Președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România, Pavel Șușară, susține într-o scrisoare publică adresată Ministerului Culturii, că în cadrul expoziției “Victor Brauner. Între oniric și ocult”, deschisă pe 1 decembrie 2023, sunt expuse câteva falsuri și cere ministerului să solicite opinia unui expert internațional pentru a clarifica situația. Un alt istoric de artă, Adrian Buga, declară într-o postare publică pe facebook că falsurile respective ar face parte din colecția lui Adrian Năstase și a fiilor acestuia.

“Situația cea mai gravă, fiind gata să protestez public, este legată de problemele grave de autenticitate ale unor opere de artă care fac parte din expoziția Brauner. Sunt cunoscute ca lucrări cu mari probleme de autenticitate lucrările care fac parte din colecțiile: Adrian Năstase, Andrei Năstase, Mihnea Năstase.

Recomand ca muzeul MNAR să facă urgent o contraexpertiză realizată de experți internaționali în opera lui Brauner, care să confirme sau să infirme acuzele legate de problemele de autenticitate ale operelor din colecțiile: Adrian Năstase, Andrei Năstase, Mihnea Năstase.”, se arată și în postarea istoricului Adrian Buga.

Directorul Muzeului Național de Artă al României, Călin Stegerean, a reacționat într-un comunicat transmis presei declarând că în organizarea expoziției “s-au avut în vedere autentificări ale unor experţi recunoscuţi şi prezenţa lor în surse bibliografice care nu a fost contestată în lucrări cu caracter ştiinţific”.

Momentan Ministerul Culturii nu a oferit un punct de vedere.

Expoziția prezintă, prin intermediul a peste 100 de exponate, sursele inițiale ale creației artistului, provenite din spiritualitatea populară și din sensibilitatea sa pentru ocult și practicile ezoterice, precum și evoluția mijloacelor sale artistice spre o estetică suprarealistă care, prin Victor Brauner, a cunoscut noi dimensiuni de manifestare pe coordonatele oniric și ocult.

Expoziția subliniază caracterul original, cu surse autohtone, al creației lui Victor Brauner precum și contribuția lui la mișcarea suprarealistă de la a cărei lansare se împlinesc în anul 2024 o sută de ani.

Publicul poate vedea lucrări de pictură și grafică de la Muzeul Național de Artă al României, Musée national d’art moderne – Centre Pompidou, Musée d’Art moderne et contemporain de Saint-Etienne Métropole, Musée d’Art moderne et contemporain de Strasbourg, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor Oradea și din colecțiile particulare Octavian Brândeu, Gheorghe Burtea, Béatrix și Christian Derveloy, Damian Florea, Adrian Năstase, Andrei Năstase, Mihnea Năstase, Cristinel Popa, Jean-Michel Runacher, Anca Vlad, cărți cu caracter ezoteric și ziare de epocă, reviste de avangardă și cărți ilustrate de artist de la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, documente inedite provenind de la Arhivele Naționale ale României, obiecte etnografice, fotografii și filme documentare din perioada interbelică provenind de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

„Victor Brauner. Între oniric și ocult” este un proiect conceput și coordonat de Călin-Alexiu Stegerean și dezvoltat împreună cu o echipă formată din Costina Anghel, conservator, dr. Patricia Bădulescu, muzeograf, Miruna Moraru, muzeograf și drd. Ileana Mitu, responsabil de comunicare.

Expoziția este deschisă până pe 30 aprilie 2024.

The post Doi istorici de artă susțin că în expoziția Brauner de la MNAR sunt expuse câteva falsuri, aparținând familiei Năstase appeared first on Cultura la dubă.

Expoziția prezintă, prin intermediul a peste 100 de exponate, sursele inițiale ale creației artistului, provenite din spiritualitatea populară și din sensibilitatea sa pentru ocult și practicile ezoterice, precum și evoluția mijloacelor sale artistice spre o estetică suprarealistă care, prin Victor Brauner, a cunoscut noi dimensiuni de manifestare pe coordonatele oniric și ocult.

Expoziția subliniază caracterul original, cu surse autohtone, al creației lui Victor Brauner precum și contribuția lui la mișcarea suprarealistă de la a cărei lansare se împlinesc în anul 2024 o sută de ani.

Publicul va fi transpus în universul specific artistului printr-o scenografie ce evocă universul suprarealist, având ocazia să vadă, în unele cazuri pentru prima dată, un material expozițional format din: lucrări de pictură și grafică de la Muzeul Național de Artă al României, Musée national d’art moderne – Centre Pompidou, Musée d’Art moderne et contemporain de Saint-Etienne Métropole, Musée d’Art moderne et contemporain de Strasbourg, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Țării Crișurilor Oradea și din colecțiile particulare Octavian Brândeu, Gheorghe Burtea, Béatrix și Christian Derveloy, Damian Florea, Adrian Năstase, Andrei Năstase, Mihnea Năstase, Cristinel Popa, Jean-Michel Runacher, Anca Vlad, cărți cu caracter ezoteric și ziare de epocă, reviste de avangardă și cărți ilustrate de artist de la Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, documente inedite provenind de la Arhivele Naționale ale României, obiecte etnografice, fotografii și filme documentare din perioada interbelică provenind de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

În expoziție va fi proiectată secțiunea „Les illuminations successives” din filmul „Victor Brauner – Le grand illuminateur totémique” (2014) în regia lui Fabrice Maze.

Muzeul Național de Artă al României deține un număr de opt lucrări de pictură și două de grafică ale artistului Victor Brauner, printre care „Fata și floarea” donată la începutul anului 2023 de către Mircea Barzuca.

Expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult” este un proiect conceput și coordonat de Călin-Alexiu Stegerean și dezvoltat împreună cu o echipă formată din Costina Anghel, conservator, dr. Patricia Bădulescu, muzeograf, Miruna Moraru, muzeograf și drd. Ileana Mitu, responsabil de comunicare.

Cu ocazia Zilei Naționale a României, va putea fi vizitată gratuit în intervalul orar 10.00 – 18.00. Expoziția va fi deschisă până pe 30 aprilie 2024.

The post Expoziția „Victor Brauner. Între oniric și ocult” se deschide pe 1 decembrie la MNAR. Intrarea va fi liberă în această zi appeared first on Cultura la dubă.

De două săptămâni, Muzeul Național de Artă al României are un nou manager interimar, după ce fostul interimar, Liviu Constantinescu, a fost înlăturat de ministrul Culturii.

Timp de o lună și jumătate, Constantinescu nu a plătit 75 de angajați ai muzeului cu somajul tehnic care li se cuvenea, din bugetul muzeului. Fostul director încercase să obțină acei bani de pe platforma pe care statul a pus-o la dispoziție pentru privați, crezând că va primi alți bani decât cei pe care îi avea în buget pentru salarii.

Pe fondul acestei probleme, ministrul Bogdan Gheorghiu a numit-o la conducerea MNAR pe tânăra Cristina Verona, care lucra de jumătate de an în echipa de consilieri de la Ministerul Culturii.

Cristina Verona provine din familia marelui pictur Arthur Verona, are 32 de ani și a fost consilierul la Administrația Prezidențială în primul mandat al lui Klaus Iohannis, precum și manager interimar la Muzeul Național Cotroceni timp de un an.

Ajunsă la conducerea MNAR, aceasta a deblocat plata salariilor încă din primele zile. Spune, însă, că nu a apucat să vadă spațiul expozițional și că “o să vedem și cu Brâncuși”, atunci când vine vorba despre o posibilă reorganizare a spațiului în care sunt expuse operele marelui sculptor.

Are un mandat de 120 de zile, însă nu se știe cât timp va fi prelungit, dat fiind că postul de director este blocat în instanță, după ce fostul manager, Călin Stegerean, a dat în judecată Ministerul Culturii pentru înlăturarea sa în urma evaluării unei comisii numite de minister.

Am intervievat-o pe Cristina Verona în biroul său de la MNAR și am încercat să aflăm traseul său până la această importantă funcție, dar și ce își propune să realizeze la cel mai important muzeu de artă din România.

Spuneți-mi, vă rog, în primul rând, cum ați ajuns să dețineți funcția de manager interimar al MNAR?

A fost o responsabilitate grea, într-o situație grea, prin care muzeul a trecut. Din păcate, așa cum știți, Ministerul Culturii nu poate să organizeze un concurs, așa cum ar fi normal, prin Legea 189. A fost un astfel de concurs, în 2016, s-a desemnat un câștigător, s-a făcut o evaluare de final de an în 2017, acolo au fost ceva probleme, mă rog.

S-a decis cu acel manager că și-a încheiat activitatea aici. Acel manager a decis să se îndrepte în instanță, iar în acel moment ministerul nu a mai avut dreptul să facă un concurs. Legea îți interzice. Și într-o astfel de situație, când rămâi fără manager de pe o zi pe alta, legea îți spune să numești un interimar pe 120 de zile maxim.

Deci, din anul de grație 2017 până în prezent, s-a funcționat pe acest interimat, interimat, interimat. Nu cred că este un lucru nou, probabil știi și la alte muzee a fost la fel, într-o astfel de situație nu ai cum să faci concurs.

Aici este o situație specială, fiindcă postul e blocat de acea contestație în instanță. În alte situații, interimatele depășesc termenul legal și se prelungesc, practic, ilegal, fără să fie organizate concursuri publice.

Da, nu știu dacă ilegal, dar cu siguranță ce a fost de la caz la caz sigur a ținut în loc. Și aici, sunt sigură, în momentul în care Ministerul Culturii va avea o hotărâre în instanță, va organiza concurs.

Ok. Și cum vi s-a oferit această funcție?

Nu mi s-a oferit această funcție. (râde) A fost, într-adevăr, această problemă a salariilor, o știm, nu mai intrăm în ea. Dar să știți că nu a fost rea voință din partea nimănui.

Eu am cunoscut acum colegii și pe domnul director Constantinescu, pentru care am toată stima, știu că n-a fost un moment ușor nici pentru dumnealui, când a preluat acea funcție.

Revenind la prima întrebare, cum ați ajuns să ocupați funcția?

Da. Pe această problemă cu salariile am avut o discuție cu domnul ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu.

A venit din partea dumnealui inițiativa?

Da, da, da. Știind colaborările și experiența pe care am avut-o în alte instituții și cu un alt muzeu, la fel, același lucru, am știu că e o poveste grea, atunci nu eram convinși că o să deblocăm atât de repede salariile.

Deci, nu mi-a fost ușor când…Spui așa, te duci, iei Muzeul de Artă. Pentru oricine dintre noi, dacă am primi o astfel de sarcină, poate abia aștepți să te pui în scaun, dar când știi că e o problemă de salarii…și nu numai asta, sunt foarte multe. De-a lungul timpului s-au tot adunat și o să încercăm să ieșim la iveală cumva.

Am acceptat, mi-am luat această responsabilitate, sunt aici, Dumnezeu să ne ajute de acum încolo.

Ați mai colaborat cu domnul ministru și cu alte ocazii? Vă știați?

De la începutul anului am fost în echipa Ministerului Culturii.

Consilier?

Consilier la domnul secretar de stat Liviu Brătescu.

“Abia am venit, nici nu am apucat să mă duc pe spațiul expozițional. M-a interesat să cunosc colegii.”

Cristina Verona, manager interimar al MNAR

Printre alte sarcini pe care le-ați primit, pe lângă rezolvarea problemei cu salariile, ce se mai numără?

Bun, asta a fost punctuală și e bine că am rezolvat-o. În schimb, este important pentru Ministerul Culturii acest muzeu. Este…o numim noi așa, nava amiral a muzeelor din țară și trebuie să menținem nivelul în care a fost și până acum.

Cel mai important este calendarul cultural. Cumva anul 2020 este și un an aniversar pentru acest muzeu. Sunt 70 de ani de la deschiderea Galeriei de Artă Românească și vrem să vedem acele expoziții făcute. Ar fi o pierdere enormă, pe care nu mi-o doresc.

Cât voi fi aici, nu știu cât, Dumnezeu știe, vreau să fac tot ce pot să văd acele expoziții realizate. Sper să nu vină pandemia din nou.

“Numai cine n-a lucrat niciodată într-o instituție publică poate să spună că tot ce mi-am pus pe hârtie, voi și realiza. Din păcate, uneori hârtiuțele te acoperă și nici nu te mai vezi de ele.”

Cea mai importantă experiență pe care ați avut-o în domeniul muzeal e cea de la Muzeul Național Cotroceni. Cât timp ați ocupat funcția de manager interimar?

În 2015-2016. Muzeul Cotroceni ține de Administrația Prezidențială. Eu înainte am fost consilier la cancelaria președintelui.

Și ce planuri aveți pentru MNAR?

Contractul de interimat este pe 120 de zile. Atunci când știi că ai o asemenea responsabilitate, dar ai un termen atât de scurt, îți dorești să faci cât mai multe. Sigur că nu poți să le faci pe toate. Asta numai cine n-a lucrat niciodată într-o instituție publică poate să spună, că tot ce mi-am pus pe hârtie, voi și realiza. Din păcate, uneori hârtiuțele te acoperă și nici nu te mai vezi de ele.

Dar, prioritățile sunt priorități și pentru mine sunt expozițiile. Aici vreau să ne canalizăm. Și toate problemele din interior le vom rezolva. Nici nu am apucat să-mi cunosc toți colegii.

Ați preluat deja niște proiecte de expoziții sau le faceți de la zero, sunt ideile dumneavoastră?

Nu, din punctul ăsta de vedere, încă de la început, la discuția pe care am avut-o cu conducerea secțiilor de specialitate, am asigurat colegii că voi susține absolut toate proiectele pe care le au.

Și puteți să ne dați niște exemple, ce expoziții veți avea?

Sunt încă în lucru și totul ține de cum vom face rost de bănuți, dar sunt 5 expoziții importante, două de autor ar fi. Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la nașterea artistului Daniel Rosenthal, iar MNAR are un patrimoniu frumos pentru artist.

Sigur, mai sunt și prin țară și poate le avem pe toate.

Vorbind tot pe partea de autor, mai avem o expoziție de Piranesi, pe grafică. Repet, astea sunt acum. Eu, din ce am înțeles, au fost gândite de anul trecut. Poate că o parte din ele trebuia deja să înceapă.

A venit pandemia, acum s-a deschis muzeul, publicul poate să viziteze doar galeriile permanente. Și asta nu e ușor pentru noi, pentru că bănuții de acolo ne veneau.

Dar în bugetul MNAR există bani alocați pentru expoziții temporare?

Există în momentul în care ai venituri proprii. Bani din bilete, din drepturi de autor…

Dar nu există bani de la minister.

Acum, astăzi am fost la minister și am deschis și problema expozițiilor pe care le avem, care sunt sub semnul întrebării și sunt extrem de importante nu numai pentru noi, dar pentru publicul larg.

Patrimoniul acesta pe care îl avem, dacă nu îl valorificăm, e o pierdere pentru noi toți. Și încercăm să găsim susținere.

Dar ministerul are mulți copii, multe muzee și cumva fiecare trebuie să primească câte o hăinuță acum, în perioada asta. E greu, e greu.

“O să vedem și cu Brâncuși. E un proiect frumos, mare lucru că s-a făcut, așa cum s-a făcut. Până la urmă, e un câștig.”

Dar vă gândiți să faceți niște evenimente speciale, care să atragă public? Nu mă refer la încălcarea normelor de distanțare, ci cu respectarea lor.

Pot fi făcute, sigur că da. Noi luăm în calcul orice variantă. Dar expozițiile mari, astea sunt importante, pentru că pentru fiecare expoziție, colegii mei specialiști au gândite cataloage.

Acelea sunt mărturiile clare ale acestui patrimoniu, ale muncii fiecăruia, deci ăla ar fi un câștig.

Se vând aceste cataloage?

Se vând, sunt o sursă de venit. E adevărat că nu atât cât ne-am dori sau ar fi valoarea lor, dar ele rămân mărturii. Nici nu pot să-mi închipui că facem o expoziție și nu avem un catalog.

Aveți o mare comoară aici, la MNAR, Sala Brâncuși. Dar sunt unii specialiști care spun că amplasarea ei e cumva nefericită.

Sunt păreri și păreri. Abia am venit, nici nu am apucat să mă duc pe spațiul expozițional. M-a interesat să cunosc colegii, să vorbesc cu fiecare în parte pe calendar.

Sigur, spațiile le voi vedea…

Presupun că le știți deja.

Da, da, da. Dar atunci când îți propui să schimbi ceva, eu vreau să iau în considerare opinia tuturor. O să vedem și cu Brâncuși. E un proiect frumos, mare lucru că s-a făcut, așa cum s-a făcut. Până la urmă, e un câștig.

“Domne, o săptămână toată lumea vorbea despre Brâncuși. Deci scopul a fost atins.”

Ce veți face cu Cumințenia Pământului? Ministerul trebuia să plătească acea asigurare de 2000 de euro pe lună pentru ca ea să fie expusă.

E o problemă, da, da, da. Nu am situația acum, am rugat colegii să-mi facă dosărelul și să vreau să văd ce s-a întâmplat, trebuie văzut pe acte, nu putem să discutăm doar așa.

Cu asigurarea nu știu exact. Aștept să-mi vină dosarul și să mă uit pe el.

A fost acel moment controversat de Ziua Brâncuși, când ministrul Bogdan Gheorghiu a încercat să facă ceva diferit și a adus-o pe Irina Rimes pentru a atrage atenția asupra evenimentului. Care este punctul dumneavoastră de vedere vizavi de implicarea unor influenceri pentru promovarea muzeului?

Cred că nu este o idee rea, în niciun caz. Cred că tânăra generație poate fi un foarte bun vector de imagine, iar din punctul meu de vedere a fost un succes.

Domne, o săptămână toată lumea vorbea despre Brâncuși. Deci scopul a fost atins.

S-a vorbit mai mult despre Irina Rimes decât despre Brâncuși…

E foarte bine, valorile țării, Brâncuși, Irina Rimes, tot respectul, este o cântăreață, din punctul meu de vedere a fost o campanie de succes.

Spuneați că aveți niște priorități. Care ar fi acestea, pe lângă cele 5 expoziții?

Nu se poate face în 120 de zile, însă un mare proiect al MNAR este deschiderea secției Artă Orientală. Din ce am înțeles foarte pe scurt, s-a închis în 1980. De atunci, s-a încercat prin toate eforturile, vorbim despre etajul 3 al aripii centrale, unde acum nu poate fi accesat de vizitatori.

S-au obținut sponsorizări și asta înseamnă vitrine, dar imaginați-vă vitrine din acelea pe care le vedem la marile muzee ale lumii.

Proiectul mare a dus undeva la 2 milioane de euro, dacă îmi aduc eu bine aminte din discuții. Nici până în ziua de azi această secție nu este deschisă vizitatorilor.

Și este o mare pierdere. Pe de o parte, muzeul are în patrimoniu aceste piese. Noi stăm cu ele în subsol și nu le putem expune.

Asta ar fi un proiect extraordinar, la care toți colegii țin.

Și, realist vorbind, când ar fi putea fi redeschisă?

Asta ține de conducerea care face toate eforturile necesare care țin cumva și de susținerea statului român pentru că nu vorbim de o sumă mică.

E adevărat, proiectul a fost mare, dar undeva la vreo 250.000 de euro.

Și pentru asta ați avea nevoie de finanțare de la Ministerul Culturii?

Ministerul Culturii…e complicat să obții finanțare de la stat. Tot ce s-a făcut este prin sponsorizări de-a lungul timpului.

Este in dezbatere o nouă formă a Legii privind managementul instituțiilor publice de cultură. Dumneavoastră credeți că ar trebui limitate mandatele la 10 ani?

Personal nu cred asta. Și vă zic de ce. Pentru că atunci când tu ai rezultate, așa cum ți le-ai propus, așa cum au fost asumate, nu văd de ce ar fi oportună o astfel de limitare.

Fac cumva precizarea, poate că vă surprinde și ar trebui să susțin că sunt tânără și vreau eu să vin. Dar nu este așa. Faptul că ești tânăr, nu trebuie să ți se deschidă ușa. Trebuie mai întâi să vii cu ceva ce ai făcut, să demonstrezi și apoi să ceri.

Vă gândiți să candidați în momentul în care va fi deblocat postul și se va organiza concurs public?

Nu mă gândesc la asta acum. Eu, ceea ce îmi propun, pe asta mă axez. Am 120 de zile din momentul în care mi-a fost ordinul semnat.

Povestiți-ne puțin istoria dumneavoastră personală. Sunteți nepoata lui Arthur Verona?

E lungă istoria. Sunt stră-strănepoata. Arthur Verona a fost fratele bunicului tatălui meu. În familia Verona sunt 3 pictori. Arthur Verona, e adevărat, e cel de notorietate, dar și fratele lui, Nicolae Henri Verona a pictat pe miniaturi, însă a fost mai mult om politic.

La fel, fiul lui Nicolae Henri, Paul Verona este un pictor cunoscut și cumva tatăl meu a rupt tradiția și n-a dus partea de pictură mai departe, 30 de ani a condus Pavilionul Expozițional Romexpo.

Dar pe mine m-a atras pictura și am încercat să duc mai departe tradiția familiei mele.

Ce studii aveți?

Am terminat Limbi Străine la Universitatea București, Engleză-Spaniolă, cu un master pe cultură și limbajul organizațiilor internaționale tot pe engleză-spaniolă, am avut și 3 ani în care am studiat pictura la Școala de Artă a Municipiului București în paralel și, sigur, mai multe cursuri de specialitate în țară și străinătate.

Și ce v-ați dori să faceți pe termen lung în carieră? Spuneați că ați lucrat și în mediul privat.

Am lucrat și în companii private, este adevărat. Am avut oportunitatea, eram încă la facultate, am început în cadrul unui birou notarial și acolo mi-a prins foarte bine experiența pentru că am văzut ce înseamnă asta cu circuitul actelor în natură, dacă o numim așa, neacademic, dar este foarte important.

Și m-a ajutat, atunci când am intrat în instutiții publice, să fiu foarte ordonată.

Și, sigur, partea privată nu se compară cu partea de la stat.

În sens bun sau în sens rău?

În sens mediu.

Am și discutat cu colegii de la tehnic, țin foarte mult la protecția muncii. Eh, în companii, când lucrezi într-o clădire de sticlă nu vezi cabluri prin birou, politica siguranței în muncă este foarte importantă, nimeni nu își permite să facă cea mai mică abatere.

Vă întrebam ce vă doriți să faceți pe termen lung.

Eh, pe termen lung astăzi nu îmi fac…niciodată nu am fost de așa natură să îmi fac planuri pe termen lung pentru că niciodată nu știi ce se întâmplă, ce oportunități vin.

Sunt o persoană deschisă și cum vor veni lucrurile, Dumnezeu să ne ajute, să fim sănătoși, le vom realiza.

Fotografiile sunt realizate de Bogdan Iordache/PhotoCube.

The post Interviu cu Cristina Verona, strănepoata pictorului Arthur Verona, numită director interimar al Muzeului Național de Artă al României: “Nici nu am apucat să merg pe spațiul expozițional.” appeared first on Cultura la dubă.