Probabil cel mai iubit actor român în viață, Victor Rebengiuc, a anunțat că se retrage din ultimul său spectacol, Tatăl, regizat de Cristi Juncu și jucat de peste 100 de ori la Teatrul Bulandra în ultimii 3 ani. Încă de când a acceptat rolul din Tatăl, actorul anunțase că va fi ultimul său proiect, fiindcă se simte la capătul puterilor. Din cei 92 de ani de viață, Victor Rebengiuc a dedicat 70 de ani actoriei.

“Nu mai pot, am 92 de ani. Radu Beligan a jucat până pe la 97 de ani, dar pe mine nu mă cheamă Beligan. Când nu se mai poate face nimic, te retragi. Am aproape 70 de ani de când fac meseria asta, e suficient. Le urez tuturor multă sănătate și să aibă parte de bucurii. Teatrul merge în continuare și fără mine, fiecare își vede de treaba lui. Sunt foarte mulți actori tineri, talentați, pregătiți să umple de bucurie sufletele spectatorilor, așa că veniți la teatru!”, a declarat Victor Rebengiuc pentru Click.

Anul trecut, după ce a jucat cea de-a 100-a reprezentație a spectacolului Tatăl, Victor Rebengiuc declara pentru Cultura la dubă: “Nu accept să mi se spună mare actor, pentru că încă nu sunt. Față de pretențiile pe care le am eu de la un mare actor, eu nu sunt acolo.”

“Domnule Rebengiuc, am văzut tineri studenți la actorie, care abia au început facultatea, plângând foarte tare la finalul spectacolului. Au spus că standardul e foarte ridicat acum pentru ei, după ce v-au văzut pe dumneavoastră. Ce sfat ați avea pentru ei?

Să se ridice la standard!

Cum?

Cum am făcut și noi, generația noastră.

Am muncit, am fost serioși față de profesie, ne-am purtat cum trebuie, nu am pierdut nopți, n-am băut, n-am avut fel de fel de aventuri stupide.

Am muncit, ne-am căznit, am mai citit câte ceva pe alături și am izbutit. Fiecare rol ar trebui să însemne un pas înainte, un pas mai sus, o treaptă mai înaltă. Orice începător se gândește că trebuie să ajungă un mare actor. Și eu m-am gândit.

Ați știut de la început că vreți să fiți un mare actor?

Bineînțeles. De ce mă apuc de o meserie, să fiu ultimul? Aș vrea să fiu cât mai sus. Și mi-am dat seama cât de greu este. Mai am mult de mers până la a fi un mare actor. De asta nu accept să mi se spună mare actor, pentru că încă nu sunt. Față de pretențiile pe care le am eu de la un mare actor, eu nu sunt acolo, la treapta aia. Sunt unul care sper să ajungă acolo, dar să vedem dacă oi fi în stare.

Pentru un actor, ca să devină excelent, e esențial să întâlnească regizori excelenți, cum i-ați întâlnit dumneavoastră pe Ciulei și Pintilie?

Fără discuție. Și Ciulei și Pintilie, Penciulescu, Vlad Mugur, ei au însemnat încă o universitate pe care am făcut-o. De la fiecare înveți câte ceva, fiecare îți dă câte ceva.

Teatrul fără regizori nu e nimic. Este o bălmăjeală.

E nevoie de un regizor care să știe să te îndrume, să găsești adevărul personajului, să pătrunzi înăuntrul personajului cât mai adânc, ca să-i găsești gândurile, speranțele, visurile. Altminteri, învățăm un tâlc și spunem “ba bababa ba bababa”. Și gata.

La premiera acestui spectacol spuneați că este ultimul rol pe care îl acceptați. Încă mai susțineți asta?

Da. Nu o să mai iau alt rol.

Iar pe acesta ce v-a determinat să îl acceptați?

Am fost cucerit de text. Textul mi l-a adus Pino Caramitru (n.r. Ion Caramitru), trebuia să joc la Național, numai că el a murit, iar proiectele lui au fost îngropate odată cu el. Au venit alți directori și au avut alte idei.

Și atunci eu am luat piesa și am venit aici, la Teatrul Bulandra, și i-am întrebat: “vreți să facem un spectacol?”. Au fost imediat de acord și le sunt recunoscător pentru treaba asta. Și, uite, suntem și noi și ei fericiți că jucăm această piesă pe această scenă.”, spunea actorul în octombrie 2024.

Spectacolul Tatăl a marcat reîntoarcerea lui Victor Rebengiuc în teatrul pe care l-a slujit mai bine de șase decenii, în care a debutat la vârsta de 24 de ani și pe scena căruia a jucat alături de mari actori precum Lucia Sturdza Bulandra, Fory Etterle, Ștefan Ciubotărașu, Clody Bertola, fiind distribuit în spectacole reprezentative, multe dintre ele semnate de Liviu Ciulei și împărțite cu Mariana Mihuț, partenera sa de-o viață.

Victor Rebengiuc s-a născut pe 10 februarie 1933, la București. S-a evidențiat ca mare actor odată cu rolul Apostol Bologa din filmul Pădurea Spânzuraților, regizat de Liviu Ciulei și premiat la Cannes în 1966.

Apoi, în 1986, rolul Ilie Moromete din Moromeții, regizat de Stere Gulea, 1986, i-a adus recunoaștere și popularitate la nivel național.

A jucat în filmele celor mai mari regizori români, de la Dan Pița (Tănase Scatiu, Dreptate în lanțuri, Faleze de nisip, Omul zilei) la Lucian Pintilie (De ce trag clopotele, Mitică?, Balanța, Prea târziu, Paradisul ultimelor opriri, Niki și Flo, Tertium non datur). În teatru a fost un colaborator apropiat și prieten al lui Liviu Ciulei și Lucian Pintilie. A făcut parte din distribuția celebrului spectacol Revizorul, montat de Lucian Pintilie la Bulandra în 1973 și interzis de regimul comunist după doar trei reprezentații.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Victor Rebengiuc își încheie cariera de actor la 92 de ani appeared first on Cultura la dubă.

Fosta contabilă a Teatrului Bulandra din București și încă o angajată au fost trimise în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată și respectiv complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, potrivit unui comunicat transmis azi de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Cele două sunt cercetate sub control judiciar.

Principala acuzată este fosta contabilă-șefă a instituției publice de cultură. Potrivit anchetatorilor, aceasta ar fi furat aproape 800.000 de euro într-un an și jumătate.

“În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că, în perioada februarie 2018 – august 2019, una dintre inculpate, în calitate de contabil-șef în cadrul Teatrului Municipal “Lucia Sturdza-Bulandra”, și-a însușit suma totală de 3.914.570 lei din casieria instituției, prin efectuarea a 160 plăți numerar către 33 colaboratori persoane fizice, beneficiari ai veniturilor din drepturi de autor, fără ca aceștia din urmă să fi primit în realitate sumele de bani, ori au primit sume de bani considerabil mai mici decât cele menționate în statele de plată.

Sumele de bani nereale presupus plătite către diverși colaboratori erau justificate prin întocmirea unor state de plată falsificate de către contabilă șefă a teatrului și erau semnate de către aceasta și de către directorul teatrului, din acea perioadă (nr. Ducu Darie, decedat la 18 septembrie 2019).

Totodată, în sarcina celeilalte inculpate s-a reținut că a contribuit activ la recrutarea unor persoane fizice care au figurat ca fiind plătite în calitate de colaboratori ce beneficiază de venituri din drepturi de autor și a efectuat plăți în numele instituției cu sume de bani provenite din casieria instituției.

În cauză, au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra tuturor bunurilor prezente și viitoare aparținând inculpatelor până la concurența sumei de 3.914.570 lei. Măsura sechestrului asigurător a fost instituită efectiv asupra a trei imobile (apartamente), un autovehicul și asupra mai multor bijuterii aparținând inculpatelor, evaluate la aproximativ 3.500.000 lei.
Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile preventive și măsurile asigurătorii instituite în cauză.
Cercetările au fost efectuate împreună cu organele de cercetare penală din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Sector 5.”

Teatrul Bulandra, unul dintre cele mai importante din România, se află în subordinea Primăriei Capitalei. De la moartea directorului Ducu Darie, care a ocupat funcția timp de 17 ani, Primăria Capitalei nu a mai organizat concursul public pentru ocuparea funcției de manager.

Catinca Maria Nistor, numită de Gabriela Firea, l-a urmat pe Ducu Darie, în calitate de manager interimar, în perioada septembrie 2019 – august 2020. În urma unor proteste ale actorilor teatrului, Firea a demis-o pe Nistor și l-a numit în funcție pe Vlad Zamfirescu. De atunci, acesta ocupă funcția de manager interimar, deși legea prevede că un interminat nu ar trebui să dureze mai mult de trei luni. Cele mai multe teatre bucureștene se află în aceeași situație.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Fosta contabilă a Teatrului Bulandra și încă o angajată, trimise în judecată pentru delapidarea a 800.000 de euro appeared first on Cultura la dubă.

“Mămica, unde e mămica mea? Vreau să vină mămica mea!” –  strigă Victor Rebengiuc pe scenă, în finalul copleșitor al spectacolului Tatăl. Pe rândul din fața mea, un tânăr de liceu izbucnește într-un plâns greu de controlat. Colegii din stânga și din dreapta lui îl mângâie și îl țin de mână.

Este o imagine impresionantă.  

Diferența dintre ei și actorul de pe scenă e de peste 70 de ani, însă legătura umană pe care reușește să o creeze Victor Rebengiuc cu publicul nu are legătură cu vârsta.

Aseară a avut loc a 100-a reprezentație a spectacolului Tatăl, pe care Victor Rebengiuc îl joacă la Bulandra de 2 ani încoace. În fața lui au fost aduși campioni olimpici din sport și educație, tineri care abia au început să studieze actoria sau elevi de liceu.

Rând pe rând, au ieșit în lumina foaierului cu ochii înroșiți de plâns, încercând să își ascundă propriile dureri de familie. S-a dorit a fi o seară despre excelență, dar a ieșit, de fapt, o seară despre umanitate.  

***

Spectacolul Tatăl, regizat de Cristi Juncu, a debutat la Bulandra în urmă cu 2 ani. Textul, scris de Florian Zeller, laureat în 2014 al Premiului Moliere pentru cea mai bună piesă și nominalizat în 2016 la premiile Tony și Olivier, a fost tradus în limba română de Carmen Iernilă, iar Raluca Aprodu l-a adaptat pentru scenă.

Filmul “Tatăl”, regizat de Florian Zeller, cu Anthony Hopkins și Olivia Colman în roluri principale, i-a adus lui Zeller Oscarul pentru cel mai bun scenariu, iar pentru rolul tatălui, Anthony Hopkins a primit Oscarul în 2020.

La Bulandra, cu Tatăl, Victor Rebengiuc a reușit să adauge încă un rol memorabil carierei sale. De la prima reprezentație și până în prezent, cele 100 de spectacole jucate până acum au fost mereu sold out. UNITER i-a acordat premiul pentru cel mai bun actor în 2023.

Actorul avea 89 de ani la premieră, iar acum, la 91 de ani, iese după spectacol cu bastonul în mână și salută invitații speciali din foaier, campioni olimpici ai României – Simona Amânar, Marius Urzică, Marian Drăgulescu – “dar eu vă știu pe voi, de la televizor, abia aștept probele de gimnastică!), dar și tineri pe care nu îi cunoaște – “studenți la actorie? Aaaa, artiștii!”, exclamă cu zâmbetul pe buze.

“Domnule Rebengiuc, am văzut tineri studenți la actorie, care abia au început facultatea, plângând foarte tare la finalul spectacolului. Au spus că standardul e foarte ridicat acum pentru ei, după ce v-au văzut pe dumneavoastră. Ce sfat ați avea pentru ei?

Să se ridice la standard!

Cum?

Cum am făcut și noi, generația noastră.

Am muncit, am fost serioși față de profesie, ne-am purtat cum trebuie, nu am pierdut nopți, n-am băut, n-am avut fel de fel de aventuri stupide.

Am muncit, ne-am căznit, am mai citit câte ceva pe alături și am izbutit. Fiecare rol ar trebui să însemne un pas înainte, un pas mai sus, o treaptă mai înaltă. Orice începător se gândește că trebuie să ajungă un mare actor. Și eu m-am gândit.

Ați știut de la început că vreți să fiți un mare actor?

Bineînțeles. De ce mă apuc de o meserie, să fiu ultimul? Aș vrea să fiu cât mai sus. Și mi-am dat seama cât de greu este. Mai am mult de mers până la a fi un mare actor. De asta nu accept să mi se spună mare actor, pentru că încă nu sunt.

Față de pretențiile pe care le am eu de la un mare actor, eu nu sunt acolo, la treapta aia. Sunt unul care sper să ajungă acolo, dar să vedem dacă oi fi în stare.

Pentru un actor, ca să devină excelent, e esențial să întâlnească regizori excelenți, cum i-ați întâlnit dumneavoastră pe Ciulei și Pintilie?

Fără discuție. Și Ciulei și Pintilie, Penciulescu, Vlad Mugur, ei au însemnat încă o universitate pe care am făcut-o. De la fiecare înveți câte ceva, fiecare îți dă câte ceva.

Teatrul fără regizori nu e nimic. Este o bălmăjeală.

E nevoie de un regizor care să știe să te îndrume, să găsești adevărul personajului, să pătrunzi înăuntrul personajului cât mai adânc, ca să-i găsești gândurile, speranțele, visurile. Altminteri, învățăm un tâlc și spunem “ba bababa ba bababa”. Și gata.

La premiera acestui spectacol spuneați că este ultimul rol pe care îl acceptați. Încă mai susțineți asta?

Da. Nu o să mai iau alt rol.

Iar pe acesta ce v-a determinat să îl acceptați?

Am fost cucerit de text. Textul mi l-a adus Pino Caramitru (n.r. Ion Caramitru), trebuia să joc la Național, numai că el a murit, iar proiectele lui au fost îngropate odată cu el. Au venit alți directori și au avut alte idei.

Și atunci eu am luat piesa și am venit aici, la Teatrul Bulandra, și i-am întrebat: “vreți să facem un spectacol?”. Au fost imediat de acord și le sunt recunoscător pentru treaba asta. Și, uite, suntem și noi și ei fericiți că jucăm această piesă pe această scenă.”, a declarat aseară Victor Rebengiuc pentru Cultura la dubă.

Alături de actor s-a aflat în culise și Mariana Mihuț, marea actriță cu care împarte viața, scenele și platourile de filmare de 59 de ani încoace.

“Textul ăsta a fost adus de cel mai bun prieten al lui, Ion Caramitru. Ei erau prieteni de atât de multă vreme, încât nu avea cum să nu îi placă rolul ăsta. Pino l-a adus special pentru Victor, iar el l-a și primit ca pe un cadou din partea lui Pino, cu care am fost colegi de an. Orice venea din partea lui Pino, atât pentru mine cât și pentru el, însemna un lucru foarte important, pentru că venea de la un mare prieten și un om de teatru în care noi credeam foarte mult.”, mărturisește Mariana Mihuț pentru Cultura la dubă.

Spectacolul Tatăl marchează reîntoarcerea lui Victor Rebengiuc în teatrul pe care l-a slujit mai bine de șase decenii, în care a debutat la vârsta de 24 de ani și pe scena căruia a jucat alături de mari actori precum Lucia Sturdza Bulandra, Fory Etterle, Ștefan Ciubotărașu, Clody Bertola, fiind distribuit în spectacole reprezentative, multe dintre ele semnate de Liviu Ciulei și împărțite cu Mariana Mihuț.

“Nouă ne pasă foarte tare, și mie și lui Victor, de fiecare spectacol pe care îl jucăm, iar cu olimpici în sală sau fără olimpici, noi jucăm la fel. Întâmplător, și nepotul nostru e olimpic, cu atât mai multă dragoste jucăm pentru tineri.”, a completat Mariana Mihuț.

În foaier, după spectacol, mulți încearcă încă să își stăpânească lacrimile și își găsesc cu greu cuvintele. Printre ei, o studentă în anul I la actorie.

“Cum ți s-a părut spectacolul?

Doamne, absolut genial! M-a emoționat foarte tare și consider că suntem foarte norocoase că am ajuns aici în această seară.

Te-a mai impresionat vreodată așa de tare un spectacol de teatru?

Nu știu, nu cred, eu plâng destul de greu, dar chiar m-a impresionat foarte tare. Suntem anul I la UNATC și am plecat mai devreme de la ultima oră de actorie ca să ajungem aici.”, spune plângând Maria Saizescu.

“Actorul ăsta este chiar extraordinar, transmite niște emoții foarte puternice. Tot îmi ziceau colegii că e un actor foarte bun, dar atât de tare să mă impresioneze și să plângem toată sala…nu mă așteptam.

A fost prima dată când l-ați văzut pe Victor Rebengiuc jucând?

Da.

Și abia ați intrat la facultate?

Da, suntem în a doua săptămână de actorie.”, spune Lidia Beldica, tot studentă la Actorie.

Printre spectatori am întâlnit-o și pe Kira Hagi, fiica lui Gheorghe Hagi, la rândul său actriță.

“Eu am văzut spectacolul de încă două ori, dar am venit și în seara asta pentru că mă emoționez de fiecare dată și e o binecuvântare să îl văd pe domnul Rebengiuc aici. Ca un artist tânăr, învăț de fiecare dată lucruri noi. Sunt atât de emoționată de ceea ce am văzut, încât pot doar să mă înclin.

Cum crezi că poți ajunge la acest standard de actorie?

Muncă, muncă și iar muncă. Vedem și în seara asta ce înseamnă munca. Îl admir enorm pentru munca și anii pe care i-a dedicat acestei profesii. Doamne ajută să ajung și eu la experiența pe care o are dânsul și să emoționez și eu oamenii așa cum o face dânsul la fiecare reprezentație.”, a declarat Kira Hagi pentru Cultura la dubă.

Pe lista invitaților s-au aflat olimpici la informatică sau matematică, campioni la gimnastică, atletism sau canotaj. Gianina van Groningen, vicecampioană olimpică la Canotaj la Jocurile Olimpice de la Paris, a ieșit și ea cu ochii în lacrimi de la spectacol.

„Este prima dată când îl văd pe domnul Rebengiuc pe scenă, e absolut senzațional, incredibil. Știam că va fi cu o încăcătură emoțională puternică, dar nu credeam că așa puternică. Actoria și sportul au multe lucruri în comun, munca din spate nu se vede. Așa cum noi am văzut niște personaje pe scenă, așa suntem și noi văzuți, doar pe podium, doar la cursă, 7 minute. Dar ceea ce este cu adevărat extraordinar e munca din spate.

Faptul că eu știu că munca din spate înseamnă mult mai mult decât ceea ce se vede pe ecrane, mă face să mă conectez și mai mult la actori, să îi înțeleg mai bine.

Domnul Rebengiuc este definiția excelenței și nu o să uit niciodată că l-am văzut pe scenă.”, a spus Gianina van Groningen.

Lista de invitați a fost o surpriză a Teatrului Bulandra pentru actorul principal din Tatăl. După eveniment, a plecat către casă alături de soția sa și se va întoarce la teatru fiindcă este parte din ființa sa.

“Aplauzele pe care le primesc după spectacol mă fac să mă simt bucuros că oamenii apreciază munca noastră, a actorilor.

Bucuria aceasta e ceea ce vă determină să ieșiți din casă și să vă faceți profesia?

Păi ce altceva să conteze? Merg la treabă, muncă, e viața mea, teatrul este viața mea. Și filmul la fel. Actoria. Sunt actor, fac ce trebuie să facă un actor, să joace.”

***

Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025. 

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.

Citește și:

The post Victor Rebengiuc: “Nu accept să mi se spună mare actor, pentru că încă nu sunt.” appeared first on Cultura la dubă.

Același proiect i-a adus tânărului scenograf Theodor Cristian Niculae premiul pentru cel mai bun debut.

Juriul a decis ca premiul pentru cea mai bună regie să îi fie atribuit lui Silviu Purcărete, pentru spectacolul „Antonin Artaud. Familia Cenci”, după Shelley și Stendhal, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, chiar dacă regizorul anunțase într-o scrisoare publică decizia de a se retrage de pe lista nominalizărilor.

Victorul Rebengiuc a fost desemnat cel mai bun actor în rol principal pentru rolul din spectacolul „Tatăl” de Florian Zeller, regia Cristi Juncu, Teatrul Bulandra București, un spectacol care se joacă la fiecare reprezentație cu casa închisă. Despre acest rol, actorul a declarat că ar fi ultimul rol nou pe care l-a mai acceptat în cariera sa.

Costinela Ungureanu, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova, a primit premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal pentru rolul Ellida Wangel din spectacolul „Femeia mării” de Henrik Ibsen, regia Andri Zholdak.

Iată care au fost și ceilalți câștigători:

• cel mai bun actor în rol secundar: Dan Pughineanu, pentru rolul Marlene, amfitrion din spectacolul „Opera de trei parale”, regia, coregrafia, costumele Răzvan Mazilu, Teatrul Excelsior București
• cea mai bună actriţă în rol secundar: Cendana Trifan, pentru rolul Fiica din spectacolul „Mamă” de Marta Barceló, regia Mariana Cămărășan, Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu
• cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută: “Iarbar”, scenariul și regia Radu Afrim, după texte de Simona Popescu, Teatrul Naţional Târgu Mureș –Compania  „Liviu Rebreanu”
• cea mai bună scenografie: Oana Micu, pentru scenografia spectacolului „Blasted” de Sarah Kane, regia Bobi Pricop, Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu Gheorghe
• cel mai bun critic de teatru: Alina Epîngeac
• cel mai bun spectacol de teatru radiofonic: „Spărgătorul de nuci şi regele şoarecilor” de Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, dramatizarea radiofonică şi regia artistică Diana Mihailopol, Societatea Română de Radiodifuziune
• premiul special pentru creativitate și rezistență în teatrul independent: Auăleu.

Evenimentul a avut loc la Sala Mare a Teatrului Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a avut loc ediția cu numărul 31 a Galei Premiilor UNITER. Regia spectacolului a fost semnată de Răzvan Mazilu, iar scenografia de Dragoș Buhagiar.      

The post “Seaside Stories”, regizat de Radu Afrim, a fost desemnat cel mai bun spectacol la Premiile UNITER appeared first on Cultura la dubă.

După acea perioadă, în care imaginea Bulandra a fost umbrită de scandaluri, și după 2 ani de restricții impuse de pandemie, un nou spectacol readuce Bulandra în atenția publicului, reamintind de gloria de altădată, când oamenii stăteau la coadă la bilete.

În zilele noastre, biletele puse în vânzare la “Tatăl”, cu Victor Rebengiuc în rol principal, s-au epuizat online în câteva ore. “Tatăl” nu este doar un spectacol emoționant, ci este un simbol al revenirii lui Victor Rebengiuc la Bulandra, teatrul care l-a consacrat.

De asemenea, anunțul marelui actor că acesta va fi ultimul său rol nou, a stârnit și mai mult interesul publicului.

Este un moment important în povestea Teatrului Bulandra, iar prezența lui Victor Rebengiuc are o forță uriașă, care poate însemna și mult așteptata renaștere a acestui loc încărcat de istorie.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă, managerul interimar Vlad Zamfirescu, vorbește despre acest punct de cotitură, povestește cum a revenit Victor Rebengiuc la Bulandra, dar și cum poate fi reclădit acest teatru, atât din punct de vedere artistic, cât și din punct de vedere administrativ și arhitectural. Clădirea Bulandra de la Izvor a fost pusă de Primăria Capitalei pe lista monumentelor istorice care ar putea fi consolidate prin PNRR.

***

Cine a venit cu propunerea acestui spectacol? Cum s-a legat colaborarea?

Eram într-o zi la repetiții, la “Cină cu prieteni”, și am primit o vizită neașteptată. Domnul Victor Rebengiuc a intrat pe ușa sălii Liviu Ciulei. Ne-am bucurat cu toții de vizită, evident.

Domnul Rebengiuc e o prezență extraordinară, o personalitate care, din momentul în care intră într-un spațiu, o sală de teatru în special, schimbă ritmul, energia, intensitatea emoțiilor. Nu sunt metafore, toți colegii mei pot confirma asta.

Deci, după ce a intrat, ne-a salutat, a glumit cu noi, mi-a spus că vrea sa vorbeasca ceva cu mine.

Ne-am așezat la masă și mi-a zis că și-ar dori să facă acest spectacol, “Tatăl”, la Bulandra. Inițial, proiectul era propus în alt teatru, dar domnul Rebengiuc și-l dorea la Bulandra.

Răspunsul meu, “Da, absolut!”. Sigur că situația financiară era extrem de complicată, cum se întâmplă peste tot în ultimii ani. Mai mult, trebuia să incepem producția unui alt spectacol pe sfârșit de an. Dar, în fata unui asemenea proiect, cu Victor Rebengiuc, nu mă puteam împiedica de niciun obstacol.

Evident, a fost o muncă de echipă. Tot teatrul s-a concentrat în jurul acestui proiect, iar lacrimile cu care mulți dintre noi a trebuit să ne luptăm după ce am văzut avanpremiera sunt cea mai bună dovadă că efortul a meritat.

Suntem cu adevarat onorați de prezența domnului Rebengiuc. Și suntem încântați că putem oferi publicului un asemenea spectacol.

Aveți toate reprezentațiile acestui spectacol sold-out și înțeleg că s-au vândut toate biletele în câteva ore. De când nu s-a mai întâmplat asta la un spectacol al Teatrului Bulandra?

În general, Bulandra nu a suferit de lipsa de public. Chiar și în momentele cele mai dificile, Bulandra, potrivit statisticilor, a fost și a ramas unul din teatrele cele mai cautate de către spectatori.

Și asta se datorează unor personalități marcante ale teatrului romanesc, care și-au lăsat amprenta asupra acestui teatru. Dar acum evident că a fost ca o explozie.

Telefoanele nu se mai opreau. Inclusiv eu am fost sunat în prima zi de cel puțin 40 de ori, pentru a fi intrebat cum se mai poate găsi încă un bilet.

Ba chiar un prieten mi-a arătat o poză cu două bilete la vânzare pe olx la suprapreț. A fost un boom. Și este în continuare.

De curând, am scos la vânzare trei reprezentații care s-au vândut în câteva ore. Două-trei ore. E un fenomen care ma bucură extraordinar, atât pentru că dovedește admirația publicului pentru domnul Victor Rebengiuc, un imens reper artistic, cât și pentru că demonstrează capacitatea teatrului de a schimba societatea, de a o face să evolueze, de a stimula curiozitatea, emoția, căutarea unor valori autentice. E un aspect esențial, cred.

Mai ales că, uneori, apar și abordări care susțin că teatrul, în special, arta, în general, sunt preocupari mai puțin relevante. Chestiuni secundare. Astfel de abordari sunt cel puțin mioape, pentru a evita cuvinte mult mai grele.

Arta oferă identitate, sens, continuitate.

Vârfuri culturale de anvergura domnului Rebengiuc ne arată ce potențial avem și, înca mai important, ne reamintesc că avem responsabilitatea de a nu ne irosi potențialul.

Teatrul nu este doar o categorie bugetară minusculă, mai mereu subfinanțată. Teatrul este, poate fi, atât o oglindă a lumii, a adevărurilor ei, cât și o hartă care ne îndrumă către o versiune mai bună, mai deșteaptă, mai lucidă, a fiecăruia dintre noi.

Ca manager presupun că vă doriți să programați cât mai multe reprezentații. Dar trebuie să țineți cont în primul rând de disponibilitatea lui Victor Rebengiuc. Cum reușiți să găsiți un echilibru între cele două aspecte?

Simplu. Domnul Rebengiuc își dorește ca acest spectacol să se joace. Evident și noi ne dorim exact același lucru. Așa că programarea se face într-un ritm firesc.

Cum a fost la avanpremieră? Care a fost reacția publicului? Ce a zis domnul Rebengiuc după aceea?

Emoționant e puțin spus. Mi-am început cariera în acest teatru, sub mandatul domnului Rebengiuc.

Primul spectacol în care am jucat după angajare a fost alături de domnia sa, tot la sala Liviu Ciulei, în regia Cătălinei Buzoianu. Și iată că, după fix 25 de ani, ne-am regăsit într-o formulă oarecum asemănătoare.

Încă nu-mi vine să cred că am avut acest noroc, să pot fi o rotiță dintr-un asemenea întreg. Am fost foarte emoționat și în timpul și după avanpremieră. La fel ca mai toți colegii mei și persoanele din public.

Au fost evident, multe aplauze, urale, lacrimi. Marii artiști și spectacolele lor creează momente unice. Sincer, nu-mi amintesc exact ce a spus domnul Rebengiuc dupa spectacolul. Dar îi văd și acum zâmbetul, privirea, smerenia de artist autentic. Si cred că e posibil să fi zis ceva de genul.. “mâine când repetăm?”.

Vorbind puțin despre situația Teatrului Bulandra, sunteți manager interimar de aproape 2 ani. Ce știți despre organizarea unui concurs public pentru postul de manager general? Primăria ne-a transmis la începutul acestui an că pregătește concursul. Dar de atunci l-a tot pregătit și nu a fost anunțat nimic.

Din comunicările oficiale recente, înțeleg că pregătirele sunt aproape finalizate. Nu cunosc amănunte. E o chestiune care ține de Primărie, sunt mai multe teatre care trebuie să-și definitiveze echipa managerială.

Sigur că e natural și necesar ca Bulandra să aibă o conducere stabilă, cu un program transparent și criterii de performanță ce pot fi evaluate obiectiv, periodic.

Veți candida pentru postul deplin?

În momentul în care va fi comunicată o decizie oficială referitoare la organizarea concursului, voi lua o decizie. Pentru moment, mă interesează mult mai mult premierele teatrului, cât de curând vom avea o nouă producție, cu o distribuție exclusiv feminine, în care se regăsesc nume uriașe ale teatrului românesc; organizarea internă, consolidarea brandului Bulandra, parcurgerea etapelor procedurale necesare pentru renovarea cabinelor teatrului – pentru care Primăria Generală a prevăzut alocari bugetare.

Ce v-ați propus ca manager interimar și ce ați reușit să faceți din ceea ce v-ați propus?

Artistic, în aproape 2 ani, influențați dramatic de restricțiile impuse în pandemie, am reușit să scoatem 6 spectacole noi și suntem în repetiții cu al șaptelea. Am fost selectionați la festivalul International Shakespeare de la Craiova cu “Furtună”, în regia Adei Milea, și ulterior am fost selecționați la Festivalul International de la Gdansk – Polonia, unde vom participa la sfârșitul lui iulie.

Am echilibrat raportul între actorii angajați și colaboratori, astfel încât Teatrul Bulandra să nu mai joace pe minus.

Am reușit ca aproape 90% din trupa artistică angajată să fie angrenată în proiecte artistice. Mi-am dorit 100%, dar mai avem de lucru aici. 

Administrativ au fost mult mai multe, la acest capitol erau nenumarate de îndreptat. Mentionez ca Teatrul Bulandra a demarat procedurile pentru repararea cabinelor de la Sala Toma Caragiu, ca avem, în sfârșit, după 17 ani, parcări la ambele săli, că nu mai plouă în Sala Liviu Ciulei și că primăria a început demersul pentru consolidarea Sălii Liviu Ciulei.

Care este situația procesului cu fostul manager interimar Catinca Nistor?

Bulandra a câștigat pe fond în prima instanță, urmează recursul.

Probabil spre sfârșitul anului vom avea o decizie definitivă. Avocații teatrului se ocupă de acest caz care, din păcate, nu e singurul. Urmare a unei măsuri dispuse de Corpul de Control al Primarului General, Teatrul a deschis o acțiune civilă de recuperare a unui prejudiciu produs în perioada 2018-2019.

E vorba de un prejudiciu estimat de Corpul de control la peste 4 milioane de lei. În prezent, acest dosar civil este suspendat până la soluționarea cercetărilor penale efectuate de organele abilitate, tot ca urmare a sesizării Corpului de Control. Justitia va decide, lucrurile trebuie să-si urmeze cursul firesc.

De ce ar avea nevoie Teatrul Bulandra pentru a redeveni un reper artistic al teatrului românesc, la fel ca în perioada Ciulei – Pintilie?

De proiecte de anvergură cu texte semnificative și artiști pe măsură. Cred că cele 7 șapte producții realizate recent reprezintă un pas în acest sens. Mai e nevoie și de obiective artistice și de infrastructură clare și transparente.

De implicarea întregii echipe artistice, tehnice și administrative pentru a îndeplini obiectivele. De consolidarea comunicării cu publicul și platformele media. De parteneriate cu organizațiile nonguvermantale, cu mediul universitar de profil artistic, cu asociațiile profesionale. De sprijinul autorităților, în paralel cu atragerea finanțărilor suplimentare din zona privată. De proiecte dedicate tinerei generații – chiar în aceste zile pregătim ceva în acest sens.

Și, nu în ultimul rând, cred că avem nevoie noi, cei din echipa Teatrului Bulandra, să ne reamintim cum am vibrat și cum ne-am îndrăgostit de acest loc, de acest fenomen, care are o poziție aparte în peisajul cultural românesc. 

The post Vlad Zamfirescu, manager interimar Bulandra: “Avem nevoie ca noi, cei din echipa Teatrului Bulandra, să ne reamintim cum am vibrat și cum ne-am îndrăgostit de acest loc.” appeared first on Cultura la dubă.

Textul, laureat în 2014 al Premiului Moliere pentru cea mai bună piesă și nominalizat în 2016 la premiile Tony și Laurence Olivier, a fost tradus în limba română de Carmen Iernilă, Raluca Aprodu adaptându-l pentru scenă.

“Tatăl” a devenit și poveste pentru marele ecran, în filmul cu același nume, regizat de Florian Zeller, cu Anthony Hopkins și Olivia Colman în roluri principale. Pentru acel rol, Anthony Hopkins a primit Premiul Oscar în 2020, iar Florian Zeller a fost premiat cu Oscar pentru cel mai bun scenariu.

Alături de Victor Rebengiuc – în rolul unui tată bătrân care își caută reperele fixe, rătăcit printre percepții fluide – din distribuție fac parte: Ana Ioana Macaria, Cătălin Babliuc, Oana Tudor, Maria Veronica Vârlan și Constantin Dogioiu.

Spectacolul marchează reîntoarcerea lui Victor Rebengiuc în teatrul pe care l-a slujit mai bine de șase decenii, în care a debutat la vârsta de 24 de ani și pe scena căruia a jucat alături de mari actori precum Lucia Sturdza Bulandra, Fory Etterle, Ștefan Ciubotărașu, Clody Bertola, fiind distribuit în spectacole reprezentative, multe dintre ele semnate de Liviu Ciulei.

Printre rolurile sale memorabile se numără Caliban (Furtuna), Brutus (Iulius Cezar), Stanley (Un tramvai numit dorință), Tipătescu (O scrisoare pierdută), Pampon (D ale carnavalului).

Într-un interviu acordat pentru Digi 24, Victor Rebengiuc a declarat că acesta va fi ultimul rol pe care îl mai acceptă, starea sa de sănătate fiind fragilă.

“Am 89 de ani, în curând o să am peste câteva luni 90, nu mai merge! Trupul meu nu-mi mai permite, sănătatea mea e în mare suferință, e greu. M-am luptat foarte tare în repetițiile astea ca să pot juca rolul ăsta. Sper să-l pot juca și în fața publicului de câte ori voi putea, dar nu mai vreau să mai antamez un alt rol. Gata! E ultimul rol pe care-l joc!”, a declarat actorul.

The post Victor Rebengiuc joacă weekendul acesta în spectacolul “Tatăl”, la Teatrul Bulandra appeared first on Cultura la dubă.

Un senator a propus amânarea votului, după ce candidata nu a putut să spună care sunt principalele sale două obiective.

“Catinca Nistor: Eu am niște idei, dar nu vreau să vorbesc.

Senator 1 : Dar știți că nu e secret, totuși, când mergeți într-o asemenea poziție trebuie să aveți niște obiective.

Senator 2: Domnule președinte, dacă doamna nu poate să vorbească, nici noi nu putem să votăm.Vă propun amânarea votului.”

Până la urmă, Catinca Nistor a primit aviz pozitiv. Iată câteva dintre declarațiile din timpul audierilor:

“Puteți avea toată încrederea că am tot sprijinul și toate relațiile și tot istoricul profesional și intelectual pentru a conduce această misiune și ca să vă spulber orice suspiciuni juridice, eu am scos și cazierul meu, l-am pregătit și puteți vedea că este imaculat.

-Nu suntem la ministerul de interne, nu ne interesează cazierul.

-Totuși, poate pentru a spulbera orice suspiciuni.

-Cel care va ocupa funcții va avea nevoie de relații și rețea la Londra și rețeaua, în stilul rețelelor politice pe care le putem avea aici, nu sunt utile acolo.”

Cultura la dubă a scris în exclusivitate, în urmă cu mai bine de o lună, că ICR o va numi pe Catinca Nistor în funcția de director al ICR Londra.

Catinca Maria Nistor are 33 de ani, este actriță și actuală colaboratoare a postului lui Adrian Sârbu, Aleph News, în calitate de prezentatoare.

Ea este fiica actorului român Stelian Nistor, fost lider al Lojei Masonice de rit scoțian, care are sediul central la Londra. Stelian Nistor a deținut președinția Conferinţei Mondiale a Ritului Scoţian prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor, în grad 33 şi Ultim.

Părinții Catincăi Nistor sunt nașii de cununie ai PSD-istului Valeriu Zgonea.

Catinca Nistor a fost timp de aproximativ un an director interimar al Teatrului Bulandra, în mandatul primarului Gabriela Firea.

Ea a fost dată afară după un protest public al actorilor de la Bulandra și, ulterior, trimisă în judecată de noua conducere interimară pentru că și-ar fi atribuit sume de bani necuvenite.

În primă instanță, pe 19 septembrie 2021, Tribunalul București a decis să anuleze contractele încheiate pe drepturi de autor și a obligat-o pe pârâtă să returneze teatrului aproape 7000 de euro. Decizia nu este definitivă.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă în martie 2020, pe când era managerul teatrului Bulandra, Catinca Maria Nistor declara:

“Când am împlinit 28 de ani, mi-am dat termen până la 35 să am rostul meu la Londra, unde merg frecvent. Am început să îmi construiesc un network acolo.

Visul meu e să mă trezesc dimineața, să știu cum arată bucătăria mea, make a tea și breakfast, să merg la lucru și să fac în fiecare zi același lucru, să lucrez on stage, în Londra.”

În timpul audierilor din Senat, aceasta a spus despre perioada petrecută la Bulandra că:

“Experiența de 11 luni de asigurare a interimatului Teatrului Bulandra, luni care au cuprins chiar perioada începutului pandemiei și am întâlnit situații dificile în primul rând dpdv financiar, care m-au făcut să mă folosesc de toate resursele pe care le-am avut și experiența aceasta cred că mă va ajuta în următoarea misiune, pe care urmează să o încep”.

Catinca Nistor este prietenă și cu George Ivașcu, managerul Teatrului Metropolis, fost ministru PSD al Culturii, la rândul său Mare Maestru în Masonerie. De altfel, Catinca a fost prezentă ieri în birourile Teatrului Metropolis, după conferința de presă în care Ivașcu și-a anunțat demisia. Catinca Nistor a fost distribuită și în spectacolul de la Metropolis – „O casă de păpuşi – partea a doua“, care a avut premiera în ianuarie 2022.

Despre această producție, Primăria Capitalei a declarat că “Teatrul Metropolis a cheltuit anul trecut pe producția unui spectacol în care au jucat 3 actori consacrați și o tânără actriță suma de 265.117 lei. (nr. actorii sunt Oana Pellea, Vlad Ivanov, Victoria Cociaș și Catinca Nistor)

Onorariile plătite acestor actori pentru repetiții au fost de 64.490 lei, onorariul pentru cele 9 spectacole jucate a fost de 58.047 lei și onorariul pentru premieră, de 6.443 lei.”

Comisia pentru Cultură din Senat a votat numirea Catincăi Nistor la ICR Londra astfel: 13 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Înregistrarea audierii sale poate fi urmărită mai jos, de la minutul 41.04.

The post Catinca Nistor, noul director ICR Londra: “Cred că sălile pline de români vor fi apreciate de englezi.” appeared first on Cultura la dubă.

De mai bine de doi ani, de la decesul managerului Ducu Darie, Teatrul Bulandra este condus de un interimat, deși legea prevede ca un concurs public să fie organizat în maximum trei luni de la eliberarea funcției.

Conform unui punct de vedere transmis de Primăria Capitalei pentru Cultura la dubă, în aceste zile de elaborează caietul de obiective, urmând ca probabil la începutul anului viitor să fie anunțat concursul.

Ducu Darie s-a stins din viață pe 18 septembrie 2019. După decesul său, conducerea teatrului a fost preluată de Catinca Maria Nistor, pe atunci director adjunct.

Nistor a fost numită de Gabriela Firea manager interimar și tot Gabriela Firea a destituit-o pe 12 august 2020, după un protest al actorilor Teatrului Bulandra.

Actorii l-au propus atunci ca interimar pe Vlad Zamfirescu, iar acesta a rămas la conducere până în prezent.

Potrivit legii, un mandat de manager interimar nu ar trebui să dureze mai mult de 120 de zile. Primăria Capitalei, cea în subordinea căreia se află instituția Bulandra, era obligată să organizeze concurs public, iar câștigătorul să fie ales de o comisie de specialitate, pe baza unui proiect scris și a pregătirii în domeniu.

Primăria Capitalei precizează pentru Cultura la dubă că “în prezent, este în derulare procedura de elaborare a caietului de obiective, etapă în cadrul procesului de organizare a concursului de proiecte de management.”

În tot acest timp, Sala Toma Caragiu de la Grădina Icoanei se află într-o continuă degradare și necesită investiții pe care PMB susține că nu le poate acoperi.

Vlad Zamfirescu publica pe 12 februarie 2021 o serie de imagini care arătau starea deplorabilă în care se află cabinele actorilor și declara că “această catastrofă trenează de zeci de ani. Dar dacă o vom mai tolera înseamnă că facem “umbra degeabă”.“

Acesta a cerut suplimentarea bugetului teatrului, dar nu a primit banii necesari de la primărie.

The post Primăria Capitalei pregătește concursul pentru funcția de manager al Teatrului Bulandra appeared first on Cultura la dubă.

Cu toate acestea, se remarcă, din nou, bugetul primit de Opera Comică pentru Copii.

Instituția condusă de soprana Felicia Filip, venită la conducere în anul 2014, pe când primar general era Sorin Oprescu, a devenit rapid unul dintre cele mai bogate centre culturale bucureștene, finanțate cu bani publici, depășind bugetele unor teatre de prestigiu precum Odeon sau Bulandra.

Anul acesta, Opera Comică pentru Copii ar urma să primească peste 21 de milioane de lei, adică aproximativ 4.300.000 de euro.

De-a lungul anilor, Opera Comică pentru Copii a devenit o instituție axată pe atragerea familiilor cu posibilități financiare, oferind, pe lângă spectacole, petreceri private sau abonamente VIP și business. De exemplu, o companie putea să cumpere un abonament de 5000 de lei, cu acces la orice spectacol din weekend, iar numele companiei era inscripționat pe scaun și în foaierul Operei Comice pentru Copii. 

Anul acesta, instituția organizează și ateliere de zumba, cor, balet, dansuri populare, actorie, ceramică, etc, pentru suma de 300 de lei pe modul.

În ciuda faptului că este o instituție finanțată din bani publici, Opera Comică pentru Copii este inaccesibilă copiilor și elevilor din familii defavorizate. Un bilet individual la un spectacol costă 30 de lei la parter și 20 de lei la balcon. Pe când un bilet la evenimente organizate prin școli costă 25 de lei.

Deși în discursuri publice se laudă cu un model de business de succes, iar anul trecut a avut un buget de aproximativ 31 de milioane de lei, Opera Comică pentru Copii a terminat 2020 cu un bilanț pe minus, acumulând datorii de aproximativ 5 milioane de lei. Așadar, din bugetul pe 2021, 5 milioane de lei vor merge către restanțe.

Chiar și așa, Opera Comică rămâne în topul finanțărilor din cultură, în bugetul PMB, urmată de Muzeul Municipiului București, cu un buget de 20 de milioane de lei și cu mai multe muzee în subordine.

Circul Metropolitan ar urma să primească 16 milioane 400.000 de lei.

Pe de altă parte, ARCUB, cel mai mare centru de proiecte culturale din București, primește doar 14 milioane de lei, în condițiile în care ar trebui să acopere și nevoile sectorului independent. Pentru proiecte realizate de independenți, ARCUB va aloca 5 milioane de lei din buget, așa cum Nicușor Dan promisese încă din toamnă. 2 milioane de lei vor fi alocați achitării datoriilor.

ARCUB nu va avea bani de propriile proiecte și nici buget pentru consolidarea clădirii din Batiștei, despre care directorul Mihaela Păun a vorbit într-un interviu pentru Cultura la dubă.

Nici Teatrul Bulandra din capitală, care are mare nevoie de reparații la cabinele actorilor de la Sala Toma Caragiu (Icoanei) nu a primit banii necesari. Bugetul Teatrului Bulandra alocat de PMB se ridică la 15 milioane de lei.

Odeon primește 14 milioane de lei, aproape la fel ca Teatrul de Comedie, pe când Teatrului Nottara îi sunt alocate aproape 18 milioane de lei.

Prioritățile anunțate de primarul Nicușor Dan sunt rețeaua de termoficare, Pasajul Doamna Ghica, șoseaua Prelungirea Ghencea, consolidarea clădirilor cu risc seismic, refacerea Planului Urbanistic General sau semaforizarea inteligentă. În domeniul cultural, principalul obiectiv scos în evidență de către primar este continuarea lucrărilor de reabilitare a Teatrului Ion Creangă din Piața Amzei, care durează de ani de zile.

“E un buget care face curățenie în primărie și pregătește construcția Noului București. În ciuda constrângerilor pe care le avem, am reușit să deblocăm investițiile și să planificăm câteva obiective importante pentru Capitală.”, a declarat primarul Nicușor Dan.

Bugetul PMB pe 2021 poate fi consultat AICI și se află, deocamdată, în dezbatere publică, sumele fiind propuse, nu decise prin votul Consiliului General.

The post Opera Comică pentru Copii, instituția de cultură cu cel mai mare buget de la Primăria Capitalei appeared first on Cultura la dubă.

Vlad Zamfirescu, directorul interimar al Teatrului Bulandra, a publicat în urmă cu scurt timp imagini care arată cabinele actorilor de la Sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra într-o stare avansată de degradare.

Sala de la Icoanei necesită investiții majore, iar Vlad Zamfirescu a cerut Primăriei Capitalei suplimentarea bugetului teatrului pentru anul 2021.

Deși acesta susține că problemele durează de zeci de ani, este pentru prima dată când un director al Teatrului Bulandra le face publice.

Teatrul Bulandra a fost condus de Ducu Darie vreme de 17 ani, iar după moartea sa, a fost preluat de managerul interimar Catinca Maria Nistor. Aceasta a fost demisă de către primarul Gabriela Firea, în urma unui protest al angajaților teatrului, iar locul său a fost luat de Vlad Zamfirescu în vara lui 2020.

Pentru ocuparea funcției de director, Primăria Capitalei ar fi trebuit să organizeze un concurs public încă de acum un an.

Iată postarea integrală a lui Vlad Zamfirescu:

“Cabina doamnei Bulandra

Anul 2021

Am decis că adevarul trebuie spus și mai ales arătat.

Așa arată cabinele Teatrului Bulandra, Sala “Toma Caragiu”, în prezent.

Singurul teatru din București care face parte din Uniunea Teatrelor Europene a fost lăsat să ajungă în starea asta.

Nu are sens să comentez aici de ce și cum s-a ajuns într-o asemenea situație.

Cert este că așa stau lucrurile în prezent.

Și de parcă nu ar fi fost suficient, magazia de decoruri stă să cadă, iar arhiva este într-o stare de degradare aproape totală. Dacă v-aș pune poze și de acolo ar fi deja prea mult. Ar trebui să pun înainte și avertismentul: “Aceste imagini vă pot afecta emoțional“.

Aceasta catastrofă trenează de zeci de ani. Dar dacă o vom mai tolera înseamnă că facem “umbra degeabă”.

La întalnirea cu consilierii primăriei am fost întrebat de ce am bugetat o suma mai mare la capitolul 20.02 ( reparații curente ) și 20.05 ( obiecte de inventar).

Iată de ce am cerut urgent alocarea acestei sume. În cadrul întâlnirii cu Primarul General, acesta s-a aratat real interesat de rezolvarea acestei probleme.

Ps. Dosarul cu pozele tuturor spațiilor a fost înmânat primăriei.”

The post “Așa arată cabinele Teatrului Bulandra în prezent. Catastrofa trenează de zeci de ani.” – Vlad Zamfirescu, directorul interimar al Teatrului Bulandra appeared first on Cultura la dubă.