Acesta spune că va pune în aplicare reforma Bolojan, ce prevede diminuarea cu 10% a posturilor din administrația centrală, precum și din cadrul primăriilor și consiliilor județene.

“Sunt patru instituții, centrul cultural, teatrul, muzeul, biblioteca județeană și mai avem și un spațiu expozițional. Doresc să venim cu o organigramă ca centrul cultural împreună cu teatrul să fie o singură entitate, muzeul și biblioteca fiind pe alte legi, nu se pot comasa.

Nu cred că este benefic nici pentru centrul cultural, nici pentru muzeu, nici pentru teatru, nici pentru bibliotecă să avem servicii de resurse umane separate, servicii suport juridice separate, servicii de contabilitate separate, servicii de achiziții publice separate. Cred că avem capacitatea de a avea un singur serviciu care să deservească toate aceste instituții, să avem cât mai multe economii, pentru cât mai multe proiecte. Este posibil să fie și reduceri de personal’, a detaliat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres.

La București, la inițiativa lui Ciprian Ciucu, au fost comasate azi 7 instituții cu activități culturale și educaționale – ARCUB, CREART, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte. Programele lor vor fi preluate de o structură unică – Direcție Generală Arte și Evenimente Urbane, sub conducerea unui director numit de primarul general în primă fază, urmând ca ulterior să fie organizat concurs.

Proiectul de comasare inițiat de Ciprian Ciucu a primit de la consilierii generali 46 de voturi pentru, 5 abțineri și 0 voturi împotrivă.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Marcel Ciolacu vrea să comaseze Teatrul “George Ciprian” și Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău appeared first on Cultura la dubă.

Pe listă se regăsesc și două nume legendare ale Berliner Philharmoniker – Guy Braunstein, fost concertmaistru și Götz Teutsch, fost solo-violoncelist.

Inițiatorii sunt dirijorul principal al Filarmonicii „George Enescu”, Gabriel Bebeșelea, istoricul Eugen Ciurtin și scriitorul Radu Vancu.

Aceștia cer mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte de tezaur ce au aparținut marelui compozitor român în spații corespunzătoare.

“Puține culturi își permit să-și trateze geniile cu ireverența, nepăsarea și disprețul cu care este tratat Enescu” – spun oamenii de cultură.

O investigație Cultura la dubă publicată săptămână trecută, completată ulterior de dezvăluiri publice ale unei angajate a muzeului, au arătat că bunurile de patrimoniu sunt depozitate de 4 ani și jumătate în containere ținute în aer liber, că iarna aceasta în ele a pătruns apa și că ele nu ar respecta normele prevăzute de lege.

Scrisoarea poate fi semnată AICI.

Deși imaginile publicate de conservatoarea muzeului arată inclusiv biroul lui George Enescu, bun de tezaur, avariat în 2025 – potrivit spuselor sale, ministrul Culturii, Andras Demeter, a declarat într-un comunicat de presă transmis sâmbătă că, în urma unei vizite la muzeu, a constat că toate bunurile de patrimoniu sunt în siguranță –  “M-ar bucura dacă multe alte elemente ale patrimoniului național, aflate în diferite muzee sau în arhive ori fonoteci, ar fi păstrate cu aceeași grijă.” – Acesta a fost contrazis și de o fotografie care arată umiditate de peste 90 în ianuarie 2026 – valoare care nu respectă normele minime impuse de lege.

Declarația a fost criticată ulterior de profesioniști din comunitatea muzeală. “Este greu de digerat modul cum arunci în aer legitimitatea profesională a unei întregi comunități, cunoașterea de bază, elementară a ce înseamnă muzeu, conservare, microclimat de de păstrare a unor bunuri de patrimoniu.” – a scris Dragoș Neamu, organizatorul Nopții Muzeelor în România.

Mai jos textul integral al scrisorii.

Scrisoare publică pentru protejarea manuscriselor

lui George Enescu

“Stimate domnule Președinte al României, Nicușor Dan

Stimate domnule Prim-Ministru, Ilie Bolojan

Stimate domnule Ministru al Culturii, András Demeter

Puține culturi au avut șansa unui muzician genial precum George Enescu. Yehudi Menuhin îl socotea „cea mai extraordinară ființă umană, cel mai mare muzician și cea mai formatoare experiență pe care am trăit-o vreodată”. Iar Menuhin chiar a întâlnit toată muzica relevantă a planetei din secolul 20. La rândul lui, Pablo Casals îl considera pur și simplu „cel mai mare fenomen muzical după Mozart”.

Și mai puține culturi își permit să-și trateze geniile cu ireverența, nepăsarea și disprețul cu care este tratat Enescu – așa cum rezultă din informațiile prezentate în investigația realizată de Cultura la dubă.

Apreciem îngrijorarea Ministerului Culturii, care a dispus o anchetă privitoare la modul în care sunt protejate manuscrisele lui George Enescu de către Muzeul Național „George Enescu”. Adică la modul în care e protejat un tezaur oficial al României de către o instituție a României.

Însă, în timp ce ancheta ministerială se va desfășura, manuscrisele Enescu vor continua să se degradeze, atâta vreme cât sunt păstrate în containere în aer liber, la temperaturi extreme, fără nici o formă de control al umidității. Ele au acumulat o vechime de un secol. Sunt fragile și vulnerabile la toate aceste diferențe de temperatură, de umiditate, de luminozitate, în care sunt păstrate deja de aproape 5 ani – ceea ce, cu mare probabilitate, a început să le altereze.  

La fel de importante sunt și celelalte obiecte personale care au aparținut marelui compozitor, la rândul lor bunuri clasate în tezaur. Nici ele nu trebuie să rămână în aceste containere.

Prin urmare, vă solicităm ca, în virtutea autorității dumneavoastră cumulate și a grijii pentru manuscrisele și obiectele patrimoniale ale acestui artist genial, să identificați în regim de urgență procedurile necesare pentru realizarea următoarelor măsuri esențiale pentru salvarea patrimoniului Enescu:

1. Mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte din aceste containere improprii în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu.

2. Constituirea unei echipe de muzicologi români și străini, cu o expertiză și relevanță de asemenea demne de statura lui Enescu, al căror acces la aceste manuscrise să fie asigurat – astfel încât să poată verifica starea lor reală, pagină cu pagină.

3. Verificarea digitalizării integrale a acestor manuscrise – astfel încât cel puțin copia lor să existe, în cazul unui eventual dezastru ulterior.

De asemenea, vă rugăm ca, tot în virtutea autorității dumneavoastră cumulate, venite direct din vârful statului, să vă asigurați că acest control ministerial nu va admite nici o încercare de mușamalizare.

Avem încredere că veți dispune aceste măsuri – în absența cărora statul român se va dovedi, până la capăt, complet nedemn de Enescu.

Vă mulțumim,

Inițiatori

Gabriel Bebeșelea, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu”,

director artistic al Musica Ricercata

Eugen Ciurtin, director al Institutului de Istorie a Religiilor, Academia Română,

coordonator Sonotheism: Religion in Enescu – https://enescueliade.com/

Radu Vancu, scriitor și profesor universitar

Semnatari

1. Vladimir Jurowski – director muzical al Bayerische Staatsoper, dirijor principal al Orchestrei Radio din Berlin, fost director artistic al Festivalului George Enescu
2. Lawrence Foster, dirijor, fost director artistic al Festivalului George Enescu
3. Norman Manea, scriitor
4. Andrei Pleșu, filosof
5. Mircea Cărtărescu, scriitor
6. Victor Rebengiuc, actor
7. Andrei Șerban, regizor
8. Anca Vasiliu, cercetătoare și profesoară de istoria filosofiei, Sorbonne Université
9. Ștefan Câlția, pictor
10. Ana Blandiana, poetă
11. Ioana Bentoiu, soprană
12. Ada Solomon, Președintă a Consiliului de Administrație al Academiei Europene de Film
13. Guy Braunstein, fost concertmaistru al Berliner Philharmoniker
14. Götz Teutsch, fost solo-violoncelist la Berliner Philharmoniker
15. Alexandra Dariescu, pianistă concertistă, profesoară la Guildhall School of Music and Drama, Londra
16. Andrei Ioniță, violoncelist, profesor la Facultatea de Muzică din Köln
17. Remus Azoiței, violonist, profesor la Royal Academy of Music, Londra
18. Daniel Ciobanu, pianist
19. Antonio Grosu – dirijor European Academic Orchestra / Choeur de Chambre de Luxembourg
20. Mihai Constantinescu, manager muzical
21. Andrei Cornea, scriitor, traducător, profesor universitar
22. Cristi Puiu, regizor
23. Marta Petreu, scriitoare și profesoară universitară
24. Oana Pellea, actriță
25. Radu Filipescu, inginer
26. Matei Vișniec, scriitor
27. Gabriela Adameșteanu, scriitoare
28. Radu Jude, regizor
29. Magda Cârneci, scriitoare
30. Ruxandra Cesereanu, scriitoare, președintă a PEN România
31. Dan Perjovschi, artist
32. Lia Perjovschi, artist
33. Mircea Cantor, artist
34. Corneliu Porumboiu, regizor
35. Alexander Nanau, regizor
36. Radu Afrim, regizor
37. Dana Ciocârlie, pianistă concertistă
38. Florian Mitrea, pianist, profesor la Royal Academy of Music, Londra
39. Raluca Știrbăț, pianistă
40. Daria Tudor, pianistă, profesoară la Universitatea de Arte Berlin și Academia Barenboim-Said
41. Sabina Ulubeanu, lector universitar dr., compozitoare
42. Carmen Maria Cârneci, compozitoare
43. Cristian Lolea, compozitor
44. Vasile Șirli, compozitor
45. Adriana Șirli, muzicolog
46. Dragoș Buhagiar, scenograf și profesor universitar
47. Oana Marinescu, consultantă comunicare strategică
48. Ștefan Diaconu, editor, manager editura Musica Coloris
49. Alexandra Badea, regizoare și scriitoare
50. Tatiana Țîbuleac, scriitoare
51. Gigi Căciuleanu, coregraf, dansator, poet
52. Radu Paraschivescu, scriitor și traducător
53. Gianina Cărbunariu, regizoare
54. Nae Caranfil, regizor
55. Alexandru Solomon, regizor
56. Vlad Ivanov, actor
57. Bogdan-Alexandru Stănescu, scriitor și editor
58. Marius Manole, actor
59. Ofelia Popii, actriță
60. Bruno Mazzoni, traducător
61. Mihaela Miroiu, scriitoare, profesoară universitară, membră a Academia Europaea
62. Adrian Miroiu, filozof, profesor universitar, membru al Academiei Române
63. Emil Hurezeanu, diplomat, scriitor, publicist, editorialist
64. Paula Erizanu, scriitoare, jurnalistă
65. Ion Vartic, scriitor și profesor universitar
66. Cătălin Sava, muzicolog
67. Mihai Cojocaru, muzicolog
68. Bogdan Mureșanu, regizor
69. Vlad Alexandrescu, profesor universitar, președinte al Grupului pentru Dialog Social, fost ministru al Culturii
70. Corina Șuteu, manager cultural, fost ministru al Culturii
71. Dorin Crețu, pictor
72. Livia Câlția, arhitect
73. Claudiu Komartin, poet
74. Simona Goșu, scriitoare
75. Botond Nagy, regizor
76. Bogdan Crețu, istoric și critic literar, scriitor
77. Doris Mironescu, istoric și critic literar
78. Marin Mălaicu-Hondrari, scriitor și traducător
79. Katia Pascariu, actriță
80. Dan Coman, scriitor
81. Ioana Nicolaie, scriitoare
82. Teodora Coman, scriitoare
83. Mihai Călin, actor
84. Adriana Babeți, scriitoare și profesoară universitară
85. Mihaela Michailov, dramaturgă și conferențiară universitară
86. Iulian Tănase, scriitor
87. Corin Braga, scriitor, profesor universitar
88. Alex Călin, actor
89. Oana Boca Stănescu, manager cultural & consultant în comunicare
90. Alex Goldiș, critic literar și conferențiar universitar
91. Andreea Apostu, cercetător științific
92. István Téglás, actor
93. Luminița Corneanu, scriitoare
94. Andrei Măjeri, regizor
95. Andrei Terian, critic literar și profesor universitar
96. Matei Câlția, galerist
97. Bogdan Tătaru-Cazaban, preot și cercetător în istoria religiilor
98. Daniel Șandru, profesor universitar, politolog
99. Mădălina Lascu, bibliograf
100. Dorin Dobrincu, istoric
101. Monica Joița, diplomat, Ministerul Afacerilor Externe
102. Ștefan Baghiu, scriitor și lector universitar
103. Mihai Demetriade, istoric
104. Gelu Duminică, sociolog
105. Cristian Vasile, istoric
106. Raluca Nagy, scriitoare
107. Bogdan Simion, muzician
108. Teodora Dumitru, cercetătoare, istoric literar
109. Dragoș Neamu, manager cultural, fondator al Rețelei Naționale a Muzeelor din România“

Scrisoarea poate fi semnată AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice

The post 100 de personalități ale culturii semnează o scrisoare publică în care cer președintelui, premierului și ministrului Culturii “mutarea manuscriselor din containere în condiții de depozitare profesioniste, demne de statura lui Enescu” appeared first on Cultura la dubă.

“Astăzi, 22 decembrie 2025, la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării (22 decembrie 2024), i-am solicitat premierului eliberarea mea din funcția de ministru al Educației și Cercetării, prin depunerea demisiei la cabinetul acestuia. Recent am primit confirmarea. Deși demisia este un act unilateral, am vrut să fie o plecare amiabilă, așa cum a fost și colaborarea noastră. (…)

Fără să fiu un om politic, am acceptat mandatul de ministru al Educației și Cercetării cu convingerea că, într-un moment dificil pentru țara noastră, datoria față de binele public trebuie să prevaleze asupra oricărei comodități personale sau profesionale. Am încercat, pe durata acestui mandat, să îmi exercit funcția cu rigoare, onestitate și respect față de oameni și de instituțiile statului, făcând ce mi-a stat în putere potrivit rațiunii și binelui comun. Astăzi, consider că această datorie a fost împlinită. (…)

Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat. Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă! (…)

(…) Am amânat decizia față de programa la limba și literatura română, astfel că noului ministru îi va rămâne de adoptat programa, dar am creat contextul închiderii polarizării dezbaterii prin solicitarea către comisia de specialitate de a lua în seamă următoarele (eu aș aproba-o, dacă aș vedea incluse aceste solicitări):

Includerea sugestiilor relevante, chiar dacă vin din școli de gândire diferite;

Flexibilizarea structurii programei, prin focalizarea pe competențe și o listă de referință de autori reprezentativi, care apoi pot să fie personalizate sub forma metodei/logicii de predare și a referințelor literare suplimentare de către profesor, în funcție de clasa pe care o are – întoarcem așadar decizia la profesori și elevi, în cadrul unor repere fundamentale (așa cum am făcut și cu planurile cadru alternative).” – a scris Daniel David pe blogul său.

David a petrecut un an la Ministerul Educației. În tot acest timp, a fost unul dintre cei mai criticați miniștri, luând măsuri drastice precum tăierea burselor elevilor și studenților, comasarea școlilor sau creșterea normei didactice, pe fondul deficitului bugetar. Mii de profesori și elevi i-au cerut demisia în stradă, de la începutul anului școlar până în prezent.

Unul dintre ultimele sale interviuri, în calitate de ministru al Educației, a fost acordat pentru Cultura la dubă, săptămâna trecută. Acesta a vorbit pe larg despre scandalul programei școlare la limba și literatura română, despre problemele cu care s-a confruntat în mandatul său, dar și despre planurile pe 2026.

Interviul poate fi citit AICI sau urmărit video mai jos:

Daniel David va reveni în funcția de rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Daniel David a demisionat de la Ministerul Educației appeared first on Cultura la dubă.

După ce guvernul Bolojan a adoptat luni OUG 36/2025 privind reducerea sporurilor din instituțiile publice, mai multe demersuri din domeniul cultural se îndreaptă către organizarea unei greve generale. Principala nemulțumire a sindicaliștilor din cultură este limitarea sporului pentru condiții vătămătoare de lucru la 300 de lei brut. Înainte, sporul acesta era de 15% din salariu, dar fără să depășească 1.500 de lei brut. 

Măsura afectează restauratorii din muzee, care lucrează în condiții toxice, tehnicienii din instituțiile de spectacol, bibliotecarii, artiștii sau supraveghetorii. OUG 36 a fost publicată luni seara în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare de la 1 iulie 2025.

“Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia, reprezentativă la nivel de sector de activitate CULTURĂ, negociatoare a contractului colectiv de muncă la nivel de sector, anunță că va parcurge toate formele de protest până la grevă generală.

Decizia a fost luată în Conferința Națională a FNSCP CulturMedia, unde s-a votat în unanimitate pentru declanșarea protestelor. Începând cu 30 iunie, federația declanșează oficial strângerea de semnături pentru demararea protestelor la nivel national, până la greva generală!

Această ordonanță nu este doar o nedreptate, este un atac direct la adresa oamenilor care țin vie identitatea națională. Pentru angajații din muzee, biblioteci, teatre și centre culturale — oameni care trăiesc deja la limita sărăciei —, efectele acestei decizii ar fi devastatoare.

Sporurile vătămătoare nu sunt privilegii! Sunt compensații minime pentru munca în condiții periculoase și dăunătoare sănătății. În muzee, 80% dintre angajați suferă de boli respiratorii și alergii cronice. Cazurile de cancer cresc alarmant în rândul restauratorilor care lucrează zilnic cu substanțe chimice extrem de periculoase.
Ce înseamnă sporurile vătămătoare? Sume între 190 și 450 lei net, obținute pe baza măsurătorilor oficiale ale Direcțiilor de Sănătate Publică, pentru expunerea zilnică la:

• substanțe toxice, solvenți, praf, pulberi industriale
• mucegaiuri, germeni, agenți biologici
• radiații, microclimat nociv, iluminat artificial agresiv
• efort fizic și mental extrem, ortostatism prelungit, operații repetitive
• riscuri majore în săpături arheologice sau în laboratoare

Aceleași condiții sunt valabile și în biblioteci, acolo unde contaminarea biologică și microclimatul nefavorabil afectează grav sănătatea lucrătorilor.”, se arată în comunicatul transmis de Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă, Culturmedia.

O scrisoare deschisă, adresată premierului Bolojan și ministrului Culturii Andras Demeter, inițiată de actorul Doru Bem, Președinte al Sindicatului Teatrului Excelsior, membru al Federației Teatrelor Municipale, a fost deja semnată de mai mulți artiști și angajați ai instituțiilor de cultură.

“Această decizie vine în contextul eliminării plafonării la energie, al scumpirii combustibilului și alimentelor, precum și al înjumătățirii valorii tichetelor de vacanță – toate elemente care se răsfrâng deja dureros asupra nivelului de trai al angajaților din cultură. Iar acum, ne întrebăm: urmează să ni se retragă și indemnizația de hrană?

Mai mult decât atât, în textul ordonanței nu există nici măcar o mențiune că sporul de 15% ar urma să fie reintrodus după decembrie 2026. O astfel de prevedere ar fi putut măcar oferi un orizont de așteptare, o formă minimă de înțelegere și solidaritate.

De aceste măsuri nu sunt afectate doar artiștii, ci toate departamentele din instituțiile culturale – în special personalul tehnic, care funcționează deja la limita subzistenței, cu salarii între 2800 și 3500 de lei net — oameni cinstiți, dedicați, pe care acest val de măsuri îi aruncă și mai adânc într-o precaritate greu de dus. La aceste venituri, se aplică acum cu maximă “echitate” noile politici de austeritate.

În același timp, primăriile – ordonatorii principali de credite – solicită teatrelor să-și reducă cheltuielile la maximum 65% din bugetul alocat, ceea ce înseamnă acoperirea salariilor și a utilităților, fără niciun fel de spațiu pentru proiecte culturale, colaboratori sau dezvoltare. De trei luni, multe teatre nu au mai primit niciun leu – nu pot plăti colaboratorii, nu pot plăti utilitățile!

Ne întrebăm, firesc: se dorește falimentarea instituțiilor de cultură din România? Se dorește suprimarea programată și lentă a teatrului, muzicii, artei, memoriei culturale și educației prin cultură?

Legislația recentă în domeniul culturii este făcută pe genunchi, de persoane care nu cunosc specificul intern al acestui sector. Se propun idei absurde, se iau măsuri fără consultare reală, se ignoră total realitatea de pe teren. Cultura este strivită între “eficiența bugetară” și lipsa de înțelegere a rolului său în societate.

Este esențial să ne reamintim: Cultura nu este menită să aducă profit economic, ci profit intelectual, moral și educațional! Cultura nu este o industrie a profitului economic, ci a profunzimii umane. Nu de tăieri avem nevoie. Nu de concedieri. Nu de comasări forțate și reorganizări care distrug instituții cu tradiție.

Dimpotrivă, România are nevoie de mai multe teatre, mai multe muzee, mai multe filarmonici, mai multe galerii de artă, mai multe biblioteci, case memoriale, festivaluri și spații independente.” – spun artiștii semnatari.

De cealaltă parte, ministrul Culturii face apel la înțelegere, calm și unitate.

“Ministrul Culturii a citit cu atenție fiecare comentariu și mesaj transmis, fie din partea restauratorilor, muzeografilor, bibliotecarilor, actorilor, artiștilor lirici, balerinilor, fie din partea personalului administrativ sau tehnic. Vă mulțumim tuturor pentru implicare, pentru tonul demn și pentru profesionalismul cu care v-ați făcut auzite vocile. Ne dorim ca acest dialog sincer și responsabil să continue.

Este evident că măsura adoptată a generat îngrijorare, neliniște și frustrare în rândul celor care își desfășoară activitatea, de multe ori în tăcere și în condiții dificile, în instituțiile de cultură din toată țara. Este esențial să subliniem că acest spor nu este un beneficiu gratuit sau un privilegiu nemeritat, ci este acordat în baza unor condiții obiective, expertizate de instituții abilitate, și reflectă riscurile reale la care sunt supuși zilnic acești angajați. Vorbim despre persoane care își desfășoară activitatea în condiții dificile, periculoase pentru sănătate, pentru a asigura funcționarea instituțiilor culturale și accesul publicului la servicii de calitate. Sunt profesioniști, cu o experiență solidă, dobândită chiar în aceste medii sensibile de lucru.

Ministerul Culturii a analizat posibilitatea exceptării sectorului cultural de la această măsură. Deși am identificat numeroase argumente solide în sprijinul unei astfel de soluții, acestea nu au fost, din păcate, suficiente pentru a evita riscul unei discriminări pozitive față de alte categorii socio-profesionale. Argumentele, oricât de pertinente și bine fundamentate, nu au fost îndeajuns pentru a justifica, în acest moment, o excepție generală convingătoare.

Chiar dacă sporul a fost plafonat, facem un apel către conducerea instituțiilor de cultură din subordinea autorităților centrale și locale, să creeze un climat normal, să păstreze unitatea și înțelegerea în instituții pentru a putea crea actul artistic la același nivel calitativ, prin măsuri administrative concrete și prin consultarea constantă a angajaților și a sindicatelor.”, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Culturii.

Limitarea sporului pentru condiții vătămătoare de lucru la 300 de lei brut afectează și angajații din sistemul medical, cercetare, parchete, instanțe de judecată, electricieni și alți tehnicieni din instituții publice, angajați care lucrează în clădiri dezafectatea sau cu mucegai și igrasie. Premierul Bolojan spune că în unele instituții s-a făcut abuz de acest spor. De exemplu, îîn unele cazuri sporul a fost acordat pentru expunerea la factori cum ar fi radiații de la calculator sau tonerul de imprimantă de imprimantă, scrie Antena 3.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Sindicatele din cultură amenință cu greva generală după ce guvernul a limitat sporul pentru condiții vătămătoare de lucru la 300 de lei brut appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Culturii, Andras Demeter, și-a anunțat demisia de onoare pe 25 mai 2026, ca urmare a unui scandal public – acesta apărea într-o înregistrare audio în care afirma “Îmi bag p..a în interesul național, pentru că eu sunt ungur”. Demisia i-a fost cerută chiar de către propriul partid – UDMR. Ulterior, o parte a opiniei publice a constat că afirmația ministrului era ironică și că acesta luase decizia, în calitate de șef al Societății Române de Radiodifuziune, de a cumpăra Radio Chișinău și de a-l “salva” de la o achiziție rusească, deci ar fi apărat în fapt interesul național.

La momentul demisiei, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, anunța: “Domnul ministru a demisionat. Premierul a luat act de această demisie. Ea este, cum ar veni, ireversibilă. Domnul ministru Demeter András părăsește funcția“.

În realitate, guvernul nu ar fi făcut pașii necesari pentru ca această demisie să aibă efect. Astfel că ministrul Andras Demeter rămâne, cel puțin momentan, în funcție.

“Eu nu sunt nici ministru interimar, nici ministru demisionar. Eu sunt ministrul Culturii”, spune Andras Demeter.

***

De 5 săptămâni, de la momentul înaintării demisiei de onoare în mod public, Andras Demeter a continuat să semneze ordine în calitate de ministru al Culturii. Semnăturile sale sunt valabile și legale, explică acesta, fiindcă președintele Nicușor Dan nu a semnat în tot acest timp decretul de eliberare a sa din funcție.

Conform legii, în termen de 5 zile de la data recepționării demisiei, Secretariatul Guvernului ar fi trebuit să trimită demisia către președintele României, iar acesta să semneze ordinul de eliberare din funcție a ministrului.

Pe de altă parte, în acest caz premierul Bolojan s-a aflat într-un impas. Nu poate desemna un nou ministru al Culturii, dat fiind că guvernul este demis de Parlament. Potrivit împărțirii politice, unul dintre cei doi miniștri UDMR, Tánczos Barna sau Cseke Attila-Zoltán, ar fi trebuit să preia și Cultura, pe lângă cele două ministere pe care le conduce fiecare – lucru imposibil de gestionat, declară surse guvernamentale.

Andras Demeter declară pentru Cultura la dubă că nu ar mai trebui să fie numit ministru demisionar sau ministru interimar, ci ministrul Culturii, titulatură cu care semnează în continuare documentele. De asemenea, că în fața demisiei sale este prioritar obiectivul constituțional al guvernului de a asigura funcționalitatea fiecărui minister.

Andras Demeter, ministrul Culturii: “Singura scăpare este să mergi înainte”

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, ministrul Culturii explică situația ce a urmat demisiei sale de onoare. De asemenea, acesta subliniază – “nu întâmplător am numit-o demisie de onoare”.

“De la votul pe moțiunea de cenzură și căderea guvernului sau de la data înaintării demisiei mele, pe 25 mai, până în momentul în care apare decretul prezidențial de revocare a mea din funcție, în urma demisiei, toate semnăturile mele sunt valabile.

Așadar, explicația pentru rămânerea dumneavostră în funcție este că președintele Nicușor Dan nu a semnat decretul de eliberare din funcție?

Logica constituțională este următoarea. Orice fel de interimat se întinde pe durata a 45 de zile. În momentul în care intervine căderea guvernului, practic de acolo responsabilitatea primordială a guvernului este asigurarea funcționalității sale până la instalarea noului guvern.

Asta înseamnă că orice schimbare trebuie să fie în sensul producerii acestui efect și nu a zădărnicirii acestei responsabilități de a guverna.

Și aici se subsumează și demisia mea dintr-un guvern demis. Câte vreme nu poate fi nimeni adus de afară, pentru că ești un guvern demis, câtă vreme algoritmul politic care a stat la baza numirii de către președinte, în urma votului Parlamentului a formațiunilor care au împărțit portofoliile, nu poate fi schimbat, pentru că ești într-o situație de guvern demis, este cumva senza uscita (n.r. fără ieșire), adică nu prea poți decât să mergi la o variantă care ar fi următoarea – unul dintre cei doi miniștri ai UDMR, domnul vicepremier și ministru interimar al Agriculturii, domnul Tánczos Barna, sau domnul ministru al Dezvoltării și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Atilla, să preia și al treilea minister – Cultura. Ceea ce e foarte greu să se întâmple, să ai în portofoliu trei ministere. Constituția spune că nu poate fi adus nimeni altcineva decât cei care au fost investiți prin votul Parlamentului și, pe urmă, prin decretul prezidențial.

Dar premierul Bolojan v-a cerut în vreun moment să mai rămâneți?

Nu a cerut nici să rămân, nici să plec. Suntem într-o situație cumva…hai să parafrazăm. Suntem într-o situație în care prietenii nu ne pot oferi altceva decât cu ce ne amenință dușmanii. Deci nu prea ai ieșire. Singura scăpare este să mergi înainte.

Ce veți face după ce veți elibera postul? Cu ce vă veți ocupa?

Mă întorc la TVR, eu am un contract de muncă în calitate de producător TV la Televiziunea Română, din 2012 încoace, un raport juridic de muncă valabil, valid, suspendat pe durata exercitării funcției de demnitate publică. A doua zi după ce voi fi absolvit de aceste responsabilități, acea suspendare încetează și mă prezint la lucru.”, a declarat ministrul Andras Demeter pentru Cultura la dubă.

Am cerut și Guvernului un punct de vedere cu privire la demisia ministrului Culturii. Nu am primis un răspuns până la ora publicării articolului.

Potrivit art. 45 din OUG 57/2019, “demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii.” Pe de altă parte, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 356 din 5 aprilie 2007, “ministrul demisionar, chiar dacă demisia a devenit irevocabilă, poate continua îndeplinirea unor acte ale funcției până la data la care președintele ia act de demisie și declară funcția vacantă”.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Demisia de onoare a ministrului Culturii, Andras Demeter, nu a avut efect. Acesta rămâne în funcție appeared first on Cultura la dubă.