Ulterior, coiful va intra în procesul de restaurare, iar brățările vor rămâne în expoziția permanentă.

“Asemenea bunuri nu aparțin doar trecutului, ci responsabilității noastre prezente. Acest episod ne amintește cât de expus poate fi patrimoniul. Protejarea lui nu poate rămâne o noțiune abstractă. Instituțiile au o răspundere aparte. Patrimoniul nu poate depinde doar de reacția noastră în momente de criză. El are nevoie de continuitate și de un temei legal. În această logică, este important să aduc în discuție importanța legii cadru a culturii, fără de care eforturile de protejare riscă să rămână fragmentare. Nu e suficient să spunem s-au întors, ci să vedem ce facem cu această întoarcere.”, a transmis ministrul Culturii, Andras Demeter.

“Sunt profund recunoscător că am putut aduce înapoi Coiful și cele două brățări. Atacul violent, cu dinamită, a fost de o gravitate fără precedent în muzeele din vest. Autoritățile din ambele țări au depus eforturi foarte mari în tot acest timp. În câteva săptămâni, judecătorii olandezi vor da și sentința în acest caz, în care sunt judecați 3 suspecți. Toți cei care au informații despre cea de-a treia brățară, așa cum am spus și în Olanda, îi rugăm să vină în față.”, a declarat directorul Muzeului din Drents, Robert van Langh.

*** știre în curs de actualizare

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice au revenit acasă, la Muzeul Național de Istorie a României appeared first on Cultura la dubă.

Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice furate de la Muzeul Drents din Olanda au fost recuperate și arătate azi într-o conferință de presă organizată de autoritățile olandeze. O brățară este în continuare dispărută.

Olandezii au transmis că au lucrat permanent în ultimul an la recuperarea artefactelor, cooperând cu procurori la nivel european.

Coiful a fost ușor deteriorat, iar starea brățărilor este intactă – au transmis olandezii.

“Obiectele au fost restaurate anterior expoziției din Olanda, iar singurele deteriorări, ca urmare a acestui jaf, sunt exact asupra părților care au fost restaurate în trecut, acestea au fost ușor slăbite. Dar cred că ele pot fi din nou restaurate.” – a transmis directorul Muzeului din Drents. Acesta a mai spus “Valoarea acestor artefacte este de neegalat. De aceea Muzeul din Drents a vrut să le arate lumii.”

Ministerul Culturii din România va susține mâine, de la ora 13.30, o conferință de presă pe această temă și pe tema patrimoniului depozitate în containere de către Muzeul Național George Enescu.

*** știre în curs de actualizare

The post Primele imagini cu Coiful de la Coțofenești și două brățări recuperate. Coiful a fost ușor deteriorat appeared first on Cultura la dubă.

Din păcate, însă, analizând cu atenție declarațiile, informațiile oferite de partea olandeză și contractul dintre cele două muzee, reies mai multe inadvertențe.

Pentru că nu suntem în măsură să analizăm sisteme de securitate, am apelat la ajutorul unui specialist în montarea de expoziții internaționale, care cuprind valori de tezaur.

Între timp, povestea furtului și încercarea de a găsi public un țap ispășitor, s-a transformat într-o luptă politică. Premierul Ciolacu susține că Tezaurul a fost scos din țară fără hotărâre de guvern, așa cum ar fi trebuit. Lucian Romașcanu (PSD) o trage la răspundere la Raluca Turcan (PNL), ministrul Culturii la momentul organizării expoziției din Olanda.

Cultura la dubă publică documentele care au avizat exportul bunurilor. Pe ele se află și semnătura Ralucăi Turcan, membru al guvernului Ciolacu.

VITRINELE

În conferința de presă, directorul MNIR, Ernest Oberlander Târnoveanu a declarat că a cerut specific ca artefactele să fie expuse în vitrine speciale antifurt.

“În contract au fost incluse cerințe specifice ale noastre, de exemplu vitrine speciale antifurt. Piesele care au fost furate erau în vitrine speciale cerute de Muzeul Național de Istorie.”, a spus acesta.

În realitate, în contract, la capitolul privind securitatea, singura specificație privind vitrinele este “vitrine sigilate”, nu “vitrine antifurt”. Mai mult decât atât, nicăieri în cele 11 pagini de contract nu există vreo diferențiere pentru condițiile de securitate privind Coiful de la Coțofenești sau brățările dacice regale, piese din Tezaurul Național.

Toate specificațiile de securitate sunt descrise generalist, referindu-se la toate cele 673 de piese împrumutate. De altfel, MNIR a cerut în contract ca în caz de furt, să fie anunțat în maximum 24 de ore. Un interval uriaș în astfel de cazuri, obiectele furate putând fi transportate în acest interval în alt colț al lumii.

Cosmin Tudose este expert în vitrine de înaltă securitate la o companie belgiană și lucrează la instalarea unora dintre cele mai mari expoziții din lume. Recent a lucrat la construcția unei vitrine pentru costumul de astronaut cu care Neil Armstrong a pășit pe Lună, dar și la vitrine care au securizat coroanele regale britanice.

L-am rugat să explice pentru Cultura la dubă care este diferența de terminologie între “vitrină sigilată”, așa cum MNIR a cerut în contract și “vitrină antifurt”, așa cum se folosește în cazul obiectelor importante de patrimoniu.

De asemenea, el analizează mai jos chiar vitrina în care a fost expus la Drents Coiful de la Coțofenești.

“În orice proiect pentru o expoziție există un scenograf sau un architect. Arhitectul împreună cu departamentul de conservare a operelor unui muzeu stabilesc specificațiile vitrinelor.

În termeni de specificații există două clase: cea de etanșeitate și protecție a obiectelor, aici fac referire doar la ce trebuie să îndeplinească vitrina pentru a proteja obiectul, de exemplu controlul de umiditate. Noi primim în specificațiile proiectului umiditatea necesară, astfel încât materialele folosite în construcția unei vitrine trebuie să nu degaje gaze dăunătoare pentru obiecte, se folosesc materiale specifice. Toate acestea sunt listate de departamentul de conservare.

Responsabilitatea aceasta cine o are? Cel care împrumută sau cel care dă obiectele spre împrumut?

Dar ce înseamnă „vitrină sigilată”, așa cum scrie în contractul dintre MNIR și Drents?

Vitrină sigilată e o formulare vagă pentru mine. Profesional, lucrând în domeniu de 10 ani, eu nu am întâlnit termenul de sigilat. Poate se referă la air-tight, deci mai mult are legătură cu conservarea sau că e o vitrină închisă. Dar nu se referă la securitate.

Și acum ajungem la a doua categorie, care are legătură cu securitatea.

Iar muzeul gazdă poate să aibă o securitate atât de bună, ca la aeroport, cu pază permanentă printre sălile de expoziție, încât să nu fie necesare vitrine antifurt.

Dar ce înseamnă, mai exact, o vitrină antifurt?

Nivelul antifurt se referă la timpul cât ia unei echipe de a sparge respectiva vitrină. Nu există să fie 100% imposibil de spart, la un moment dat tot se sparge. Dar timpul diferă.

Câte clase de securitate există?

Foarte multe clase.

De exemplu, ce fel de clasă de securitate se folosește la o piesă de tezaur?

La un obiect de tezaur, îți pot da exemplu coroana și bijuteriile familiei regale din Anglia, proiect în care am fost implicat.

Proprietarul obiectului stabilește cu arhitectul că nivelul de securitate e foarte înalt și impune specificații înalte. Se poate folosi sticlă laminată de înalte specificații, a cărei spargere ar putea dura și o jumătate de oră cu un ciocan impresionant ca mărime.

Se folosește o sticlă mai groasă și cu mai multe straturi de PVB, transparente, care se regăsesc între straturile de sticlă. O cerință ar fi sticlă de minimum 6.6.4. Ce înseamnă 6.6.4? Prima sticlă să fie de 6 mm, a doua de 6mm, iar 4 se referă la numărul de PVB-uri – ele dau o mare rezistență sticlei.

Ulterior, nu lăsăm expuse muchiile de la îmbinarea între sticlă și sticlă. Îmbinarea se realizează, ca să crești securitatea, cu rame metalice care se siliconează pe sticlă și nu pot fi înlăturate cu ușurință.

Dat fiind că acest jaf a avut loc în 2 minute, crezi că o astfel de vitrină ar fi putut fi spartă cu barosul?

Îmi e greu să cred, ar fi durat mai mult.

Mai mult decât atât, chiar dacă vitrina era făcută la cel mai înalt nivel, întotdeauna se recomandă a se folosi sisteme de alarmă.

De exemplu, avem două nivele de alarmă:

1. De vibrații – dacă ar fi primit un ciocan sticla, s-ar fi declanșat un nivel de alarmă care ar fi alertat fie securitatea muzeului fie direct poliția.
2. De contact – dacă vitrina ar fi fost cu ușa și încuietori, ar fi reușit să deschidă ușa, atunci senzorii ar fi depistat deschiderea și ar fi sunat o alarmă a clădirii și ar fi generat alertarea autorităților.

Pentru astfel de valori, ar fi trebuit să scrie în clar ce clasă de securitate să aibă sticla.”

Cosmin Tudose analizează o imagine în care se vede chiar vitrina Coifului de la Coțofenești în timpul expoziției de la Drents. Imaginea a fost publicată pe site-ul MNIR la deschiderea expoziției. Potrivit acestuia, vitrina folosită în Olanda pentru protejarea Coifului, piesă de Tezaur, a fost de securitate scăzută, cel mult medie.  

„Tavanul vitrinei se remarcă printr-un design simplist și atractiv din punct de vedere estetic, însă acesta pare să nu îndeplinească cele mai ridicate cerințe de securitate.

Conexiunile dintre panourile de sticlă par a fi realizate fie prin aplicarea de silicon, fie prin utilizarea de garnituri. Acest tip de îmbinare poate fi suficient pentru expuneri standard, însă pentru piese de valoare excepțională sau care necesită o protecție sporită, se recomandă utilizarea unor sisteme de sigilare avansate, precum profile metalice integrate.”

În seria respectivă de fotografii este publicat pe site-ul Muzeului Național de Istorie a României inclusiv momentul instalării unei vitrine (nu este clar pentru ce exponat), fiind la îndemâna oricui să vadă din ce era alcătuită vitrina și cum ar fi putut fi spartă. Potrivit lui Cosmin Tudose, din experiența sa, este complet interzis să fie publicate imagini cu instalarea vitrinelor.

Azi, după ce a fost audiat în Comisia de Cultură a Senatului, directorul MNIR a povestit cum au fost sparte vitrinele.

„Pe analiza informațiilor pe care le am în acest moment, hoții au intrat printr-o metodă neconvențională, s-au dus direct la cele două vitrine, au folosit mijloace extrem de contondente, un baros, pentru a sparge vitrinele. Se pare că geamul securizat a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul pentru un furt la comandă.”

Dragoș Neamu, organizatorul Nopții Muzeelor și membru al Rețelei Europene a Muzeelor, susține responsabilitatea a impune condiții drastice de împrumut era a României.

„Pentru că în organigrama muzeelor din Romania nu există un departament specializat pe itinerarea de expozitii internaționale, sau măcar un expert în așa ceva, am ajuns să trăim cu toții această adevărată dramă națională. Numai așa am fi știut cum să planificăm eficient această misiune de diplomație culturală și am fi știut să menționăm în contractul de împrumut toate acele elemente obligatorii care țin de standardele de securitate a pieselor de tezaur, în regim de împrumut.

Muzeul din Drents nu a dispus de vitrine antifurt pentru că acest lucru nu a fost menționat în contractul de împrumut. Sigur, putem să găsim aici o culpă morală pentru Drents Museum, dar din punct de vedere profesional și juridic, vulnerabilitățile sunt la noi.

Iată încă un motiv serios pentru care acest muzeu olandez, unul foarte interesant când vorbim de interactivitate și receptivitate, nu era recomandat ca alegere.”, spune Dragoș Neamu pentru Cultura la dubă.

Am cerut Muzeului Drents un punct de vedere cu privire la vitrinele folosite, însă instituția a comunicat că nu face față solicitărilor jurnaliștilor și nu mai poate răspunde pentru moment.

De asemenea, am solicitat MNIR să ne pună la dispoziție, dacă există, alte documente în care muzeul chiar să fi cerut în scris vitrinele speciale antifurt. Nu am primit un răspuns până la ora publicării articolului.

PAZA UMANĂ

Atât în conferința de presă, cât și în Parlament, Oberlander a susținut că a cerut în contract un punct de control activ 24/24h, 7/7 zile. Acest lucru se regăsește, într-adevăr, în contract.

„Vă asigur că în declarația pe care a făcut-o conducerea muzeului figura existența unui post de control 24 din 24, prezența unor oameni acolo. Scrie în contract.

Ați verificat asta?

Nu am cum să verific de la 1700 de kilometri distanță”, a declarat directorul MNIR în conferință.

În realitate, Muzeul din Drents, a oferit pază umană doar în timpul zilei, potrivit declarațiilor directorului Tupan.

AUTORIZAREA EXPORTULUI CELOR 673 DE PIESE

În doar două zile de la producerea furtului, autoritățile române se întrec în acuzații și nimeni nu își asumă vreo responsabilitate.

Azi, Lucian Romașcanu, fost ministru PSD al Culturii și actual senator PSD, a acuzat-o pe Raluca Turcan că nu a respectat prevederea legală ca un export de bunuri culturale de patrimoniu să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern. Premierul Ciolacu a susținut, la rândul său, că exportul s-a făcut fără Hotărâre de Guvern.

“Noile reglementări, introduse chiar la propunerea mea, în 2023, se referă la necesitatea unei hotărâri de guvern dacă sunt implicate MAI MULTE autorități și instituții. Acest paragraf a fost introdus pentru a reglementa implicarea unor instituții militare, de exemplu, în transportul exponatelor, cum a fost cazul expoziției de la Roma.

Singura instituție implicată în proiectul realizat cu Muzeul din Drents este MNIR, aflat în subordinea Ministerului Culturii.”

În realitate, avizul Direcției Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii este aprobat chiar de către ministrul Culturii Raluca Turcan, pe 12 iunie 2024.

Documentația privind exportul a 673 de obiecte de patrimoniu arată superficialitatea cu care acest împrumut a fost tratat atât în Comisia Națională a Muzeelor, subordonată Ministerului Culturii, cât și în cadrul Direcției de Cultură, care a dat Certificatul de Export Temporar, sub semnătura directorului Dragoș Frăsineanu.

Comisia Națională a Muzeelor a propus, la solicitarea MNIR, exportul bunurilor. În cadrul aceleiași comisii s-a analizat și autorizat propunerea.

În niciunul dintre aceste documente care au circulat în Ministerul Culturii nu este prezentată o justificare pentru necesitatea organizării expoziției, valoarea detaliată a obiectelor împrumutate, atât din punct de vedere istoric cât și financiar, și nici nu sunt prezentate măsurile de securitate pe care le oferă muzeul gazdă – Drents, din Olanda.

MUZEUL DIN DRENTS ESTE RESPONSABIL ȘI DE ÎNTOARCEREA OBIECTELOR

În contractul încheiat între cele două muzee, furtul nu a fost considerat un caz de forță majoră. Dacă acest contract va rămâne valabil până la încheierea lui, Muzeul din Drents, care a dat dovadă de breșe majore de securitate, este responsabil și de organizarea și securizarea transportului obiectelor rămase înapoi la aeroportul din București.

MNIR devine responsabil doar de la preluarea lor la vama românească.

„Ceea ce am solicitat părții olandeze ar fi corespuns tuturor măsurilor previzibile de siguranță. Nimeni nu s-a confruntat cu o asemenea situație. Vom învăța. Din păcate, este o învățătură pe pielea proprie. Dar instituțiile învață și din situațiile în care sunt puse.”, a concluzionat Ernest Oberlander azi, în Parlament.

În urma jafului din Olanda, România a pierdut unul dintre cele mai importante artefacte din Tezaurul Național, Coiful de la Coțofenești, și 3 brățări dacice regale.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2025.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Un lung șir de neconcordanțe privind securitatea capodoperelor de Tezaur împrumutate în Olanda appeared first on Cultura la dubă.

Organizatorii subliniază că doar fanii înregistrați în formularul de check-in pot primi brățara de festival, pe baza unui abonament sau bilet de o zi, cu un cod de bare valid și o carte de identitate.

Cei care au cumpărat mai multe abonamente sau bilete pot efectua check-in-ul și pentru prieteni. În cazul în care posesorul unui abonament sau bilet dorește să-l transfere către o altă persoană, acesta trebuie să selecteze opțiunea de Transfer Bilet din contul său de check-in și să completeze datele persoanei care va primi biletul.

După realizarea cu succes a check-in-ului online, fanii își pot crea propriul Portofel de Festival. Astfel, fiecare participant își poate depune în avans bani pentru festival, prin selectarea serviciului de Top-up, care va fi disponibil de vineri, 2 august 2024.

Suma încărcată va fi transferată și activată pe brățara de festival la orice punct de Credit Point din festival. Această modalitate de încărcare va fi disponibilă și în timpul festivalului și poate fi accesată direct de pe telefon din aplicația UNTOLD.

Procedura de check-in online poate fi efectuată înainte de deschiderea festivalului, fanii care aleg să îl facă la fața locului vor achita o taxă de 25 euro, iar plata se va putea face exclusiv cu cardul la punctele dedicate de plată.

Organizatorii pun la dispoziția participanților spații de depozitare amplasate în afara festivalului, chiar lângă punctul de acces. Fanii pot închiria un locker pentru toate cele patru zile de festival pentru 200 de lei sau pentru o zi, în schimbul a 50 de lei.

Tinerii sub 18 ani trebuie să aibă la ei, pe lângă abonament sau bilet, actul de identitate și documentul care atestă acordul părinților, descărcabil de pe link-ul: bit.ly/untold-parental-consent.

Minorii sub 14 ani trebuie să vină însoțiți de un părinte și să dețină un bilet valid. Accesul în festival pentru minorii sub 14 ani este permis doar dacă sunt însoțiți de un părinte/tutore. Copiii sub 7 ani au intrare gratuită la festival.

PROGRAM PRE-FESTIVAL PENTRU RIDICAREA BRĂȚĂRILOR:

Organizatorii au pregătit un program pre-festival pentru ridicarea brățărilor. Fanii cu abonamente General Access sau VIP și Check-in-ul online își pot ridica brățările în avans la:

PLOOM Island (AFI Cotroceni, București): 02 – 05 august, între orele 14:00 – 22:00

PLOOM (Promenada Mall București): 02 – 05 august, între orele 14:00 – 22:00

PLOOM (Iulius Mall Cluj-Napoca):  02 – 06 august, între orele 14:00 – 22:00 (doar pentru cei peste 18 ani și pentru deținătorii de abonamente General Acces & VIP cu Check-in online).

Acest punct de ridicare a brățarilor de festival este disponibil doar pentru persoanele de peste 18 ani, care dețin abonamente General Access, cu Check-in online.

Iulius Mall (Atrium, Cluj-Napoca): 03 – 06 august, între orele 14:00 – 22:00 (doar abonamente General Acces & VIP cu Check-in online). Acest punct de ridicare a brățarilor de festival este disponibil și pentru minorii cu abonamente General Access, cu Check-in online. De la 14 ani în sus, aceștia au nevoie de acordul parental, iar cei sub 14 ani au nevoie de acordul parental și trebuie să fie însoțiți de un părinte/tutore. 

Pentru ridicare brățărilor pre-festival din aceste puncte, fanii vor achita o taxa de 25 de RON/brățară. Plata se va putea face exclusiv cu cardul la punctele dedicate de plată. 

Parcul Central “Simion Bărnuțiu”: 6-7 august, între orele 16:00 – 22:00, pentru deținătorii de abonamente General Acces, VIP și bilete DAY 1, cu Check-in online. 

Parcul Central “Simion Bărnuțiu”: 8-11 august, în intervalul orar 16:00 – 04:00, pentru fanii care dețin abonamente General Acces, VIP sau bilete de o zi, aferente fiecărei zile de festival. 

Minorii cu vârsta peste 14 ani au nevoie de acordul parental, iar cei cu vârsta sub 14 ani au nevoie de acordul parental și să fie însoțiți de un parinte/tutore.

Brățara de festival este realizată din plastic reciclat (RPET). Organizatorii au pregătit peste 100.000 de brățări de acces cu sistemul de plată integrat. În perimetrul festivalului vor exista peste 35 de puncte de încărcare a brățărilor. Pentru a evita aglomerația, se recomandă opțiunea de Top-up online.

Cei care și-au depus bani pe brățară și doresc să recupereze sumele necheltuite pot face acest lucru la oricare dintre punctele de Credit Point pe întreaga perioadă a festivalului sau la punctul din afara festivalului, până pe data de 12 august 2024, până la ora 17:00.

Participanții care au utilizat opțiunea Top-up online pot solicita restituirea sumelor necheltuite prin opțiunea Refund Online, completând formularul de refund disponibil în contul de festival până la data de 16 august 2024, ora 23:59.

Nu este permis accesul în festival cu: substanțe interzise, alcool, sticle (inclusiv sticle de parfum sau deodorant), biberoane, umbrele, produse cosmetice inflamabile, rucsacuri sau borsete mai mari de 29 cm X 21 cm X 12 cm, conserve, artificii, lasere, spray-uri, cuțite, arme, obiecte contondente, bannere susținute de bețe, scaune, lanțuri, articole pirotehnice, mâncare sau băuturi, animale, aparate foto sau video profesionale, inclusiv DSLR-uri cu obiective detașabile, orice obiecte care în pot răni alți participanți.

Toți fanii sunt sfătuiți să consulte lista cu obiecte interzise și să nu dețină asupra lor astfel de obiecte în cadrul festivalul. Lista completă a obiectelor interzise poate fi consultată pe site-ul oficial al festivalului  https://untold.com.

Este permis accesul cu medicamente însoțite de prescripție medicală, insulină, picături pentru uz medical, spray inhalator pentru astm, doar dacă posesorii prezintă o scrisoare medicală sau un document echivalent și în cantitatea maximă recomandată zilnic.

Ca urmare a regulilor foarte stricte în privința obiectelor interzise, persoanele responsabile cu securitatea și monitorizarea festivalului vor verifica în detaliu fiecare participant, iar orice obiecte interzise descoperite în urma verificării vor fi reținute la poartă, fără ca organizatorul să-și asume responsabilitatea pentru acestea.

Porțile UNTOLD se deschid joi, 8 august 2024, la ora 16.00. Accesul în festival se face în fiecare zi, între orele: 16.00 – 05.00.

The post Reguli de acces la UNTOLD, 8 – 11 august: formular de check-in obligatoriu, online sau la intrare appeared first on Cultura la dubă.

Miercuri, 13 iulie, ora 12:00, porțile Electric Castle se vor deschide pentru a primi publicul venit din toate colțurile țării. Pentru toți cei peste 250.000 de participanți așteptați în cele 5 zile de festival, organizatorii au pregătit un scurt ghid care să îi ajute să parcurgă cât mai rapid toți pașii de acces.

Cum ajungi la festival?

Cât mai puține mașini, cât mai mulți participanți în trenurile sau autobuzele speciale. Organizatorii îndeamnă participanții să folosească liniile create pe perioada evenimentului, pentru a evita formarea aglomerației într-un trafic deja problematic.

Cei care aleg trenul, au la dispoziție curse dedicate Cluj-Napoca – Jucu combinate cu servicii de shuttle până la castel sau pot opta pentru trenurile regulate din orarul CFR, care vor opri în gara Bonțida.

Autobuzele EC circulă non-stop, atât ziua, cât și noaptea, cu plecări din Cluj-Napoca (Iulius Mall, Expo Transilvania) și Bonțida, și includ opțiune de priority, pentru cei care nu vor să aștepte.

Pentru autoturisme, organizatorii au creat parcări în zona festivalul, dar se recomandă cumpărarea biletului pentru acces în avans, locurile fiind limitate.

Cum intri în festival?

Pentru a-și asigura un acces rapid, cu minime proceduri, festivalierii pot deja să își preschimbe biletele în brățară de acces în punctele deschise în București (AFI Cotroceni și Băneasa Shopping City), sau în Cluj-Napoca (Iulius Mall).

Aceste puncte vor rămâne deschise până în prima zi de festival, iar ulterior procedura va putea fi efectuată doar la intrarea în festival.

Cum plătești în festival?

Experiența EC este 100% cashless. Alimentarea brățării se poate face online, în contul de utilizator creat pe electriccastle.ro, dar și la fața locului, la ghișeele dedicate, cu cash sau cu card.

Ce poți să aduci cu tine la EC?  Verifică lista cu atenție!

Organizatorii au pregătit, inclusiv în camping, tot ce e necesar pentru ca grijile zilnice să fie minime. Publicul are acces la supermarket, la zonă de restaurante sau zona de grill pentru cei care vor să își gătească singuri.

Cei care, totuși, vor să vină cu provizii de acasă o pot face doar dacă sunt cazați în zona de camping, unde accesul cu apă, mâncare și conserve este permis atât timp cât nu sunt ambalate în recipiente de sticlă.

Aparate foto & video, laptopuri, medicamente cu prescripție și maximum 3 fără prescripție, steaguri & selfie sticks și apă în bidoane de plastic sigilate, sunt acceptate la accesul în festival și camping.

Nu pot fi aduse în nicio zonă din festival: droguri, cuțite și bricege, arme, explozibil, orice obiect care este fabricat sau conține sticlă, alcool, animale, biciclete, skate-uri, umbrele, instrumente muzicale, graffiti, stickere, materiale publicitate, mobilier de grădină, sisteme audio, drone.

Toate informațiile se regăsesc și pe site-ul oficial al EC, iar pentru întrebări extra pe orice temă, despre festival, organizatorii au pus la dispoziție și o pagină de FAQ.

Ultimele bilete pentru ediția a 8-a sunt disponibile pe www.electriccastle.ro, fără a exista însă posibilitatea de cazare în camping, toate opțiunile fiind epuizate.

The post Au mai rămas 5 zile până la Electric Castle. Scurt ghid pentru a ajunge la Bonțida appeared first on Cultura la dubă.