anii în care erați apropiați…

Băsescu: domnul Geoană, haideți să fim rezonabili. Azi-noapte, care a fost problema?”

În 2014, s-a repetat într-o oarecare măsură episodul 2004, în care un primar de oraș important a avut de înfruntat prim-ministrul în funcție al partidului de guvernământ. Este vorba de Klaus Iohannis (primarul Sibiului din 2000 până în acel an, președintele PNL în același an) și Victor Ponta (prim-ministrul României din 2012 și președintele PSD din 2010).

Pe 2 noiembrie 2014, Ponta a reușit să obțină 40% cu peste 3,8 milioane de voturi, cu un milion mai mult decât Iohannis, care s-a calificat astfel în turul doi.

Ca și în 2004 (și în 1996), în turul doi desfășurat pe 16 noiembrie 2014, s-a produs o rocadă care l-a propulsat pe Iohannis drept câștigător cu 54,43 în fața lui Ponta cu 45,56%, diferența dintre cei doi fiind de 2,2 milioane de voturi, multe venite în urma scandalului din diaspora, când mii de români au stat ore în șir la coadă la secțiile de votare, fără a li se acorda dreptul de a vota, organizarea defectuoasă intrând în responsabilitatea Ministerului de Externe al guvernului PSD.

De asemenea, prezența la vot a fost cea mai mare din 1996 încoace, cu peste 64% din populație prezentă la scrutin.

După acest episod, Iohannis a devenit primul președinte român de etnie minoritară, venind din etnia germană a saxonilor transilvăneni (stabiliți în provincie în secolul XII).

Pe 10 noiembrie 2019, primul tur s-a disputat între președintele Iohannis, un prim-ministru demis al unui guvern susținut de un partid în scădere populară – Viorica Dăncilă, candidatul USR Dan Barna, actorul Mircea Diaconu, un filosof – Theodor Paleologu și binecunoscutul Kelemen Hunor de la UDMR.

Klaus Iohannis, a ieșit pe primul loc în primul tur, înaintea Vioricăi Dăncilă. Al doilea tur a fost câștigat de Iohannis, cu puțin peste 200.000 de voturi mai multe decât în 2014. Acesta a obținut 66% din sufragii, în timp ce candidatul PSD a obținut 34%, cel mai slab scor înregistrat vreodată în istoria acestui partid la alegerile prezidențiale.

Dar ultimul mandat de președinte al lui Klaus Iohannis a fost marcat de o strânsă alianță chiar cu cei pe care îi critica în campania electorală – PSD.

Alegeri prezidențiale 2024

Alegerile din 2024 au avut loc pe 24 noiembrie, iar înainte de turul 2, au fost anulate de Curtea Constituțională. În primul tur, Călin Georgescu obținuse 22,94%, iar Elena Lasconi 19,14%.

Atunci, CCR a luat această decizie în unanimitate, ca urmare a declasificării documentelor prezentate în ședința CSAT, considerând că procesul electoral „a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia”.

Alegeri prezidențiale 2025

_{După turul I al alegerilor prezidențiale 2025, George Simion s-a clasat pe primul loc, cu 40.96%, iar Nicușor Dan pe locul al doilea, cu 20,99%. Cei doi vor fi pe buletinele de vot pe 18 mai, când românii decid care dintre ei va conduce România în următorii 5 ani.}

_{George Simion este reprezentantul mișcării suveraniste din România, iar ideologul lui Putin, Alexander Dulghin a declarat ieri într-un interviu că victoria lui George Simion este a lui Călin Georgescu și că liderul AUR ar fi deschis relației cu Rusia. Simion l-ar numit pe Călin Georgescu premier.}

_{De cealaltă parte, Nicușor Dan militează pentru continuarea căii euro-atlantice a României și l-ar numi pe Ilie Bolojan premier.}

Important de știut:

Secțiile de votare din diaspora vor fi deschise timp de 3 zile trei zile:

• Vineri, 16 mai 2025, între 7.00 și 21.00, orele locale;
• Sâmbătă, 17 mai 2025, între 7.00 și 21.00, orele locale;
• Duminică, 18 mai 2025, între 7.00, ora locală, și 21.00, ora locală a României, dar nu mai târziu de ora 21.00, ora României. Există posibilitatea de prelungire a programului pentru încă trei ore pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora de închidere a secției respective, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Istoria alegerilor prezidențiale din ultimii 35 de ani: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis appeared first on Cultura la dubă.

Un membru al comisiei s-a retras la finalul primei probe, cea de evaluare a proiectelor de management, chiar cu o zi înainte de proba interviului.

Cei 5 candidați, unii dintre ei aflați chiar în drum spre București pentru susținerea interviului în fața comisiei, au aflat printr-un email că proba nu va mai avea loc, iar concursul va fi anulat. Iar din presă au citit reacția ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, care spunea că „În urma evaluării proiectelor de management, comisia în integralitatea sa a constatat o calitate generală care este sub ceea ce ar trebui să reprezinte un document ce stă la baza conducerii teatrului fanion al României pentru următorii cinci ani.”

Acesta a fost motivul invocat inițial în comunicatul ministrului, care a dus la retragerea unui membru al comisiei și, automat, la anularea concursului.

Între timp, unul dintre evaluatori, criticul de teatru Cristina Modreanu, a declarat pentru Revista Timpul că membrul care s-a retras a invocat și un conflict de interese, deși cu toții semnaseră că nu intră în conflict de interese, la aflarea identității candidaților, și că
“proiectele intrate în concurs aveau și note de 8 și 9 la proba scrisă, cu siguranță unii candidați ar fi trecut în cea de a doua etapă, proba de interviu, iar notele finale sunt, de fapt, medii ale celor două probe. Prin urmare, exista o șansă destul de mare ca TNB să aibă un nou manager în acest moment, dacă nu s-ar fi spus „stop joc” în mod arbitrar.”

O parte a colectivului TNB a solicitat ministrului Culturii să organizeze un nou concurs cât mai repede cu putință. Ministrul Romașcanu a prelungit, în schimb, mandatul de interimar deținut de Mircea Rusu.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, ministrul Culturii nu se mai referă acum la o opinie a comisiei “în integralitatea sa”, ci susține că „eu n-am făcut decât să citez un membru al comisiei.”

***

Domnule ministru, în primul rând, când veți anunța noul concurs? Știu că ați menționat luna ianuarie, dar este stabilit?

Aș vrea să se termine partea de sezon care este acum în derulare și va fi, sigur că va fi un concurs. Am avut această promisiune față de colectivul teatrului și am făcut acest concurs. Lucrurile s-au derulat perfect legal, sigur că există multă emoție în zona artistică, în zona TNB în special, dar lucrurile sunt, deși poate greu de explicat, foarte simple.

Când te uiți la Teatrul Național, așa cum am spus-o și în comunicatul meu, te uiți la prima scenă a țării. Inevitabil, gradul de exigență al oricărei comisii va fi mult mai mare pentru o candidatură la TNB decât în altă parte.

Eu îmi doresc să vină cât mai mulți candidați, să se refacă proiecte care au fost făcute, eu nu am zis niciodată că acei candidați nu au fost buni, ci, conform a ceea ce am văzut din ceea ce a evaluat comisia, nu au fost la nivelul la care inclusiv comisia se aștepta să fie, pentru nivelul Teatrului Național.

Din punctul meu de vedere, trebuie schimbată legea, trebuie găsită o soluție prin care directorii să fie artiști, să nu mai fie nevoie să învețe ei legea achizițiilor publice și cum se schimbă becurile, ci să aibă un director executiv – Chief Operating Officer – lângă ei.

Sunt multe lucruri de schimbat. Noi va trebui, totuși, să lucrăm pe această lege, probabil că va fi pe un mandat mai scurt, astfel încât să avem timp de 3 ani de mandat și la următorul concurs să venim cu o nouă legislație.

Deci vreți să anunțați un concurs pentru 3 ani de mandat?

Da, pentru că din toate părțile ne vin solicitări de a schimba legislația, nu numai în ceea ce privește managementul cultural, ci și în ceea ce privește statutul lucrătorului cultural.

Noi lucrăm, pe bani europeni, cu toate lumea implicată, la un statut al lucrătorului cultural și sperăm să avem o legislație de secol 21, care să pună și actorii acolo unde merită și conducerea instituțiilor de spectacole acolo unde merită.

Eu voi fi iar în fața colectivului Teatrului Național în scurt timp, voi explica tot ce s-a întâmplat și sper ca împreună să avem răbdarea necesară să fie ales un director care să merite titulatura de director al TNB.

Venim și după un management criticabil de către unii, lăudabil de către alții, al unui gigant al scenei românești – Ion Caramitru, și nu numai candidații au un ușor complex în a se înscrie, dar și comisiile tind să fie foarte exigente.

Dar dacă tot organizați pe legea veche, de ce mai așteptați 3-4 luni pentru un nou concurs?

Este o chestiune pe care am făcut-o și când am decis să facem în vară, să nu interferăm în activitatea teatrului cu un proces de selecție. Dar o să mă sfătuiesc cu toată lumea de acolo, de asta vreau să merg la TNB, dacă ei spun “nu e influențată activitatea și dați-i drumul”, nu am nicio problemă să-i dau drumul.

Garantez că sunt ministrul care nu are niciun fel de director în sacoșă sau în portbagaj. Nu am pus nicăieri niciun director pe criterii politice, nu am dat afară pe nimeni, nu am implicat politicul în nicio decizie.

Deci tot ce se va întâmpla la TNB, ce s-a întâmplat și la Filarmonica George Enescu, la Operă, Teatrul Maghiar din Cluj, sunt lucruri care se întâmplă strict profesional și pe cele mai transparente criterii.

Am văzut niște reacții de nemulțumire, totuși, de exemplu Ada Hausvater care a candidat și a recunoscut acest lucru public, s-a simțit revoltată de reacția dumneavoastră, prin care ați pus laolaltă toți candidații și ați spus că proiectele nu erau demne de TNB.

Iar Cristina Modreanu, care a făcut parte din comisie, spunea că au fost note de 8 și de 9, note bune, totuși, nu așa cum ați lăsat de înțeles în spațiul public.

Cu tot respectul pentru doamna Modreanu, dumneaei știe mediile, nu notele.

Mediile se făceau după proba interviului, care nu a mai avut loc.

Nu, mediile celor 6 jurați după proba proiectului. Mediile comisiei pe candidat.

Eu n-am făcut decât să citez un membru al comisiei. Eu nu voi da nume pentru că ele sunt sub protecția GDPR-ului. Eu nu pot confirma cine a fost sau nu candidat și în comisie.

Dar ceea ce s-a întâmplat este rezultatul deciziei unui membru al comisiei. Eu nu am făcut decât să citez faptul că acest teatru merită șansa unor proiecte mai bune. N-am zis că oamenii nu sunt buni. Unii sunt manageri de teatru, sunt foarte ok.

Problema a venit din partea comisiei, nu de la mine. Eu n-am făcut decât să citez într-o formă cât de cât corectă ceea ce s-a discutat acolo.

Nu e nimeni de jignit. Ada Hausvater are un mandat foarte bun la Teatrul din Timișoara. Cu mine cred că a avut cea mai bună colaborare din toți miniștrii Culturii, tot ceea ce și-a dorit să primească pentru investiții în teatru a primit din partea Ministerului Culturii, dar asta a fost altă treabă.

Doamna Modreanu știe la fel de bine ca mine ce a fost acolo, nu știu de ce spune că au fost note de 8 și de 9. Au fost note, nu medii.

Ați prelungit interimatul lui Mircea Rusu cu o lună. Vă veți limita la această lună?

O să am o discuție și cu dumnealui și cu colectivul de conducere, avem un director artistic foarte bun acolo, pe domnul Marius Bodochi, sunt oameni implicați în partea de management chiar dacă nu sunt cei care iau direct decizii și să vedem dacă dumnealui își va asuma, și eu de comun acord cu dumnealui, să meargă mai departe până la concurs sau va fi un alt interimat.

Dar asta după ce voi avea întâlnirea cu colectivul teatrului.

The post INTERVIU Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, despre concursul TNB: “Garantez că nu am niciun fel de director în sacoșă sau în portbagaj.” appeared first on Cultura la dubă.

Lucian Romașcanu a declarat la emisiunea Cooltura de la TVR că cel mai probabil un nou concurs va fi organizat la începutul anului 2023, după sărbătorile de iarnă. De asemenea, acesta a precizat că are o dilemă, dacă să păstreze interimatul până la schimbarea Legii 189 și să organizeze concursul potrivit noii legi, ori să organizeze concursul pe legea veche, care cere candidaților atât experiență artistică și management cultural, cât și cunoștințe de legisație privind achizițiile publice.

De cealaltă parte, semnatarii scrisorii cer ministrului să facă demersuri pentru a deschide apelul de proiecte în luna octombrie.

Concursul organizat inițial a fost anulat după retragerea unui membru al comisiei, care a invocat un conflict de interese, dar și calitatea slabă a proiectelor, potrivit ministrului Romașcanu.

Candidații au fost, potrivit surselor Cultura la dubă, Mircea Rusu, Liviu Lucaci, Andrei Grosu, Ada Lupu Hausvater și Adrian Găzdaru.

Momentan teatrul este condus de un manager interimar – Mircea Rusu, contestat de o parte a colectivului TNB.

Iată scrisoarea adresată ministrului:

Domnule Ministru, Lucian N. Romascanu,

Angajați ai Teatrului Național, colaboratori și persoane interesate de bunul mers al instituției, suntem îngrijorați de evenimentele petrecute în timpul organizarii concursului pentru postul de manager al TNB.

De asemenea, considerăm că prelungirea situației de interimat nu este benefică pentru nicio instituție. Pentru noi este importantă organizarea concursului într-un orizont de timp rezonabil.

Considerăm că se poate demara concursul la începutul lunii octombrie, astfel încât noul director, oricine ar fi, să aibă timp din noiembrie să poată aplica ce și-a propus.

Dacă așteptăm perioada de “după sărbătorile de iarnă” sau “după ce se schimbă legea 189” pe care ați menționat-o în interviul din emisiunea Cooltura, credem că întreaga stagiune ar avea de suferit. Ne dorim un concurs rapid și sperăm la un proiect de management care să fie la nivelul pe care TNB îl merită.

Semnează,

Richard Bovnoczki, actor

Irina Movila, actrita

Andreea Alexandra Nae, departament comunicare

Emilian Oprea, actor

Diana Dumbrava, actrita

Cosmina Olariu, actrita

Ada Gales, actrita

Eugen Jebeleanu, regizor

Ilinca Goia, actrita

István Téglás, actor

Andrei Marinescu, secretar literar

Ciprian Nicula, actor

Alexandra Badea, regizoare

Gabriela Hamzescu, departament comunicare

Dumitru Scobeniuc, regizor tehnic

Vlad Massaci, regizor

Mihai Calin, actor

Florin Calbajos, actor

Andrei Finti, actor

Laura Grosu, departament comunicare

Velica Panduru, scenografa

Cosmin Florea, scenograf

Crina Semnciuc, actrita

Vitalie Bichir, actor

The post Mai mulți angajați ai Teatrului Național din București cer ministrului Culturii reorganizarea concursului de management pentru TNB appeared first on Cultura la dubă.