“Noul sediu, situat pe Strada Secerei nr. 14, devine, începând din această lună, locul în care publicul este invitat să regăsească atmosfera intimă și sinceră care a definit, timp de 15 ani, unul dintre cele mai importante spații independente din România.

Sub semnul campaniei „mai acasă. mai unteatru”, această etapă nu înseamnă doar o mutare, ci o reconectare — cu publicul fidel, cu energia care a construit acest proiect și cu dorința de a aduce aproape noi spectatori.

Noul spațiu a fost adaptat pentru a primi publicul în cele mai bune condiții, deși nu este încă finalizat complet. Sala Mare urmează să intre într-un amplu proces de renovare, iar în curtea actualului sediu a fost construită o nouă Sală Studio, care va fi inaugurată în perioada următoare.

De asemenea, această revenire este marcată, în luna mai, și prin două premiere: „Antigona”, în regia și dramaturgia lui Alin Uberti, și „Cântec de departe”, în regia Andrei Grosu și Andreea Grosu.

„Cântec de departe”, text semnat de Simon Stephens și Mark Eitzel, îi aduce pe scenă pe Ionuț Vișan și Mihai Dobre, într-un spectacol construit la granița dintre teatru și concert, despre memorie, fragilitate și apropiere umană. Scenografia este semnată de Vladimir Turturică.

Noua producție „Antigona” continuă direcția prin care unteatru susține noile generații de artiști și formulele contemporane de expresie teatrală, într-un dialog viu cu textele clasice.

Cele două premiere se alătură unor spectacole deja consacrate din repertoriul unteatru: „Domnișoara Iulia” și „MASS”, ambele în regia lui Andrei și Andreea Grosu, „Tot ce-i minunat în lume”, în regia lui Nicolae Constantin Tănase, dar și „(IN)dependenții”, în regia Catinca Drăgănescu — un spectacol definitoriu pentru scena independentă, care aduce în discuție realitățile și fragilitățile acestui mediu.

După spectacol, publicul este invitat la un tur ghidat al actualului și viitorului sediu unteatru. Spectatorii vor putea intra în culise, vor descoperi cum se construiește noul spațiu, vor putea adresa întrebări echipei și vor afla cum arată, în mod real, viața unui teatru independent. Va fi o întâlnire despre provocări, libertate, comunitate și speranță — o experiență prin care oricine poate înțelege ce înseamnă să fii „(in)dependent”.

Un gest cu o puternică încărcătură simbolică marchează această nouă etapă: Sala Mare a noului sediu va purta numele Constantin Cojocaru — artist profund legat de spiritul și istoria unteatru.

În paralel, unteatru continuă să fie prezent și în țară prin programul „unteatru călător”, participând în luna mai la Festivalul de Teatru Piatra Neamț – ediția 37, Festivalul Internațional de Teatru „Povești”, Jidvei Weinland Trails, dar și prin reprezentații susținute la Teatrul Național „I. L. Caragiale” București.

Revenirea în propriul spațiu reprezintă și o reafirmare a misiunii unteatru: aceea de a rămâne un loc de creație și dezvoltare pentru artiști, în special pentru noile generații. În prezent, echipa lucrează la trei noi producții semnate de regizori tineri și deja apreciați — Vlad Bălan, Eugen Jebeleanu și Alexandra Penciuc — spectacole care vor avea premierele în perioada următoare.

Despre unteatru

Lansat în urmă cu 15 ani de Andrei și Andreea Grosu, unteatru a devenit unul dintre cele mai apreciate proiecte culturale independente din România, construind în jurul său o comunitate artistică solidă și un repertoriu recunoscut pentru calitate și consecvență artistică. În 2019, unteatru a primit Premiul de Excelență UNITER, iar în 2021 a fost decorat de Președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler — o recunoaștere importantă a contribuției sale la dezvoltarea scenei culturale independente din România.

Cei care doresc să contribuie activ la dezvoltarea noului spațiu pot susține proiectul și prin donații, prin intermediul platformelor Patreon și Galantom.

unteatru mulțumește partenerilor și sponsorilor săi, în special Jidvei, Centrul de Resurse în Fotografie și Teatrul de Animație Țăndărică pentru susținerea constantă și implicarea în proiecte care contribuie la consolidarea scenei culturale independente.

Programul complet al spectacolelor și biletele sunt disponibile pe site-ul oficial:
www.unteatru.ro

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Unteatru inaugurează luna aceasta noul sediu din București appeared first on Cultura la dubă.

Cea mai mare retrospectivă Brâncuși din Germania și prima organizată după 50 de ani, a fost deschisă aseară pentru oficialități. Realizată de Neue Nationalgalerie în colaborare cu Centrul Pompidou din Paris, expoziția cuprinde peste 150 de sculpturi, fotografii și materiale de arhivă de la Centrul Pompidou, precum și atelierul lui Brâncuși, reconstruit pentru prima dată în afara Parisului.

Expoziția se află sub patronajul comun al președintelui federal Frank-Walter Steinmeier, al lui Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze, și al lui Nicușor Dan, președintele României.

Expoziția va fi deschisă între 20 martie 2026 – 9 august 2026.

România celebrează în 2026 Anul Brâncuși – 150 de ani de la nașterea sculptorului. Țara noastră nu organizează, însă, nicio retrospectivă Brâncuși.

***

Similară cu retrospectiva Brâncuși organizată de Centrul Pompidou la Paris în 2024, expoziția de la Berlin aduce în fața publicului german și internațional o perspectivă amplă asupra sculptorului român.

Potrivit site-ului oficial al Neue Nationalgalerie, “Brâncuși (1876-1957) este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX. După începuturi academice tradiționale în România, și-a dezvoltat propriul stil la Paris începând cu 1907. Sculpturile sale organice, reduse la elementele lor esențiale, îl fac un pionier al abstracției sculpturale la începutul secolului XX. Căutarea constantă a lui Brâncuși pentru un ideal artistic se manifestă în variațiile formale ale câtorva motive și în interacțiunea dintre diferite materiale și suprafețe. A folosit cu măiestrie piedestaluri specifice, lumina, mișcarea, precum și fotografia și filmul pentru a-și pune în valoare sculpturile.

În colaborare cu Centrul Pompidou din Paris, Neue Nationalgalerie prezintă prima retrospectivă a operei acestui artist excepțional în Germania în peste 50 de ani. Cu peste 150 de sculpturi, fotografii, desene, filme și materiale de arhivă inedite de la Centrul Pompidou, precum și din alte colecții internaționale private și publice, expoziția oferă cea mai cuprinzătoare prezentare generală de până acum a operei multiple a lui Brâncuși. Alături de lucrări majore precum „Sărutul”, „Pasărea în spațiu”, „Muza adormită” și „Coloana fără sfârșit”, expoziția prezintă o reconstituire parțială a celebrului studio al lui Brâncuși, care este astfel expus în afara Parisului pentru prima dată de la predarea sa către statul francez în 1957.

Deși opera lui Constantin Brâncuși este foarte populară în Franța, sculptorul este mai puțin cunoscut publicului larg din Germania. Expoziția își propune să-i ofere artistului recunoașterea pe care o merită și în Germania.”

Expoziția va fi deschisă între 20 martie 2026 – 9 august 2026. Prețul unui bilet pentru adult costă 16 euro, iar pentru categoriile care beneficiază de reducere biletul de acces este de 8 euro. 6 euro costă un tur ghidat, iar muzeul oferă tururi speciale și pentru persoane cu deficiențe de auz sau de vedere.

Curatori sunt Klaus Biesenbach și Maike Steinkamp de la N​eue Nationalgalerie și Ariane Coulondre și Valérie Loth de la Centrul Pompidou, Paris.

Valérie Loth a acordat un amplu interviu pentru Cultura la dubă în 2024, la retrospectiva de la Paris.

“Am vrut să transmitem multe lucruri. În primul rând, să arătăm de ce abordarea lui în sculptură a fost modernă, cum a exersat formele sculpturilor până a ajuns la abstract. Începutul acestei aventuri este studioul pe care l-am primit ca donație.

Marcel Duchamp i-a fost foarte apropiat și cei doi gândeau asemănător. De exemplu, în aspectul lucrăriilor în serie, care sunt mereu aceleași, dar care de fiecare dată sunt diferite. De asemenea, cred că ideea lui Brâncuși de a dona tot atelierul unei instituții este foarte aproape de ceea ce avea în minte Duchamp, care a vândut o mare parte a lucrărilor sale unui singur colecționar, pentru ca apoi acesta să le doneze Muzeului din Philadelphia.

Și cred că Brâncuși gândea la fel, de aceea a donat tot atelierul său. Sigur că fiecare lucrare poate fi văzută individual, dar voia ca toată munca din atelierul său să fie văzută.”

“Atelierul era totul pentru el. El și-a făcut patul, uneltele, rafturile pentru vinyluri. Pentru el era important să păstreze totul împreună. Când vindea o sculptură, făcea o copie în ghips pentru a o păstra în atelier.”

Valerie Loth, co-curatoarea expoziției Brâncuși de la Centrul Pompidou

Centrul Pompidou din Paris a fost închis pentru un amplu proiect de renovare și modernizare. Amplasat până acum într-o clădire anexă, Atelierul Brâncuși va fi mutat în clădirea principală a centrului, după renovare.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Prima retrospectivă Brâncuși din Germania, după 50 de ani, a fost vernisată aseară la Berlin appeared first on Cultura la dubă.

A devenit cunoscut la nivel internațional în calitate de lider al trupei The Police, una dintre cele mai cunoscute trupe ale anilor ’80. După succesul global al trupei, artistul și-a construit o carieră solo solidă și constantă, care i-a consolidat statutul de referință în industria muzicală. De-a lungul carierei sale, Sting a vândut peste 100 de milioane de albume la nivel mondial și a câștigat 17 premii Grammy, una dintre cele mai importante recunoașteri ale industriei muzicale.

Repertoriul său include unele dintre cele mai cunoscute și difuzate piese din istoria muzicii, printre care Every Breath You Take, Englishman in New York, Fields of Gold și Shape of My Heart. Every Breath You Take ocupă un loc distinct în istoria muzicii internaționale, fiind cea mai difuzată piesă din catalogul BMI, cu peste 15 milioane de
difuzări radio la nivel global, și una dintre cele mai ascultate compoziții din toate timpurile.

Succesul acestei piese a contribuit decisiv la consolidarea poziției lui Sting ca autor și compozitor cu impact global. Cariera sa solo include albume apreciate atât de public, cât și de critici, precum The Dream of the Blue Turtles, Ten Summoner’s Tales și Brand New Day, materiale care au demonstrat capacitatea artistului de a evolua constant și de a rămâne relevant într-o industrie în continuă schimbare.

Pe lângă succesul comercial, Sting a primit recunoaștere la cel mai înalt nivel cultural, a fost inclus în Rock & Roll Hall of Fame, alături de trupa The Police, și Kennedy Center Honors, una dintre cele mai prestigioase distincții acordate pentru contribuția la cultura contemporană. De asemenea, artistul a fost distins cu Polar Music Prize, considerat una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale în domeniul muzicii.

De-a lungul carierei sale, Sting a câștigat trei Brit Awards, inclusiv premiul pentru Best British Male Artist, și un Golden Globe pentru piesa Until…, compusă pentru filmul “Kate & Leopold”. Artistul a primit, de asemenea, patru nominalizări la Premiile Oscar, la categoria Best Original Song.

În 2026, Sting continuă turneul global „STING 3.0 World Tour”, un proiect internațional în care reinterpretează unele dintre cele mai cunoscute piese din repertoriul său, dar și compoziții mai puțin cântate live, într-o formulă muzicală restrânsă, bazată pe energia unui trio. Alături de chitaristul Dominic Miller și de bateristul Chris Maas, Sting
prezintă un show unic, care readuce în prim-plan piese precum “Roxanne”, “Fields of Gold” sau „Englishman in New York”, dar și producții noi, inclusiv cel mai recent single, “I Wrote Your Name (Upon My Heart)”.

În paralel cu activitatea sa artistică, Sting este implicat activ în susținerea unor organizații internaționale dedicate drepturilor omului și protecției mediului, precum Rainforest Fund, Amnesty International și Live Aid. Activitatea sa artistică și contribuția sa culturală au consolidat o carieră care depășește succesul comercial și confirmă influența sa pe termen lung asupra muzicii contemporane. Artistul britanic susține în continuare turnee sold-out la nivel global, are apariții live pe scenele celor mai importante arene și festivaluri internaționale, în fața unui public multi-
generațional, fapt care confirmă relevanța sa continuă în industria muzicală.

Lineup-ul primului val de artiști confirmat pentru UNTOLD ONE 2026 este completat de: Lewis Capaldi, unul
dintre cele mai puternice fenomene pop ale ultimului deceniu, alături de Flo Rida, Swae Lee, Martin Garrix, Kygo, The Chainsmokers, Marshmello, Lost Frequencies, Sebastian Ingrosso, Steve Aoki, Mestiza, Tash Sultana,
Afrojack și R3hab.
Abonamentele sunt disponibile pe untold.com, iar fanii își pot rezerva experiența UNTOLD ONE 2026, cu abonamente care pot fi achiziționate cu posibilitatea de plată în rate. UNTOLD ONE va avea loc între 6–9 august 2026, în Cluj-Napoca.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Sting va cânta la UNTOLD 2026 appeared first on Cultura la dubă.

Cariera sa impresionantă include apariții pe cele mai importante scene ale lumii, în țări precum Japonia, China, Germania, Italia și multe altele. Formată la una dintre cele mai prestigioase școli de balet din Europa de Est, Ganna Muromtseva este apreciată pentru eleganța sa, forța dramatică și rafinamentul tehnic.

Din 2022, artista face parte din Baletul Național al Ungariei, unde a interpretat roluri memorabile în producții precum „Lacul lebedelor”, „Don Quijote”, „Spărgătorul de nuci” și „5 Tangos,” demonstrând o versatilitate artistică remarcabilă.

Repertoriul său cuprinde cele mai importante titluri ale baletului clasic, iar prezența sa a fost remarcată în publicații internaționale de prestigiu precum Dance Europe (Londra), Dance Magazine și Clara (Japonia). De-a lungul carierei, a fost distinsă cu premii importante, printre care Crystal Shoe și Dance No Borders.

Spectacolul simbol al baletului romantic, pe muzica lui Ceaikovski, va prinde viață prin talentul remarcabil al soliștilor şi corpului de balet de la Ukrainian Classical Ballet – companie renumită pentru interpretările sale de înaltă ținută artistică.

„Lacul lebedelor” este o poveste despre iubire, destin și sacrificiu, în care prințul Siegfried se îndrăgostește de frumoasa Odette, o prințesă transformată în lebădă de către un vrăjitor malefic. Povestea lor tragică este spusă prin mișcare, lumină și armonie, într-un regal vizual și sonor cu costume somptuoase și decoruri spectaculoase.

Bilete pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro şi DynamicTicket.ro, la casa de bilete a Sălii Palatului şi la Sala Dalles.

***

_{Dacă materialele Cultura la dubă ți se par importante și vrei să susții munca noastră, redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI – durează 30 de secunde. Sau poți face o donație lunară pe Patreon AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post “Lacul Lebedelor”, cu balerina ucraineană Ganna Muromtseva, pe 2 februarie la Sala Palatului appeared first on Cultura la dubă.

În mijlocul unei crize financiare care afectează întreaga țară, dar mai ales categoriile vulnerabile, precum sectorul cultural, și în contextul unui an electoral care a divizat mai mult ca oricând societatea românească, Festivalul Național de Teatru a început aseară mai curajos ca oricând, în Sala Mare a Teatrului Național București.

În spectacolul “Gro(o)ve”, gândit pentru a fi jucat o singură dată, regizorul Radu Afrim a adus pe scenă nu doar unele dintre cele mai frumoase voci feminine românești și actori-dansatori fantastici, conduși de coregrafa Andreea Gavriliu, ci și imagini cu tragicul război din Ucraina, fragmente din micro-universul muncitorilor străini mutați în România, mesaje anti-fasciste și îndemnuri la iubire. 

Folclorul românesc, confiscat pe nedrept și folosit ca armă politică de partidele extremiste AUR, POT și SOS, a redevenit aseară liber, autentic și curajos, iubit de oamenii din sală, indiferent de opțiunile lor politice. 

Dacă anul trecut deschiderea a fost marcată de un discurs steril și politicianist susținut de Raluca Turcan, pe atunci ministrul Culturii, de data aceasta niciun politician nu a mai avut loc pe scenă. Președintele UNITER, Dragoș Buhagiar, a îndemnat la unitate de breaslă în fața ordonanței care periclitează activitatea în sectorul cultural. 

“Societatea românească e într-un moment extrem de periculos. Este timpul să ne adunăm și să tragem toți în aceeași direcție.”, a spus Buhagiar. 

***

Cu Sala Mare a Teatrului Național arhiplină, ocupată, ce-i drept, de numeroși invitați (artiști, manageri culturali, politicieni, sponsori, jurnaliști) și mai puțin de simpli spectatori, Festivalul Național de Teatru a arătat aseară cu totul diferit de edițiile anterioare. Pentru a repara cât de cât injustiția modului în care au fost distribuite biletele, regizorul Radu Afrim a încercat, așa cum o face mereu, să ocupe fiecare scaun rămas liber, cu studenții care așteptau afară șansa de a-i vedea spectacolul, cu atât mai mult cu cât vorbim despre un show jucat o singură dată.

Timp de aproximativ două ore, nu am văzut un spectacol de teatru, ci un performance multidisciplinar care a reunit cu forță și totodată cu sensibilitate, muzicieni de jazz, 5 interprete cu timbre vocale diferite, actori, dansatori, proiecții video și un univers sonor care aducea din când în când, printre noi, fragmente din natură. 

Actorii Marius Manole și Flavia Giurgiu, apropiați colaboratori ai lui Radu Afrim, au deschis spectacolul și ne-au invitat în universul unui bar în care cu toții își îneacă amarul pe momente muzicale de jazz, etno-jazz și folclor românesc sau maghiar. 

Cunoscuta interpretă și compozitoare de jazz Luiza Zan a revenit la TNB într-o nouă colaborare cu Radu Afrim, după celebrul spectacol de neuitat – Năpasta, prezent în FNT acum 12 ani. 

Corina Sîrghi ne-a arătat că, pe lângă vocea sa minunată, poate fi și o actriță extrem de carismatică – sărutul său cu actorul Ștefan Iancu (care apare doar pentru acest moment în spectacol) a fost unul dintre highlighturile spectacolului.

Ioana Milculescu, cunoscută pentru colaborarea cu grupul Subcarpați, a cărei poveste am spus-o pe Cultura la dubă, a adus cu timbrul său apăsător sobrietatea specifică doinei românești autentice. 

Fruszina Szabo, actrița Teatrului Național Târgu-Mureș pe care o vom vedea și în această seară în Casa dintre blocuri, regizat de Afrim, a contribuit cu momente muzicale încărcate cu umorul și autoironia specifice folclorului maghiar. 

Ana Everling, o tânără cântăreață din Republica Moldova stabilită în Statele Unite și prea puțin cunoscută în România, a fost revelația absolută a acestui spectacol. Jucăușă și luminoasă, s-a integrat perfect printre trupa de dansatori condusă de coregrafa Andreea Gavriliu, conducându-i prin vocea sa pe ritmurile melodiei Bătrâneasca, un performance de 8 minute care a încheiat spectaculos evenimentul. 

Muzica live a fost interpretată de Andrei Petrache – pian, Cătălin Răducanu – pian, Răzvan Florescu – vibrafon, Philip Goron – percuții, Mike Alex – contrabas, Kónya Ütő Bence – sample / keyboard și Lehel Vitalyos – contrabas. Azi, când marele pianist de jazz Mircea Tiberian s-a stins din viață, ei ne dau speranța ca jazzul românesc are un viitor strălucitor în față, iar Afrim le-a adus o binemeritată vizibilitate.

Eva Danciu, Teo Velescu, Valentina Kocsis, Alice Veliche, Bianca Adelina Geantă, Tamara Găgeatu, Mariana Gavriciuc, Eduard Chimac, Iustin Danalache, Filip Stoica, Andrei Bouariu, Ciprian Chiujdea (n.r. protagonistului filmului Trei kilometri până la capătul lumii, selectat în competiția oficială la Cannes 2024), Robert Popa și Răzvan Conțiu, sub îndreptarea lui Radu Afrim și a Andreei Gavriliu, au constituit o echipă spectaculoasă de actori-dansatori care ar putea concura cu orice mare companie de dans din lume. 

Costumele, de la ținute de piele și latex, la treninguri și rochii voluminoase, când vaporoase, când geometrice, au fost realizate de talentatul scenograf Cosmin Florea. Iar artistul vizual Andrei Cozlac a livrat și de această dată proiecții video puternice, de la peisaje feerice la imagini cu imigranții veniți din Nepal, Sri Lanka și India sau cu orașe distruse de bombardamente în Ucraina. 

În Gro(o)ve, Afrim a organizat o petrecere încărcată cu tristețe, frumusețe și iubire, la capătul căreia unii sfârșesc cu speranță, alții în agonie. Este lumea în care trăim azi, redată cu măiestrie în artă. 

Radu Afrim este un mare artist. Și continuă să creeze cu frenezie spectacole memorabile. Este pentru prima dată când FNT are un artist asociat și prima dată când Festivalul Național de Teatru se deschide cu o producție proprie. Afrim a ridicat un standard pe care așteptăm să-l depășească viitorii artiști asociați în anii ce vor urma. 

La finalul spectacolului, unii dintre tinerii actori prezenți pe scenă povesteau că nu știu încotro se vor îndrepta acum, fiindcă unele dintre colaborările lor sunt blocate de Ordonanța 52, care interzice plățile către servicii externe instituțiilor publice de cultură. Iar un deputat povestea că unele instituții nu au cu ce să cumpere consumabile de bază. 

Deși ministrul Culturii, Andras Demer, a anunțat într-un interviu pentru Cultura la dubă că joia aceasta Ordonanța 52 va fi modificată astfel încât să deblocheze aceste situații, nu s-a întâmplat asta în ședința de guvern. 

FNT a început și va aduce în următoarele 8 zile cele mai bune spectacole ale anului trecut. Cu o echipă curatorială formată din Raluca Cîrciumaru (critic de teatru), Alina Epîngeac (critic de teatru) și Ionuț Sociu (dramaturg și jurnalist cultural), și cu o imagine schimbată de scenografa Irina Moscu, festivalul promite o ediție curajoasă, care cuprinde un focus Radu Afrim, controversatul spectacol Proorocul Ilie, criticat de Biserica Ortodoxă Română, regizat de Botond Nagy sau Jurnal de România, regizat de Carmen Lidia Vidu, cu mărturii puternice despre abuzuri în teatrul românesc.

Cele mai multe dintre spectacole au fost sold-out în câteva minute de la punerea în vânzare a biletelor.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Când este lovită, cultura reacționează mai puternic ca oricând. Deschiderea FNT, cu “Gro(o)ve”, de Radu Afrim, a fost o declarație de rezistență prin artă  appeared first on Cultura la dubă.

Pe lângă filmele prezentate anul acesta în competiția oficială a Festivalului de la Cannes, festivalul de la București aduce și filmele câștigătoare la Veneția și Berlin.

Invitații speciali pe care publicul bucureștean îi va putea întâlni sunt actrița franceză Emmanuelle Béart, regizoarea franceză Julia Ducournau, câștigătoarea prestigiosului Palme d’Or pentru Titane, și regizorul islandez Hlynur Pálmason.

Les Films de Cannes à Bucarest aduce Leul de Aur de la Veneţia

Câștigătorul marelui trofeu Leul de Aur pentru cel mai bun film, Father Mother Sister Brother, în regia lui Jim Jarmusch, se vede în premieră în România la Les Films de Cannes à Bucarest. Selecția venețiană este completată de producții care au fost aplaudate minute în șir în sălile de cinema: Bugonia, cea mai nouă colaborare între Yorgos Lanthimos și Emma Stone, mult așteptatul No Other Choice al regizorului corean Park Chan-wook şi documentarul Below the Clouds în regia lui Gianfranco Rosi, o poezie vizuală din Italia, care a primit Premiul Juriului.

Un Certain Regard: viziuni originale de la Cannes, pe ecranele din România

În 2025, juriul secţiunii Un Certain Regard de la Cannes a ales să premieze voci cinematografice distincte și filme care propun teme sociale incomode. Dintre titlurile premiate, la Les Films de Cannes à Bucarest se vor vedea I Only Rest in the Storm, de Pedro Pinho, o co-producție portughezo-română, care a luat Premiul pentru cea mai bună actriță, acordat lui Cleo Diára, Once Upon a Time in Gaza, în regia fraților Tarzan Nasser și Arab Nasser, care au primit Premiul pentru regie, şi Pillion, semnat de Harry Lighton, care a cucerit prin umor şi emoție şi a câștigat Premiul pentru scenariu. La acestea se adaugă The Chronology of Water, debutul regizoral al actriței Kristen Stewart, care a impresionat printr-o poveste confesivă despre traumă și reconstrucție personală.

INVITAȚI SPECIALI

Regizorul islandez Hlynur Pálmason este invitatul Les Films de Cannes à Bucarest și se va întâlni cu publicul atât la proiecția Godland, dar și după premiera în România a celui mai nou film al său, The Love that Remains. Un an din viața unei familii se scurge între momente jucăușe și pline de emoție, în timp ce părinții încearcă să gestioneze despărțirea pentru a atenua impactul asupra copiilor. Filmul surprinde esența dulce-amăruie a iubirii care se stinge și a amintirilor împărtășite, pe măsură ce anotimpurile se succed. Pálmason îi pune din nou amprenta regizorală transformând natura într-un personaj în sine care oglindește stările interioare ale personajelor.

Julia Ducournau, câștigătoarea prestigiosului Palme d’Or, este invitată la București pentru o sesiune de Q&A cu publicul, organizată după proiecția celui mai nou film al său, Alpha, inclus în competiţia din acest de la Cannes.

Una dintre cele mai cunoscute actrițe din Franța, Emmanuelle Béart, este invitata de onoare a acestei ediții a Les Films de Cannes à Bucarest, care o va celebra printr-o retrospectivă de trei filme.
Ea s-a remarcat prin interpretările sale versatile și talentul subtil, dar și prin frumusețea atemporală. Are o carieră extinsă pe câteva decenii, cu peste șaizeci de filme de cinema și televiziune. Debutul promițător din anii ’80 a fost rapid urmat de consacrarea adusă de rolul din drama Manon des Sources (1986, regia Claude Berri) pentru care a câștigat premiul César pentru cea mai bună actriță în rol secundar.

Publicul de la București va avea ocazia să vadă o retrospectivă cu unul din filmele recente importante şi cu alte două filme emblematice din cariera actriței, marcate de interpretări profunde și colaborări cu regizori de prestigiu La Belle Noiseuse (1991), unde interpretează personajul Marianne într-un film ce explorează relația dintre artă și adevăr, Un cœur en hiver (1992), unde a strălucit în rolul lui Camille, o poveste elegantă despre dragoste și emoții reținute, și L’étreinte (2021), în care continuă să aducă profunzime şi complexitate, au devenit repere în cinematografia europeană.

CELE MAI NOI FILME ROMÂNEȘTI

Cele mai noi producții românești vor putea fi văzute la Les Films de Cannes à Bucarest, înainte de lansarea oficială în cinematografe. Reunite în secțiunea Avanpremierele Toamnei, singura competițională din festival, aceste filme intră în cursa pentru Premiul Publicului. Printre acestea se numără noul film al lui Radu Jude, Dracula, Sorella di Clausura, regizat de Ivana Mladenovic, Nu mă lăsa să mor, regizat de Andrei Epure, Interior Zero, regizat de Eugen Jebeleanu, o ecranizare a romanului omonim al Laviniei Braniște.

Les Films de Cannes à Bucarest este un eveniment fondat în 2010 de către Cristian Mungiu cu
sprijinul delegatului general al Festivalului de Film de la Cannes, Thierry Frémaux, și este organizat de
către Asociația Cinemascop și Voodoo Films.

Cristian Mungiu a povestit într-un interviu pentru Cultura la dubă cum a luat naștere acest festival și cum a evoluat de-a lungul timpului.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Au fost puse în vânzare biletele la Les Films de Cannes à Bucarest appeared first on Cultura la dubă.

Biletele pentru spectacolele celei de-a 35-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru se vor pune în vânzare miercuri, 1 octombrie, ora 12.00, concomitent, pe toate platformele de vânzare ale fiecărui teatru gazdă, precum și la casele lor de bilete.

Pentru un acces ușor, UNITER recomandă să accesați reprezentațiile dorite din programul pe zile afișat pe site-ul fnt.ro și, apăsând cumpără bilete, veți fi redirecționat exact în pagina de achiziție a biletelor la reprezentația dorită.

La două dintre spectacolele FNT – „E doar sfârșitul lumii”, regia Eugen Jebeleanu și „În zori, lumina e mai aspră”, regia Radu Apostol, intrarea este LIBERĂ, în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere în pagina spectacolului.

Ediția de anul acesta cuprinde un FOCUS Radu Afrim, ce include spectacole aduse de la teatrele din Iași, Târgu Mureș și Constanța, spectacole invitate din Moldova și din Polonia, precum și spectacole semnate de Silviu Purcărete, László Bocsárdi, Alexandru Dabija, Leta Popescu, Eugen Jebeleanu, Andrei Măjeri, Radu Iacoban, Botond Nagy sau Alexandru Mâzgăreanu.

Pentru evenimentul de deschidere, care marchează 35 de ani de FNT, regizorul Radu Afrim și coregrafa Andreea Gavriliu au pregătit o producție specială, de teatru-dans, intitulată Gro(o)ve. Biletele disponibile la evenimentul de deschidere vor fi în număr limitat.

PROGRAMUL FNT 2025

Vineri, 17 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Alaska de Elise Wilk, Regia: Aba Sebestyén, Producători: Teatrul Național Târgu Mureș – Compania „Tompa Miklós” și Studio Yorick; Durata: 2h (fără pauză) – 12+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză

17.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Moarte la Teatrul de Revistă de Gabriel Sandu, Regia: Gabriel Sandu, Producător: Teatrul „Stela Popescu” București, Durata: 3h (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio #Spectacol invitat Grădina de sticlă, după Tatiana Țîbuleac, Regia: Petru Hadârcă, Producător: Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Chișinău, Durata: 2h 30min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

DESCHIDEREA OFICIALĂ A FNT35 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” Gro(o)ve Conceptul: Radu Afrim, Coregrafia: Andrea Gavriliu, Scenografia: Cosmin Florea, Video design: Andrei Cozlac, Producător: UNITER și FNT 2025, Durata: 1h 30min

Sâmbătă, 18 octombrie

#Spectacol invitat 16.00 și 21.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Toaca Un spectacol de dans de: Andrea Gavriliu, Mădălina Dan, Ștefan Lupu, Producător: Polski Teatr Tańca​​, Polonia, Durata: 1h 40min (fără pauză), 12+ Spectacol de teatru-dans

#Focus: RADU AFRIM 18.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Casa dintre blocuri de Radu Afrim, Regia: Radu Afrim, Producător: Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós” Durata: 4h (cu pauză), 16+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

18.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Un inamic al poporului de Henrik Ibsen, Regia: Radu Iacoban, Producător: Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”, Durata: 2h 20min (cu pauză), 14+, Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Duminică, 19 octombrie

#Focus: RADU AFRIM 18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Zi de bucurie de Arne Lygre, Regia: Radu Afrim, Producător: Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași, Durata: 3h 20min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

18.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Un inamic al poporului de Henrik Ibsen, Regia: Radu Iacoban, Producător: Teatrul „Regina Maria” Oradea – Trupa „Iosif Vulcan”, Durata: 2h 20min (cu pauză), 14+, Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Richard al III-lea de William Shakespeare, Regia: István Albu, Producător: Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”, Durata: 3h (cu pauză) 14+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză  

21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Canin, adaptare liberă după filmul Kynodontas de Yorgos Lanthimos și Efthimis Filippou, Regia: Botond Nagy, Producător: Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză

ATENȚIE! Spectacolul conține limbaj licențios și scene cu impact emoțional, de violență fizică, verbală și psihică! În acest spectacol se folosesc lumini stroboscopice și fum de scenă inodor. Nu este recomandat persoanelor cu epilepsie, pacemaker, femeilor însărcinate și persoanelor cu dificultăți respiratorii.

Luni, 20 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” Nunta însângerată de Federico García Lorca, Regia: Hunor Horváth, Producător:Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu – secția germană, Durata: 1h 30min (fără pauză), Spectacol în limba germană cu traducere în limbile română și engleză  

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Canin, adaptare liberă după filmul Kynodontas de Yorgos Lanthimos și Efthimis Filippou, Regia: Botond Nagy, Producător: Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Liviu Rebreanu”, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză, 16+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză

ATENȚIE! Spectacolul conține limbaj licențios și scene cu impact emoțional, de violență fizică, verbală și psihică! În acest spectacol se folosesc lumini stroboscopice și fum de scenă inodor. Nu este recomandat persoanelor cu epilepsie, pacemaker, femeilor însărcinate și persoanelor cu dificultăți respiratorii.

18.00 Teatrul ACT Don Quijote de James Fenton, după romanul „Don Quixote” de Miguel Cervantes, Regia: Alexandru Dabija, Producător: Teatrul ACT București, Durata: 2h 10min (cu pauză), 12+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

#Spectacol invitat 19.00 ARCUB, Sala Mare, Vicontele de Eugène Ionesco, Regia: Slava Sambriș, Producător: Teatrul Republican „Luceafărul”, Chișinău, Republica Moldova, Durata: 1h 30min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

20.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Regina nopții de Leta Popescu, Regia: Leta Popescu, Producător: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, Durata: 2h (fără pauză), Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Marți, 21 octombrie

#Spectacol invitat 18.00 ARCUB, Sala Mare – Vicontele de Eugène Ionesco, Regia: Slava Sambriș, Producător: Teatrul Republican „Luceafărul”, Chișinău, Republica Moldova, Durata: 1h 30min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Lungul drum al zilei către noapte, după Eugene O’Neill, Regia: Timofei Kuliabin, Producător:Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Durata: 2h (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

20.30 Teatrul ACT – Don Quijote de James Fenton, după romanul „Don Quixote” de Miguel Cervantes, Regia: Alexandru Dabija, Producător: Teatrul ACT București, Durata: 2h 10min (cu pauză), 12+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

20.30 Teatrul Bulandra, Sala „Liviu Ciulei” – Regina nopții de Leta Popescu, Regia: Leta Popescu, Producător: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați, Durata: 2h (fără pauză), Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Miercuri, 22 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Furtuna de William Shakespeare, Regia: Viktor Bodó, Producător: Teatrul „Tamási Áron” Sfântu-Gheorghe, Durata: 1h 50min (fără pauză)16+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

17.00 și 21.00 Teatrul Odeon, Sala Majestic – Iona de Marin Sorescu, Regia: Silviu Purcărete, Producători: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu și Tokyo Metropolitan Theatre, Durata: 1h 15min (fără pauză)Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

18.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Incendii de Wajdi Mouawad, Regia: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul de Stat Constanța, Durata: 2h 30min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

19.00 Opera Națională București – Am bombardat New Haven de Joseph Heller, Regia: László Bocsárdi, Producător: Teatrul Național „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Durata: 3h (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română și traducere în limba engleză

19.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Atelier – Orașul comoară, Dramatugia: Petro Ionescu, Regia: David Schwartz, Producător: Reactor de creație și experiment Cluj, Durata: 2h (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Proorocul Ilie de Tadeusz Słobodzianek, Regia: Botond Nagy, Producător:Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Durata: 2h 05min (fără pauză)

Scene care pot afecta emoțional, limbaj licențios, scene cu conotație sexuală. Din cauza efectelor stroboscopice și de lumină, de scurtă durată și intensitate, spectacolul nu este recomandat persoanelor cu fotosensibilitate și celor care suferă de epilepsie! În spectacol se folosește fum de scenă inodor! 18+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

Joi, 23 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – Lecția de Eugène Ionesco, Regia: Bobi Pricop, Producător: Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Durata: 1h (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

18.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Incendii de Wajdi Mouawad, Regia: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul de Stat Constanța, Durata: 2h 30min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

18.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Atelier – Orașul comoară, Dramatugia: Petro Ionescu, Regia: David Schwartz, Producător: Reactor de creație și experiment Cluj, Durata: 2h (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

19.00 Teatrul Excelsior, Sala „Ion Lucian” – Mândrie și prejudecată (un fel de) De Isobel McArthur,după romanul lui Jane Austen „Mândrie și prejudecată”, Regia și light-design-ul: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul Excelsior București, Durata: 2h 30min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

19.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Trei surori de A.P. Cehov, Regia: Theodor-Cristian Popescu, Producător: Teatrul Tineretului Piatra Neamț, Durata: 2h 30min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

Vineri, 24 octombrie

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru”  Reconstituirea, Textul și regia: Catinca Drăgănescu, Producător: Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, Durata: 1h 30min (fără pauză), Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

17.00 și 21.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Un înger soseşte la Babilon de Friedrich Dürrenmatt, Regia: László Bocsárdi, Producător: Teatrul „Teatrul Tamási Áron”, Sfântu-Gheorghe, Durata: 2h 40min (cu pauză), Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză

In spectacol se folosesc efecte de lumină foarte puternice!

18.00 Teatrul Excelsior, Sala „Ion Lucian” Mândrie și prejudecată (un fel de) De Isobel McArthur,după romanul lui Jane Austen „Mândrie și prejudecată”, Regia și light-design-ul: Alexandru Mâzgăreanu, Producător: Teatrul Excelsior București, Durata: 2h 30min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

19.00 Teatrul Odeon, Sala Majestic – NIJINSKI • Agonie și Extaz, Conceptul, regia, coregrafia, light-design-ul: Arcadie Rusu , Producător: Teatrul Odeon București, Durata: 1h 05min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

20.30 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Lina de Alexandra Felseghi , Regia: Adina Lazăr, Producător: Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Durata: 2h 40min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limbile engleză și maghiară 

Sâmbătă, 25 octombrie

17.00 Teatrul Metropolis, Sala Mare – Goodbye, Lenin! de Wolfgang Becker și Bernd Lichtenberg, Regia: Eugen Jebeleanu, Producător: Teatrul Tineretului Metropolis, București, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

19.00 Teatrul Bulandra, Sala „Toma Caragiu” – Lina de Alexandra Felseghi , Regia: Adina Lazăr, Producător: Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Durata: 2h 40min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limbile engleză și maghiară 

19.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio, Mary Stuart, adaptare de Robert Icke, după Friedrich Schiller, Regia: Andrei Șerban, Producător:Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Durata: 2h 40min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

19.30 Teatrul Evreiesc de Stat – Mesia de Martin Sherman, Adaptarea și regia: Andrei Măjeri, Producător:Teatrul Evreiesc de Stat, Durata: 1h 50min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

#Focus: RADU AFRIM 20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – TEATRO LÚCIDO la malul infinitului, Scenariul și regia: Radu Afrim, Producător:Teatrul de Stat Constanța, Durata: 3h 40min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

20.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Janovics, Dramaturgia: Nikolett Németh, Regia: Attila Vidnyánszky Jr., Producător: Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Durata: 3h (cu pauză), 12+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

Duminică, 26 octombrie

17.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Pictură – Janovics, Dramaturgia: Nikolett Németh, Regia: Attila Vidnyánszky Jr., Producător: Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Durata: 3h (cu pauză), 12+ Spectacol în limba maghiară cu traducere în limbile română și engleză 

18.00 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio – Mary Stuart, adaptare de Robert Icke, după Friedrich Schiller, Regia: Andrei Șerban, Producător:Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Durata: 2h 40min (cu pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză

#Focus: RADU AFRIM 19.30 Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru” – TEATRO LÚCIDO la malul infinitului, Scenariul și regia: Radu Afrim, Producător:Teatrul de Stat Constanța, Durata: 3h 40min (cu pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză – spectacol pe gradene

19.30 Teatrul Evreiesc de Stat – Mesia de Martin Sherman, daptarea și regia: Andrei Măjeri, Producător:Teatrul Evreiesc de Stat, Durata: 1h 50min (fără pauză), 14+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză 

21.00 Teatrul Metropolis, Sala Mare – Goodbye, Lenin! de Wolfgang Becker și Bernd Lichtenberg, Regia: Eugen Jebeleanu, Producător: Teatrul Tineretului Metropolis, București, Durata: 1h 50min (fără pauză), 16+ Spectacol în limba română cu traducere în limba engleză  

PROGRAMUL COMPLET AICI

***

Cea de-a 35-a ediție a Festivalului Național de Teatru, produs de UNITER – Uniunea Teatrală din România, va avea loc la București între 17 și 26 octombrie 2025. FNT este un proiect cultural strategic finanțat de Ministerul Culturii. Co-producător este Primăria Municipiului București prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.

Echipa curatorială a Festivalului Național de Teatru este formată din Raluca Cîrciumaru (critic de teatru), Alina Epîngeac (critic de teatru) și Ionuț Sociu (dramaturg și jurnalist cultural), iar regizor asociat este Radu Afrim.

Tema ediției curente este un îndemn: FNT 2025. Te privește!, iar imaginea este o creație a artistei scenograf Irina Moscu.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Azi, de la ora 12:00, se pun în vânzare biletele la Festivalul Național de Teatru. Vezi programul spectacolelor appeared first on Cultura la dubă.

Coregrafa Éva Duda, fondatoarea companiei de dans cu același nume, vine la Festivalul Enescu, alături de dirijorul maghiar Iván Fischer și Budapest Festival Orchestra, cu Mandarinul miraculous de Béla Bartók.

Compania Éva Duda înseamnă cel mai important grup de dans contemporan din Ungaria, fiind cunoscută și apreciată la nivel internațional. Iar Iván Fischer este unul dintre cele mai importante nume ale muzicii clasice maghiare din prezent, dirijând marile orchestre din Statele Unite, Royal Concertgebow din Amsterdam sau Konzerthausorchester Berlin.

Mandarinul miraculous reprezintă o îmbinare a muzicii lui Bartók cu dansul. Evenimentul va avea loc la Sala Palatului, pe 17 septembrie, de la ora 20.00.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, coregrafa vorbește despre acest proiect, dar și despre dificultățile cu care se confruntă artiștii azi, în Ungaria.

***

Eva, povestește-ne, te rog, care e legătura ta cu România? Am citit în CV-ul tău că ai studiat regia de teatru la Târgu Mureș. A fost acesta primul tău contact cu țara noastră?

După ce am terminat studiile de coregrafie, am făcut un master în regie la Târgu Mureș, ceea ce mi-a plăcut foarte mult. Am o altă legătură, pentru că am montat și musicalul Romeo & Julieta, care s-a jucat acum mai bine de zece ani și care se joacă din nou la București.

Atunci am petrecut o lună și jumătate la București, cu niște dansatori și artiști minunați. M-am simțit foarte bine, a fost o perioadă minunată. Din păcate, acum nu am putut să mă alătur acestei noi perioade de lucru, când au refăcut spectacolul cu o nouă distribuție.

Am experiențe foarte pozitive din România, mai ales că aici există o viață teatrală foarte bogată, cu regizori și companii renumite. Sunt foarte fericită că voi veni din nou la București cu această minunată lucrare a lui Béla Bartók.

Ai auzit de Festivalul George Enescu înainte de a primi invitația de a veni aici?

Am auzit de festival, dar este prima dată când particip.

Te rog să-mi spui mai multe despre acest spectacol, despre conceptul modern de muzică clasică live combinată cu dans contemporan. Cum funcționează împreună?

Am primit un telefon de la Ivάn Fischer, dirijorul și maestrul Budapest Festival Orchestra, un colectiv de muzică clasică de renume mondial.

Ivάn m-a întrebat dacă aș fi interesată de populara lucrare a lui Béla Bartók, Mandarinul Miraculos, care este, de fapt, concepută pentru dans și pantomimă. Este o muzică modernă, foarte dramatică, specială și complexă. Povestea este în același timp foarte senzuală, erotică și spirituală. În Ungaria, este visul oricărui coregraf să o coregrafieze cel puțin o dată în viață.

A trebuit să citesc și să urmez toate instrucțiunile pe care Béla Bartók le-a scris în partitură, care conțin indicații importante despre acțiune și despre ce ar trebui să se întâmple pe scenă. Am luat acest lucru foarte în serios, pentru a fi fideli autorului. Așadar, coregrafia are o legătură foarte strânsă cu partitura, dar vocabularul de dans este dezvoltat în stilul dansului contemporan de astăzi.

Este o experiență unică faptul că pe scenă, unde se află orchestra, există o scenă suplimentară, mai înaltă, în mijlocul spațiului, pentru dansatori, care are mărimea unui mic apartament – la fel ca în poveste.

Cum a fost să lucrezi cu Ivάn Fischer?

A fost minunat, este un artist extraordinar, care lucrează cu muzica la cel mai înalt nivel, adaugă mereu viziuni puternice planurilor sale, iar pentru mine, ca și coregraf, este foarte important să mă raportez îndeaproape la muzică, la poveste și la filosofia spectacolului. Această legătură a fost un punct de referință între noi, ne-am înțeles perfect asupra dramaturgiei piesei.

Când a văzut pentru prima dată coregrafia pe care am făcut-o, a fost amuzat și mulțumit, și am primit o mulțime de complimente pozitive de la el, ceea ce m-a făcut foarte fericită. Întregul proiect a fost foarte incitant și este o șansă extraordinară că, după doi ani, îl putem juca din nou.

Ce fel de feedback ați primit din partea publicului? Pentru că, în general, muzica clasică are un public mai rigid, poate nu la fel de deschis la acest gen de experiență.

Am primit mult de feedback pozitiv, pentru că muzica lui Bartók este destul de provocatoare, dar cu coregrafia este mult mai ușor să o înțelegi.

Să înțelegi dramaturgia muzicii este mult mai simplu atunci când vezi un spectacol pe scenă, care te ajută să simți diferitele perioade și diferitele tipuri de acțiuni din muzică. Când citești o carte sau asculți muzică, vizualizezi ceva în imaginația ta, iar întreaga poveste este o fantezie a ta. Când ai acțiune pe scenă, obții imaginea completă.

Spune-mi mai multe despre compania ta de dans, de ce ai vrut să pornești pe cont propriu cu această companie?

Acesta este al 17-lea nostru sezon. Înainte de asta, am fost un artist independent care a lucrat pentru multe companii de dans diferite, iar apoi mi-am înființat propriul colectiv. Primul meu scop a fost să am o companie de dans în care să-mi pot dezvolta vocabularul de dans și în scurt timp am construit un repertoriu.

Acum suntem în turneu prin multe orașe mari din Europa. Sezonul trecut am avut un public de 22.000 de oameni, cel mai mare număr de spectatori de până acum. Avem un spectacol inspirat de arta și viața Fridei Kahlo, care este cel mai popular spectacol al nostru în prezent. Sper ca, de asemenea, să-l putem juca și la București, ar fi minunat.

Independența este foarte importantă pentru mine. Este extraordinar să ai libertatea de a alege artiștii, dansatorii, muzicienii, compozitorii, designerii cu care aș vrea să lucrez. Asta îmi oferă posibilitatea de a mă concentra pe ceea ce este important pentru mine ca artist, pe ce subiecte mă interesează, dar și pe teme sociale care sunt importante pentru întreaga lume.

În același timp, nu este ușor să conduci o companie, trebuie mereu să mă confrunt cu situații financiare și am o responsabilitate enormă. Acum, în Ungaria, este foarte imprevizibil și riscant să fii artist, din punctul meu de vedere.

De ce? Sunt curioasă, pentru că și noi avem aceeași problemă în România, dar din punctul nostru de vedere credem că la Budapesta lucrurile stau foarte bine.

E amuzant, pentru că noi credem că România se îndreaptă într-o direcție foarte bună.

Mă refer la faptul că aveți o mulțime de teatre și săli de muzică. Pe de altă parte, desigur, există situația politică problematică în Ungaria. Cum este pentru tine, ca artist, să lucrezi în acest context?

Avem o mulțime de instituții și săli grozave, unde se pot organiza concerte, spectacole de dans sau de teatru. În Ungaria avem o scenă culturală foarte bogată și diversă, atât în ceea ce privește muzica, teatrul, cât și dansul. Multor oameni le place Budapesta, datorită vieții culturale foarte bogate.

Dar, ca artist și ca manager de companie, sunt foarte nemulțumită de sistemul de finanțare, există o mulțime de probleme. Există o mare nevoie de o actualizare, în special pentru scena independentă.

Ar trebui să existe o mulțime de reforme, pentru a face sistemul mai echitabil și mai orientat spre viitor.

Acum, spațiul pentru arte se micșorează, și nu mă refer la instituții, ci la modul în care sunt finanțate; și nu cred că finanțarea ar trebui să fie ghidată de idei politice, ci de valori artistice și umane.

Crezi că poți exprima mesaje politice prin dans?

Este mult mai ușor atunci când lucrezi cu teatrul dramatic, e mult mai simplu cu ajutorul cuvintelor. Dar nu am impulsul de a exprima declarații politice directe pe scenă; mă interesează mai mult problemele umane reale, temele sociale.

Dar, de exemplu, am făcut o lucrare despre schimbările climatice, întregul spectacol a fost despre cum se schimbă lumea în jurul nostru și cum ne putem adapta sau ce fel de temeri înfruntăm. Așadar, este posibil să creezi un spectacol de dans cu mesaje foarte concrete.

Ai observat un interes crescut pentru dansul contemporan în rândul tinerilor? Sau, dimpotrivă, nu mai sunt interesați de dans, poate  corpul lor a devenit mai rigid din cauza faptului că folosesc mult telefoanele?

Despre generația tânără se spune că este greu de convins. Dar eu simt lucrurile diferit, depinde foarte mult de temă și de formă.

De asemenea, partea de educație este foarte importantă, deoarece în timpul workshopurilor și cursurilor oamenii pot experimenta câte sentimente pot fi exprimate prin dans și muzică.

Tinerii nu sunt făcuți dintr-un material diferit, dar se concentrează mai ales pe spațiul online. Însă pot fi absolut scoși din el. Și cred că au o mare nevoie de situații reale, de conexiuni reale. Teatrul le poate aduce această lumină.

De asemenea, a te întâlni cu publicul te face să te apropii de el, poți vorbi cu ei despre cum să te miști și ce poate exprima o mișcare și cum să te exprimi cu adevărat din suflet. Trebuie să fim în prezent, de aceea sunt mai interesată de temele de astăzi, decât de poveștile din trecut.”

Festivalul Internațional George Enescu are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la moartea marelui compozitor și muzician român, George Enescu. În program se regăsesc peste 95 de concerte susținute de peste 4.000 de muzicieni.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Coregrafa Éva Duda și dirijorul maghiar Iván Fischer aduc la Festivalul Enescu spectacolul-concert “Mandarinul miraculous” de Béla Bartók appeared first on Cultura la dubă.

Azi se împlinesc 144 de ani de la nașterea lui George Enescu, iar cel mai mare eveniment cultural organizat de statul român, Festivalul Internațional George Enescu, debutează duminică seară cu un concert extraordinar susținut de Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Cristian Măcelaru, director artistic al festivalului.

Programul serii include o lucrare românească în primă audiție absolută – Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, urmată de Concertul pentru vioară în re minor, capodopera compozitorului georgian Aram Haciaturian – solist Nemanja Radulović – și Poema Română de George Enescu. Concertul va integra proiecții multimedia în regia Nonei Ciobanu și a lui Peter Košir.

Cea de-a 27-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu se va desfășura sub tema „Aniversări / Celebrations” – un omagiu adus marilor muzicieni și momentelor de referință din istoria unor ansambluri de prestigiu.

Vor fi marcați 70 de ani de la moartea lui George Enescu, 150 de ani de la nașterea lui Maurice Ravel, 100 de ani de la cea a lui Pierre Boulez sau 50 de ani de la moartea lui Dmitri Șostakovici.

Festivalul Enescu celebrează și istoria unor ansambluri de renume: un secol de la înființarea Orchestrei Simfonice Naționale a Danemarcei, 80 de ani de activitate ai Philharmonia Orchestra din Londra, 70 de ani de existență ai Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, 45 de ani ai Deutsche Kammerphilharmonie Bremen, și 75 de ani de la fondarea Corului Filarmonicii „George Enescu”.

Ediția din acest an devine astfel o veritabilă celebrare a muzicii, trecutului și viitorului ei, aducând împreună artiști, orchestre și ansambluri care au modelat istoria sonoră a lumii.

Se anunță o ediție monumentală, care reunește la București peste 4000 de artiști din 28 de țări, în peste 95 de concerte găzduite de Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Auditorium a MNAR, Sala Radio, Teatrul Odeon, MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, precum și de Opera Națională București și Teatrul Național „I.L. Caragiale”.

Pe parcursul celor patru săptămâni, Bucureștiul va deveni gazda unor artiști de prim rang ai scenei internaționale: Martha Argerich, Anne-Sophie Mutter, Rudolf Buchbinder, Alexandre Kantorow, Bruce Liu, Isabelle Faust, Gautier Capuçon, Asmik Grigorian, Jennifer Holloway, Kristine Opolais, Kian Soltani, Alexandra Dariescu, Andrei Ioniță, Valentin Răduțiu, Leif Ove Andsnes, Jan Lisiecki, Jean-Yves Thibaudet, Valentin Șerban și mulți alții.

Vor concerta orchestre de top, printre care: Royal Concertgebouw Orchestra, Philharmonia Orchestra, Tonhalle-Orchester Zürich, Frankfurt Radio Symphony, Czech Philharmonic, Orchestre National de France, Chamber Orchestra of Europe, Academy of St Martin in the Fields, Budapest Festival Orchestra, Gustav Mahler Jugendorchester, Scottish Chamber Orchestra, WDR Symphony Orchestra Cologne, Les Siècles, Il Giardino Armonico, Accademia Bizantina, Mahler Chamber Orchestra, Sinfonia Varsovia, Orchestra of the Age of Enlightenment, Orchestra Națională Radio sau Filarmonica „George Enescu”.

Lucrări semnate de George Enescu vor fi prezentate în 45 de interpretări în cadrul Festivalului. Printre acestea se numără poemele simfonice Isis și Vox Maris, Pastorala-Fantezie, Rapsodiile Române, dar și Simfoniile sau Suita Sătească, o serie de bijuterii camerale și lucrări vocal-simfonice de referință. Momentul culminant va fi reprezentația monumentală a Oedip, montată la Opera Națională București, în viziunea regizorală a lui Stefano Poda, cu o distribuție de elită din care fac parte Ionuț Pascu, Ruxandra Donose, Ramona Zaharia și Vazgen Gazaryan.

În 2025, opera și baletul revin in forță în programul Festivalului Enescu. Pe lângă Oedip, publicul va putea urmări și L’Heure espagnole de Maurice Ravel, în regia lui Tompa Gábor, spectacolul de dans Les Saisons al companiei Malandain Ballet Biarritz (Sala Mare a TNB) și creația coregrafică semnată de Gigi Căciuleanu, DinDor’NdoR, prezentată la Sala Studio a TNB de către Teatrul de Balet Sibiu. De asemenea, vor fi interpretate alte șapte opere în concert, printre care Lady Macbeth din Mțensk de Șostakovici.

trailer Les Saisons:

O componentă inovatoare a ediției 2025 este seria ENESCU – JTI IMMERSIVE EXPERIENCE, desfășurată la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive. Aceasta propune concerte imersive care combină muzica clasică, dansul contemporan, inteligența artificială, animația și artele vizuale. Publicul este invitat în fiecare joi și vineri, la spectacole interdisciplinare precum Onirius de Gigi Căciuleanu, Ultima piesă – un concert cu interacțiune EEG în timp real, Bach in the Jungle (muzică de Bach și Piazzolla), dar și Klimt meets Bösendorfer – Ver Sacrum, cu pianista Alexandra Silocea, mezzosoprana Patricia Nolz și actrița Laëtitia Eïdo, interpretat pe un pian unicat Bösendorfer-Klimt.

Totodată, festivalul sprijină și promovează activ tinerii muzicieni laureați ai Concursului Internațional George Enescu, care vor urca pe scenă alături de orchestre importante ale lumii, printre care Orchestra WDR (la Cluj Napoca), Rotterdam Philharmonic, Orchestra de Cameră Radio, Orchestre de Chambre de Lausanne și Orchestra de Tineret Gustav Mahler sub conducerea muzicală a renumiților Cristian Măcelaru, Lahav Shani, Renaud Capucon, David Grimal sau Manfred Honeck.

În plus, continuă inițiativa lansată cu mare succes în 2023 – seria dedicată familiilor și copiilor – prin concerte speciale organizate la Teatrul Odeon, într-un format prietenos și interactiv.

Ca de fiecare dată, nu vor lipsi nici Concertele de la Miezul Nopții de la Ateneul Român, recunoscute pentru atmosfera lor aparte, recitalurile camerale de la Sala Auditorium a MNAR sau concertele extraordinare de la Sala Radio.

Festivalul Enescu este organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii.

Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu se pot achiziționa atât online, din platforma Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, cât și în format fizic, din rețeaua de hypermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas.

Despre Festivalul Internațional George Enescu

Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la moartea marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 95 de concerte susținute de peste 4.000 dintre cei mai renumiți artiști ai lumii, ce vor aduce în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale.

The post Peste 4000 de artiști vor sosi, începând de duminică, la Festivalul Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Dirijoarea canadiană are strămoși ucraineni și este profund legată de țara aflată sub asediul Rusiei. Wilson va dirija orchestra formată din muzicieni ucraineni în cadrul Festivalului George Enescu, pe 25 și 26 august.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, Keri-Lynn Wilson povestește cum a luat naștere proiectul Ukrainian Freedom Orchestra și cum dirijează într-o țara bombardată. Dirijoarea a fost decorată de președintele Zelenski și a fost recent numită director muzical al Kiev Camerata.

“Am o aplicație pe telefonul meu care monitorizează bombardamentele. Deci asta e viața mea. Ca și cum aș fi mereu bombardată.”, ne-a spus aceasta într-o discuție emoționantă.

***

“Ați dirijat deja de câteva ori în România, la Opera din București, la Cluj-Napoca, Iași și Timișoara. Dar va fi prima dată când veți dirija în cadrul Festivalului George Enescu. Ce știți despre acest eveniment?

Am fost la Festivalul Enescu ca spectator, fiindcă dirijam la București Tosca în același timp. Și așa am mers la o reprezentație.

Și cum vi se pare festivalul?

Oh, este fantastic. Este acum unul dintre cele mai prestigioase evenimente printre toate festivalurile internaționale. Suntem încântați să venim și să împărtășim muzica noastră ucraineană pe o scenă atât de faimoasă, plină, sunt sigură, de membri ai publicului care înțeleg cât de important este astăzi să sprijine muzicienii ucraineni.

Spuneți-ne mai multe despre cum a fost creată Ukrainian Freedom Orchestra. Sunteți fondatoarea ei. Cum v-a venit această idee și de ce ați ținut așa de tare să devină realitate?

Cunoșteam mulți muzicieni în Ucraina, am veri, veri îndepărtați, care acum au devenit extrem de apropiați, așa că am vrut să mă lupt. Dar arma mea erau brațele mele.

A fost un vis să adun refugiații și să creez o orchestră care le-ar oferi o voce, o orchestră în care să se poată exprima. Prin tot ce face, Putin încearcă să-i reducă la tăcere, cultura lor, limba lor. Aceasta este o oportunitate pentru noi de a exprima toate emoțiile noastre în muzică. A fost fondată de mine, în parteneriat cu minunatul meu soț Peter Gelb, managerul general al Operei Metropolitane din New York.

De asemenea, l-am contactat și colegul nostru Waldemar Dabrowski (n.r. directorul Operei Naționale din Polonia, fost ministru al Culturii din Polonia) care a spus că la ei au venit mulți refugiați din Ucraina. Am crezut că este o sursă excelentă de contact.

Era un trompetist ucrainean, care ne-a pus în contact cu alți muzicieni ucraineni care ar dori să se alăture acestei orchestre. A fost foarte ușor. Unii încă locuiesc în Ucraina, alții sunt refugiați, iar alții sunt muzicieni, muzicieni de orchestră deja stabiliți în orchestre europene.

Ne-am adunat pentru acest turneu de vară pentru a mobiliza publicul din Europa și America să susțină Ucraina. Am fost practic concentrați doar pe a merge în turneu în acea vară. Nu știam încotro se îndreaptă războiul, dar acesta era modul nostru de a ajuta și de a întinde o mână de ajutor, nu-i așa? Și pentru că turneul a avut mare succes, orchestra a devenit una fenomenală.

Am decis că acest lucru trebuie să continue. Din nefericire, trebuie să fie doar vara pentru că toată lumea are slujbe pe tot parcursul anului. Deci acesta va fi acum al patrulea nostru turneu. Și cred că este chiar mai important.

În fiecare an, devine din ce în ce mai vital. După cum putem vedea, Ucraina este atacată constant. Acum am și o relație foarte apropiată cu Ucraina; am preluat o altă poziție, cea de director muzical al Kiev Camerata. Așadar, am călătorit în Ucraina de aproximativ șapte ori pe an.

Există vreun membru al orchestrei care a luptat pe front?

Nu. Nu. Ei au avut scuze și mulțumesc cerului că au sprijin din partea guvernului pentru că armata trebuie să recruteze pe oricine care are peste 21 de ani cred, așa că mulțumim lui Zelenski și soției sale minunate, care este patroana noastră, Elena, că le dă voie muzicienilor noștri să părăsească țara. Asta este o problemă uriașă.

Avem atât de mulți oameni care ne ajută din partea ministerului, din partea ministerului culturii, din armată, care pot da permisiunea de a-i lăsa pe acești bărbați afară; dar, în cele din urmă, ei trebuie să se întoarcă.

Este foarte complicat. Există multă presiune asupra lor.

Cum este pentru dumneavoastră, ca dirijoare, să lucrați cu oameni care se află într-o situație atât de sensibilă, chiar dacă ei nu luptă direct, presupun că au familia acolo în pericol, zi de zi. Cum poți să le ceri să fie implicați, profesioniști, dacă sunt conectați emoțional la ceva atât de tragic?

Ei bine, asta îi face pe ei să fie extraordinari. Ei sunt rezistenți, sunt puternici și nu vor lăsa nimic să le stea în calea obiectivelor lor, carierelor lor, pasiunilor lor. Această orchestră își găsește modalitatea de a-și concentra toată acea energie, fie ea negativă și extrem de traumatică, în muzică. Este ca o modalitate cathartică de a canaliza acea energie și de a elibera durerea.

Există multă durere chiar dacă nu s-au luptat. Avem prieteni, unii pot fi membri de familie, care au fost uciși în război.

Povesteați într-un interviu că una dintre străbunicile dumneavoastră a fost ucraineancă.

Da, da. Ambii străbunici din partea mamei mele au venit din Cernăuți. Și am doi verișori în Cernăuți. Unul care este din Cernăuți, care luptă de fapt din 2014. El este locotenent-colonelul nostru. El a fost pe linia întâi și este în pericol în fiecare zi; sora lui este ca o prietenă bună pentru mine, verișoara mea, și ea mă urmărește peste tot când sunt în Ucraina, și este…(n.r. cu ochii în lacrimi, Keri își găsește cu greu cuvintele)…așa că trăiesc războiul cu ei și am fost sub foc, am fost în zone care au fost bombardate de câteva ori.

Ce v-a determinat să continuați să mergeți acolo?

Trebuie să fac muzică, fie cu Freedom Orchestra, fie să fiu acolo să fac muzică cu ei, pentru că…(n.r. nu își mai poate stăpâni plânsul).

Îmi pare rău că am atins un subiect atât de sensibil, dar sunteți cu toții de admirat pentru că faceți asta! Este minunat!

Oh, mulțumesc, mie îmi pare rău, dar mă simt foarte atașată emoțional. Am o aplicație pe telefonul meu care monitorizează bombardamentele. Deci asta e viața mea. Ca și cum aș fi mereu bombardată. Îmi pare rău. Este atât de dificil…

Da, este incredibil că trăim cu bombardamentele lângă granița noastră și ne continuăm viețile normale, în timp ce ei sunt încă acolo. Pare că ne-am obișnuit cu războiul fiindcă nu ne atinge în mod direct.

Exact! Am oameni în America sau în Europa care spun oh cum merge acolo, este acum mai bine, s-au calmat lucrurile? Vreau să spun că sunt oameni educați care au impresia asta.

De aceea sunt atât de pasionată de Ukrainian Freedom Orchestra, pentru că este un mod atât de vital și necesar pentru noi să fim pe scenă și să spunem: uitați, Ucraina are nevoie de ajutorul vostru!

Ați conturat un repertoriu special care să transmită acest mesaj?

Da, repertoriul nostru este foarte important. Alegerile pe care le facem în ceea ce privește repertoriul nostru au, de obicei, un mesaj. În primul nostru turneu am ales Simfonia nr. 9, Din Lumea Nouă, a lui Dvorak, pentru că era totul despre speranțe pentru lumea nouă, o viață nouă, și, de asemenea, promisiuni. Era atât de cathartic și romantic și am simțit că ne-ar fi adus pe toți emoțional împreună.

În al doilea turneu am cântat Eroica lui Beethoven. Beethoven este un mare compozitor pentru această orchestră pentru că are un asemenea foc, are o asemenea putere, dar totuși o asemenea frumusețe și mereu este despre adevăr.

De asemenea, Simfonia a 9-a de Beethoven a fost într-unul dintre concertele noastre, iar interpretarea a fost atât de bună încât a fost înregistrată la Deutsche Grammophon, care a lansat și discul. Este special pentru că am creat o versiune în limba ucraineană. Am cântat Simfonia a 9- lui Beethoven în ucraineană.

Am fost inspirați de Bernstein (n.r. dirijorul american Leonard Bernstein), care a dirijat-o la Berlin după căderea zidului, în ziua de Crăciun, 1989. El a schimbat Freude (bucurie) cu Freiheit (libertate). Noi am schimbat Freude în Slava. Deci îți poți imagina cum sună refrenul, strigând Slava!

Iar în acest sezon estival facem un turneu cu Simfonia a 5-a de Beethoven. Aceasta este un simbol puternic, deoarece primele patru note iconice erau de fapt un cod în Al Doilea Război Mondial în timpul Blitz-ului din Londra. Ei au folosit acest cod pentru a lupta împotriva naziștilor. Deci aceasta este lupta noastră simbolică împotriva opresorului nostru, Rusia, și va fi înregistrată și de Deutsche Grammaphon. Suntem foarte mândri.

De asemenea, în program, extrem de important pentru noi este să includem întotdeauna lucrări ucrainene. De data aceasta va fi o premieră. Este suita unei opere care tocmai a fost comisionată de Opera Metropolitană din New York și pe care probabil o voi dirija.

Se numește Mamele din Kherson. Povestea este despre două mame care au încercat să-și salveze copiii care au fost răpiți de ruși. Una dintre tragediile acestui război este că există mii și mii de copii care sunt încă în custodia Rusiei. A fost în pregătire de aproximativ un an și nu va fi lansată în premieră decât anul viitor, când va avea premiera în Varșovia. Voi dirija asta. Și apoi, în două sezoane, devine o operă la Metropolitan Opera.

Am crezut că această suită de 10 minute de la Mamele din Kherson este o modalitate excelentă de a începe să exprimăm cât de vital este să încercăm cu toții să aducem înapoi acești copii. Este un mesaj atât de frumos.

Și, de asemenea, avem în program Preludiul si Liebestod-ul lui Wagner (n.r. din Tristan și Isolda) cu Rachel Willis-Sørensen. Asta este, desigur, despre tragedie și renaștere. Mesajul este clar.

Suntem foarte recunoscători pentru că la Festivalul Enescu este singura dată când avem două programe, restul turneului este practic format doar din programul ucrainean și partener; dar festivalul vostru a dorit două concerte, așa că, pentru celălalt program, vom cânta singura dată Simfonia a 8-a de Dvorak, pe care o vom repeta în Varșovia și o vom prezenta pentru voi la festival.

Vorbind puțin despre cariera dumneavoastră de dirijoare, când ați început studiile la Juilliard aveați modele de femei dirijoare?

Nu am acordat atenție niciodată ideii de a fi dirijoare femeie. Sunt alții care observă asta, eu doar îmi fac profesia, mă concentrez pe muzica mea. Nu am simțit că sunt privită diferit pentru că sunt femeie sau foarte rar am simțit lipsă de respect. Și, oricum, în timp, pielea ta se întărește și nu te mai afectează chestiile astea, sunt deasupra lor.

Ați povestit în timpul unui interviu că faceți mult sport și mănâncați foarte sănătos. Cum vă ajută asta în munca de dirijoare?

Oh, este foarte important, deoarece uneori nu ai deloc somn, iar alteori ai jet lag. Este un loc de muncă foarte fizic pe care-l avem. Și, de exemplu, cu Ukrainean Freedom Orchestra repetăm șase ore pe zi. Pentru că este ca un antrenament tip tabără de instruire pentru soldați și muzică. Suntem aruncați în repetiții cu zece zile înainte de a porni în turneu. Deci trebuie să ne maximizăm timpul. Să fii în formă fizică este numărul unu.

Înot în fiecare zi, fac exerciții cu greutăți, merg pe jos, pe scări, și da, mănânc foarte sănătos.

Ați observat vreo schimbare în lumea muzicii clasice în ceea ce privește publicul? Există în zilele noastre o deschidere către un public mai larg? De exemplu, am observat că oamenii nu se îmbracă atât de elegant și rigid la concerte, că nu se mai impune o anumită ținută pentru a merge la concerte de muzică clasică.

Cum credeți că ar trebui să funcționeze aceste mecanisme pentru a atrage mai mulți spectatori la muzica clasică?

Astăzi, toată educația muzicală clasică este redusă și tăiată. Deci cea mai mare preocupare a mea este educația.

Muzica clasică nu poate vinde bilete pentru Orchestra Ucraineană a Libertății așa cum poate face Taylor Swift. Asta pur și simplu nu se va întâmpla pentru că muzica clasică trebuie să facă parte din educația ta.

Dar cred că rețelele de socializare ajută. Cred că avem un mic avantaj. Dar, în același timp, poate că nu este atât de util în sensul că perioada de atenție pentru copii a ajuns la 7 secunde cred. Deci este un mediu social bun și unul rău.

Dar trebuie să-l folosim. Trebuie să venim cu tot felul de strategii pentru a face mediul acesta accesibil. Cu siguranță bilete mai ieftine pentru studenți și lucruri de genul acesta sunt importante. Însă revin la educație.

Trebuie să le oferim copiilor oportunitatea de a cânta într-un cor, de a învăța să cânte la un instrument, de a merge în excursii cu școala, la concerte. Acest lucru, cred eu, este absolut vital.

Vezi că asta se întâmplă mult mai des în Germania, spre exemplu. În America, nu, din păcate.”

Keri-Lynn Wilson va dirija Ukrainian Freedom Orchestra în cadrul Festivalului Enescu pe 25 și 26 august de la ora 20.00, la Sala Palatului.

Festivalul Internațional George Enescu are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la moartea marelui compozitor și muzician român, George Enescu. În program se regăsesc peste 95 de concerte susținute de peste 4.000 de muzicieni.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post INTERVIU Celebra dirijoare Keri-Lynn Wilson și “soldații muzicii” de la Ukrainian Freedom Orchestra concertează la Festivalul Enescu appeared first on Cultura la dubă.