Andras Demeter marchează o premieră la Ministerul Culturii. Ministrul a fost demis, odată cu căderea guvernului Bolojan în Parlament, a devenit interimar și și-a dat ulterior “demisia de onoare”, în urma unui scandal public – propriul partid i-a cerut demisia.

Cu toate acestea, ministrul demisionar al Culturii a continuat în 18 zile de la demisie să semneze ordine importante – 3 manageri ai unor instituții publice de cultură au fost dați afară, ca urmare a evaluării anuale, iar Andras Demeter a numit în locul lor interimari. Printre aceștia, Bogdan Gheorghiu, fostul ministru PNL al Culturii, a primit postul de manager interimar al Operei Naționale din Cluj, la scurt timp după ce a rămas fără funcția de interimar al Bibliotecii Naționale (fosta directoare câștigând în instanță repunerea în funcție).

Între timp, Ministerul Culturii a transmis într-un comunicat de presă o informație neconformă cu realitatea, anunțând cu fast – “Se încheie moda interimatelor, intrǎm în normalitate”.

***

Pe 25 mai, Andras Demeter făcea publică demisia sa “de onoare”. Purtătoarea de cuvânt a guvernului, Ioana Dogioiu, declara tot pe 25 mai: „Domnul ministru a demisionat. Premierul a luat act de această demisie. Ea este, cum ar veni, ireversibilă. Domnul ministru Demeter András părăsește funcția”.

Întâmplător sau nu, înregistrarea audio care a provocat demisia lui Andras Demeter a apărut în spațiul public, la o publicație necunoscută din Maramureș, chiar în perioada evaluărilor managerilor din instituțiile publice de cultură, chiar dacă ea data din toamna lui 2025.

Două zile mai târziu de la demisie, Andras Demeter l-a numit manager interimar al Operei Naționale din Cluj-Napoca pe Bogdan Gheorghiu, până atunci manager interimar al Bibliotecii Naționale (între aprilie 2025 – mai 2026).

Pe 7 mai 2026, Ministerul Culturii a fost obligat de instanță să-i redea postul de manager general al Bibliotecii Naționale lui Carmen Mihaiu, care a câștigat definitiv procesul cu ministerul, după ce fusese dată afară în urma unei evaluări anuale. Ministerul Culturii trebuie să-i plătească acesteia și salariile compensatorii pentru perioada în care nu a ocupat funcția de conducere.

Între timp, la Opera Națională din Cluj-Napoca, managerul Florin Estefan a primit la evaluarea anuală nota 6,95, cu doar 0,05 sub pragul prevăzut de lege pentru continuarea mandatului, iar Andras Demeter i-a semnat desfacerea contractului de management. Decizia a revoltat comunitatea Operei din Cluj.

“Este, în opinia mea, profund nedrept și în totală contradicție cu realitatea activității desfășurate, cu rezultatele instituției și cu evoluția extraordinară a Operei clujene din ultimii ani.

În această perioadă, Opera Națională Română Cluj-Napoca a crescut constant: artistic, instituțional și ca vizibilitate publică. Am construit proiecte importante, am adus pe scenă artiști extraordinari, am dezvoltat parteneriate internaționale și am încercat, împreună cu întreaga echipă, să transformăm Opera într-o instituție modernă, vie și relevantă pentru comunitate.

Am contestat viciile de procedură și imparțialitatea unui membru al comisiei, aspecte ce au dus la rezultatele unei evaluări care nu reflecta realizările instituției. Din păcate, contestația a fost respinsă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Culturii.

În aceste condiții, am decis să fac pașii procedurali în justiție, din respect pentru adevăr, pentru munca unei întregi echipe și pentru principiul unei evaluări corecte și transparente.” – a transmis Florin Estefan în urma demiterii sale.

Bogdan Gheorghiu, de la OTV Suceava la Ministerul Culturii, Biblioteca Națională și Opera Națională din Cluj

Absolvent de actorie la Universitatea Ecologică din București și al Universității de Arte „George Enescu” din Iași, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie Muzicală și Teatru, Bogdan Gheorghiu a devenit ministru al Culturii în 2019, din partea PNL, funcție pe care a ocupat-o în perioada pandemiei, până în 2021.

Acesta ajungea ministru după o carieră în televiziuni locale din Suceava.

Pe 19 martie 2026, fost patron al Bucovina TV, Bogdan îl complimenta pe Andras Demeter într-o emisiune la televiziunea sa – “Din fericire, actualul ministru este un ministru bătăios. Andras Demeter a fost secretar de stat în perioada mandatului meu, în guvernul Cîțu. Deci am lucrat aproape un an de zile împreună, am fost colegi și îi cunosc capacitatea și determinarea și vreau să vă spun că prin demersuri energice a reușit să excepteze cultura de la aceste tăieri”.

Ministrul Andras Demeter distribuia pe pagina sa oficială de facebook declarația lui Bogdan Gheorghiu, scriind “Mulțumesc, domnule ministru Bogdan Gheorghiu, pentru aprecieri. Nu este un succes individual. Fără suport politic…, știți doar.”.

I-am solicitat lui Bogdan Gheorghiu un punct de vedere pe 28 mai, la o zi de la numirea sa la Opera din Cluj. Acesta nu a răspuns.

Ulterior, în urma nemulțumirilor apărute în spațiul public, cu privire la demiterea lui Florin Estefan, Andras Demeter l-a numit pe acestea director artistic al operei clujene.

Demiși la evaluări și managerul Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian” și cel al Teatrului Național de Operă și Balet Oleg Danovski

În perioada ce a urmat demisiei de onoare, Andras Demeter a semnat și demiterea managerilor de la Opereta din București și de la Teatrul de Operă și Balet din Constanța.

Radu Petrovici, câștigătorul concursului de management al Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian” la care a candidat chiar actualul ministru Andras Demeter în octombrie 2024, și-a încheiat mandatul după doar un an și jumătate, primit acum sub nota 7 la evaluarea anuală.

Totodată, ministrul Andras Demeter se află în proces cu Ministerul Culturii chiar pe fondul organizării concursului de la Operetă. În ianuarie, Andras Demeter declara că va retrage acțiunea din instanță. Nu a făcut-o, ea continuă în prezent la Curtea de Apel. Despre asta, Cultura la dubă a scris pe larg AICI.

În locul lui Radu Petrovici a fost numit manager interimar dirijorul Alexandru Ilie. El va fi prezentat azi angajaților instituției.

La Constanța, în locul Danielei Vlădescu, demisă și ea în urma evaluării, a fost numit Silviu Cristian Albu, fost director adjunct al Teatrului Național de Operetă “Ion Dacian”, fost șef al Serviciului Administrativ, șef al Biroului Achiziții Publice, consilier juridic, director general adjunct și director al Direcției Scenă al Operei Naționale București.

Silviu Cristian Albu nu are studii legate de lumea operei, ci o pregătire în drept. El este totodată soțul fostei șefe a DIICOT, procuroarea Alina Albu, ieșită la pensie chiar în urmă cu două săptămâni.

Andras Demeter: “Între timp, viața curge. Instituțiile trebuie să funcționeze”

Ministrul demisionar Andras Demeter a explicat într-o postare pe facebook, din 29 mai, de ce continuă să semneze documente la Ministerul Culturii.

“Luni, 25 mai, la ora 17, am pus la dispoziția premierului demisia mea. În așteptarea deciziei sale și a parcurgerii procedurilor administrative privind cererea de eliberare din funcție, (inclusiv) jurământul depus mă obligă să mă achit de toate obligațiile legale.

Într-adevăr este neobișnuită demisionarea dintr-un guvern demis. Și mai neobișnuită este situația în care preluarea portofoliului astfel vacantat este posibil exclusiv prin redistribuire, în condițiile în care algoritmul aprobat de parlament este foarte restrictiv. (Cu atât devine mai iminentă nevoia mandatării unui nou executiv.)

Între timp viața curge. Instituțiile trebuie să funcționeze. Așteptările sunt aceleași. Independent de blocajul politic sau de înlocuirea unui ministru, succesiunea evenimentelor planificate nu poate fi periclitată. Neavând de ales, până la publicarea decretului privind eliberarea, îmi execut mandatul cu aceeași determinare.” – a scris acesta.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}.

The post Ministrul demisionar Andras Demeter continuă de 18 zile să semneze documente importante la Ministerul Culturii. 3 manageri au fost schimbați din funcție în acest timp appeared first on Cultura la dubă.

Subiectul a fost preluat de televiziunile de știri și ministrul Culturii, Raluca Turcan, a coborât din biroul său, aflat la doar câteva sute de metri distanță de Biblioteca Națională, pentru a constata că în depozitele instituției de cultură zac de aproximativ 10 ani milioane de exemplare de cărți, ziare sau reviste care nu au fost niciodată expuse publicului.

La presiunea presei, Turcan promitea atunci că Ministerul Culturii va aloca fonduri pentru salvarea acelor obiecte de patrimoniu și va facilita, astfel, munca de igienizare și inventariere, pe care până acum au depus-o doar voluntarii Asociației Free Miorița, în frunte cu Iulian Angheluță, și câțiva angajați ai bibliotecii.

Promisiunea s-a transformat în realitate, iar Ministerul Culturii a alocat 180.000 de euro acestei cauze.

Fondurile vor fi “dedicate achiziționării de bunuri și servicii care să faciliteze recuperarea documentelor și valorificarea prin repunerea lor la dispoziția publicului, în sălile de lectură sau prin expoziții.”, potrivit unui comunicat transmis de Biblioteca Națională a României.

Povestea scrisă și ilustrată de Raul Ștef, pe larg, AICI.

The post “Destructuratele”, reportajul publicat de Cultura la dubă, a determinat Ministerul Culturii să aloce fonduri pentru salvarea milioanelor de cărți din depozitele Bibliotecii Naționale appeared first on Cultura la dubă.

“Dragi prieteni şi utilizatori ai Bibliotecii Naţionale,

Recent am depistat pe unele banchete de la parterul clădirii, în aria care deserveşte publicul, anumite insecte parazite (ploşniţe), drept care cu neplăcere vă anunţăm că vom închide Biblioteca Naţională cu două săptămâni mai devreme decât planificaserăm – adică începând de luni, 17 iulie a.c.

În mod normal, în acest an Biblioteca Naţională urma să fie închisă în perioada 31 iulie – 3 septembrie pentru dezinsecţie, igienizare şi reorganizarea spaţiilor destinate publicului. Dar această situaţie neprevăzută ne-a obligat să devansăm acest termen.

Aşadar, din 17 iulie a.c. #BiblioNatio va fi închisă pentru public (angajaţii Bibliotecii îşi vor continua programul obişnuit).

Să sperăm că ne vom revedea fără alte probleme în ziua de luni 4 septembrie – în sălile de lectură, în spaţiile libere, la expoziţiile şi conferinţele Bibliotecii Naţionale a României!”

Postarea este completată de acest comentariu venit tot din partea instituției: “Din păcate, studiile recente arată că ploșnițele pot afecta spațiile publice ale librăriilor deseori, și, mai grav, pot fi și iubitoare de cărți.”, indicând articolul de AICI.

Biblioteca Națională a României este condusă de istoricul Adrian Cioroianu.

The post Biblioteca Națională se închide temporar din cauza ploșnițelor appeared first on Cultura la dubă.

Este vorba despre:

1. Manuscrisul original – 154 pagini, intitulat „Aveux et anathemes”, autor Emil Cioran, datare 1986, exemplar unic;
2. Manuscrisul original – 25 file, intitulat „Note pentru 1935-1936”, Mircea Eliade, datare 1935-1936, exemplar unic ce cuprinde schițele autorului în creion pentru cursul „Problema răului în filosofia indiană”;
3. „Manuscrisul original al unui curs de istorie a filosofiei medievale – 15 file redactate recto”, intitulat „Despre filosofia medievală”, autor Mircea Eliade, datare cca 1925, exemplar unic;
4. Manuscrisul original – 20 file, intitulat „Schițe și note asupra filosofiei yoga”, autor Mircea Eliade, datare cca 1930, exemplar unic;
5. Manuscrisul original – 10 pagini, redactate cu cerneală neagră, intitulat „Povestea unui om nenorocit”, autor Mircea Eliade, exemplar unic, scriere din tinerețea autorului – lucrare publicată în „Cum am găsit piatra filosofală”.

Potrivit comunicatului transmis de Ministerul Culturii, “comisia constituită la nivelul Ministerului Culturii a analizat ofertele de vânzare, precum și documentațiile aferente și a constatat că documentația este completă în toate cele cinci cazuri.

Experții au stabilit că bunurile culturale mobile menționate au certă valoare științifică și au propus Ministrului Culturii achiziționarea acestora, prin exercitarea dreptului de preemțiune al statului român prin Ministerul Culturii.”

Cele cinci manuscrise vor ajunge în custodia Bibliotecii Naționale a României.

The post Ministerul Culturii a achiziționat 5 manuscrise aparținând lui Cioran și Eliade, de la casa de licitații Historic appeared first on Cultura la dubă.

De vineri, 22 octombrie, ora 16:00, și până luni, 25 octombrie la ora 08:00, la Biblioteca Națională București a avut loc maratonul de vaccinare. În același timp, de pe 21 octombrie și până joi, 28 octombrie, în Capitală are loc pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Este al doilea an în care pelerinajul are loc în contextul pandemiei și al treilea maraton de vaccinare din București.

Sâmbătă, în București se simțea mai degrabă relaxarea unei zile de vară, decât atmosfera de octombrie. Pe la ora prânzului, Piața Unirii era plină de viață. Privind în jur, n-ai fi zis că te afli într-un oraș lovit din plin de o criză sanitară.

Oamenii au ieșit să se plimbe sub razele soarelui, unii pe jos, alții pe biciclete. Unii cu masca pe față, dar mulți dintre ei, fără. Deși este acum obligatorie peste tot, nimeni nu le atrage atenția celor care nu o poartă. Nici măcar cei câțiva polițiști locali care supraveghează intersecția.

La terasele de pe marginea Dâmboviței, oamenii au în față fie cafele, fie pahare de vin sau bere. Relaxarea specifică weekend-ului li se citește pe fețe. Însă la doar câteva sute de metri de ei, se află o clădire impunătoare, în care medici, asistenți și studenți, echipați ca în spitale, lucrează de zor.

Este Biblioteca Națională, unde se află unul dintre cele șase centre care funcționează non-stop, pentru a treia ediție a maratonului de vaccinare din Capitală. În fiecare sector din București există un astfel de centru, unde oamenii pot veni să se vaccineze cu oricare dintre doze, fără programare.

Venind dinspre Bulevard, ajungem întâi la ieșirea din centrul de vaccinare. Pe marginea scărilor vedem o fată tânără, în haine albastre. Pe badge-ul care-i atârnă de gât putem citi „rezident”. Aflăm că numele ei este Irina.

E medic psihiatru, însă aici, la centrul de vaccinare este voluntară. Ne zâmbește prietenos, însă pare destul de obosită. E de înțeles, având în vedere că se apropie de finalul turei. Personalul medical de aici lucrează câte de opt ore: de la 8 la 16, de la 16 la 22 și tot așa, astfel încât centrul rămâne deschis 24 din 24 de ore. La fel ca ea, toți rezidenții care s-au implicat în maratonul de vaccinare au făcut-o voluntar.

Irina ne povestește că au venit destul de mulți oameni să-și facă vaccinul până acum. Majoritatea pentru prima doză. Sunt și tineri și vârstnici, iar mulți dintre cei care vin au probleme de sănătate: fie sunt cardiaci, fie au hipertensiune sau probleme cu tiroida.

Ca psihiatru, Irina a observat că mulți dintre ei sunt anxioși și paranoici. A asistat la două crize de isterie, în care oamenii au început să vorbească urât cu personalul medical. Nu veniseră să se vaccineze din proprie inițiativă și frica a preluat controlul asupra atitudinii lor.

“Ne vaccinăm pentru că ne obligă societatea”, spuneau unii dintre ei.

Irina trebuie să se întoarcă la muncă, așa că ne ghidează către intrarea în centru, unde colegii ei îi primesc pe cei veniți să se vaccineze. Înconjurând clădirea Bibliotecii, găsim un cort militar kaki, în care uniformele albastre ale medicilor ies în evidență. De o parte și de alta a cortului sunt mese lungi, unde oamenii completează fișele de înscriere. Două-trei persoane așteaptă în față.

Un rezident întâmpină oamenii, le răspunde la întrebări și apoi îi poftește în cort. Din urma lor, vine câte o persoană nouă. Deși nu e coadă, la intrare e în permanență cineva. Majoritatea întreabă ce fel de vaccin își pot face aici. Au la dispoziție 10 cabine de vaccinare: 5 Pfizer, 1 Moderna, 4 Johnson & Johnson’s.

Un domn, pe nume Gelu, îl reține pe rezident ceva mai mult și pare puțin nervos.

“Și care-i problema? O foaie de hârtie nu pot să iau?” spune el, ridicând tonul. Venise pentru a treia doză, deși mai avea o lună până la împlinirea termenului de 180 de zile. Medicul îi explică politicos că nu se poate vaccina acum, însă domnul Gelu arată exces de zel. Insistă să ia măcar fișa de înscriere.

-Dar să știți că nu vă puteți vaccina tot aici, că nu e permanent. Vă descurcați să găsiți centru?

-Am să găsesc, m-oi descurca eu în țara asta!

Domnul Gelu a ajuns anul acesta la vârsta de 70 de ani, însă are energia oamenilor tineri și se vede că îi place să stea printre ei. S-a născut în București și lângă grădinița unde era înscris se afla sediul televiziunii publice. Așa a câștigat primii bani: a primit 46 de lei pentru o apariție la televizor.

Mai târziu, domnul Gelu avea să lucreze timp de 37 de ani la „peco”, cum se spunea pe vremuri benzinăriilor.

Legat de pandemie și de sănătate în general, domnul Gelu e foarte precaut. Are încredere doar în sfaturile anumitor medici, dar mai ales în propria responsabilitate: „Dacă nu ai tu grijă de tine, n-are nimeni.”. De când e pandemie, el și soția ies doar de două ori pe săptămână, la cumpărături.

„Pare că sunt un om care a avut un AVC acum trei ani? Am stat în comă o zi și jumătate.”, ne spune el. Spre deosebire de oamenii de care ne povestea Irina, domnul Gelu are încredere în știință. Când l-am întrebat dacă a avut dubii legate de vaccin când și-a făcut prima doză, ne-a răspuns simplu: „Nu, dragă.”.

Cât am stat noi de vorbă cu domnul Gelu, în fața cortului au venit vreo douăzeci de oameni. Un alt domn mai în vârstă se apropie de o asistentă și o întreabă: „Doamnă, aici e cu program nonstop? Că eu azi am băut.”.

După-amiază, în interiorul clădirii, începe un concert susținut de Mircea Lazăr, violonist al Operei Naționale București. După ce cântă pentru oamenii veniți să se vaccineze și pentru cadrele medicale, acesta ne spune:

„Mi-a făcut mare plăcere! În timp ce cântam, observam cum mă conectam cu oamenii. Atmosfera de aici, din Biblioteca Națională, e deosebită. Cred că are legătură cu cadrele medicale. Ei trec prin foarte multe lucruri în fiecare zi și au altă psihologie, au ceva fresh.”

Prin colaborarea între ONB, Ministerul Culturii și Ministerul Sănătății, la fiecare maraton de vaccinare au avut loc concerte la centrul din Biblioteca Națională. Pentru Mircea este a doua oară când cântă în acest context, ceea ce i-a dat ocazia să se revadă cu câțiva dintre medicii cu care s-a împrietenit data trecută.

„Am senzația că o să mai am ocazia să vin să cânt în contextul ăsta și o s-o fac cu plăcere. În primul rând pentru că trecem prin etapa asta într-o altă mentalitate. Nu una negativă. În momentul în care-ți dai seama că suntem toți împreună, că doctorii nu sunt împotriva noastră, că până la urmă suntem uniți, se schimbă mentalitatea.

Pentru cei care vor să se vaccineze, ăsta e un centru extraordinar. E centrul meu preferat, deși eu nu m-am vaccinat aici. Vin numai pentru atmosferă. Mă gândesc: De ce nu m-am făcut medic? Dar noroc că m-am făcut muzician.”, ne mai spune Mircea râzând.

În interior, cabinele de vaccinare, separate în funcție de ser, se află pe margini, delimitând spațiul. După ce se vaccinează, oamenii sunt îndrumați către mesele din mijlocul încăperii, dotate cu laptop-uri și imprimantă, unde îi așteaptă câte un cadru medical pentru a le emite adeverința de vaccinare.

Birourile lor improvizate trasează un cerc din centrul căruia răsună acordurile de pian și vioară, care umplu spațiul larg al Bibliotecii. În această ipostază, văzut de sus, interiorul Bibliotecii seamănă cu un set-up dintr-un film de Wes Anderson.

Totul e în nuanțe de alb albastru și verde deschis, iar oamenii lucrează și se mișcă într-o manieră perfect organizată. Totul pe fundal de muzică clasică.

Între timp, au început să cânte Monica Gemene (pian) și Rafael Butaru (vioară), de asemenea muzicieni ONB. Așa cum ne spunea Mircea, ce se întâmplă aici nu seamănă deloc cu un recital cu care un muzician e obișnuit. Oamenii vorbesc și sunt în continuă mișcare, așa că e mult mai greu să trăiești un moment muzical.

Totuși, unii reușesc. Coborând scările, surprindem, la marginea unei cabine de vaccinare, o asistentă care ascultă cu atenție concertul, absorbită. Pe sub mască i se ghicește o expresie senină și blândă.

Doamna Gianina a ieșit, dimineață, din tura de noapte de la spital și a venit direct aici, ca voluntar. Mai este un sfert de oră până la 16, când se schimbă tura, și ne spune că abia așteaptă să meargă acasă. Cu toate acestea, nu regretă că se află aici și se bucură că au venit mulți oameni.

„Am venit aici pentru că am vrut. Mi-a părut rău că nu am participat și la maratonul de vaccinare trecut”, ne spune ea.

Ne îndreptăm spre ieșirea din centrul de vaccinare. S-a făcut ora 16, iar medicii care și-au încheiat tura ies pe aceleași uși ca și pacienții abia vaccinați, cu adeverințele în mână. Fără halatele albastre, singurul lucru prin care se diferențiază este oboseala care li se citește pe fețe.

Atât la intrare cât și aici, la ieșire, am observat câțiva vârstnici, susținuți protectiv de brațul unor persoane tinere –  copii și nepoți care i-au însoțit la vaccinare. Pentru doamna Iulia, cu care intrăm în vorbă, este exact pe dos. Ea este vaccinată, însă astăzi a însoțit-o pe fiica ei de 15 ani.

„Am vrut să-i fac fetei, ea e la prima doză. A avut alte vaccinuri făcute înainte și nu a avut voie. Face sport de performanță și am ales sâmbătă ca să aibă pauză și să poată reveni la antrenamente.”, ne explică doamna Iulia.

O luăm iarăși la pas spre Piața Unirii. Pe măsură ce ne apropiem de Dealul Patriarhiei, se aude din ce în ce mai clar muzica bisericească. În aer se distinge mirosul de tămâie și agheasmă.

Astăzi, la Catedrala Patriarhiei are loc una din slujbele din cadrul pelerinajului de Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului. Pe dealul Patriarhiei, oamenii formează o coadă mult mai lungă decât am putut vedea la centrul de vaccinare. O bună parte dintre credincioși poartă mască, dar nu stau la 1,5 metri depărtare, așa cum indică semnele plasate pe marginea drumului.

Majoritatea a venit în grupuri de patru-cinci persoane. În fața noastră e doamna Cecilia, venită împreună cu soțul ei, din Fetești. Ea ne explică prietenos că se iese pe partea cealaltă, spre strada 11 iunie, iar locul pentru aprins lumânări, care se afla de obicei în curtea interioară, a fost mutat spre ieșire. Ne întreabă dacă am mai fost la pelerinaj, iar când îi spunem că e prima dată, ne zâmbește. La fel fac și cele câteva doamne tinere din spatele nostru, care au auzit conversația.

Sub lumina soarelui de după-amiază, se înaintează destul de rapid spre Catedrală. Pe drum întâlnim o voluntară care întinde spre noi recipientul cu dezinfectant.

„-Se dezinfectează lumea?

– Ei, unii da, unii nu.

– Dar măcar masca o poartă?

– Păi, e obligatoriu.”

Chiar în fața intrării spre curte, două femei tinere citesc concentrate din cărticele mici de rugăciuni. Poartă mască, dar sub nas. În pragul micuței camere de trecere, în care se află moaștele, ne oprește un tânăr. Ne roagă să mai așteptăm puțin, ca să nu se aglomereze. La gât poartă un ecuson pe care scrie „voluntar”. Și aici, fiecare îndeplinește un anumit rol. Dacă la centrul de vaccinare am putut identifica trei categorii: medici, asistenți și studenți, aici vedem doar două: voluntari și organizatori. Iar pe lângă polițiști, aici sunt și jandarmi, în număr mai mare.

Prin camera cu moaște se trece rapid, nimeni nu zăbovește mai mult de două minute, știind că vin mulți oameni din spate. Fie că oamenii își scot măștile sau nu, voluntarii dezinfectează raclele după fiecare dintre ei. Activitatea e supravegheată, din lateral, de câțiva preoți. Tot personalul poartă mască de protecție.

În curte găsim în jur de 30 oameni, care stau în grupuri, la distanță. Perimetrul din apropierea Catedralei e delimitat de garduri, iar în spatele lor stau în jur de zece jandarmi. Unii oameni ascultă slujba, pierduți în gânduri. Alții filmează sau fac FaceTime cu cei care nu au putut veni.

Aici nu e atmosfera veselă, aproape de sărbătoare, de la Biblioteca Națională. Aici domnește o liniște cumpătată, întreruptă doar de câte o voce nemulțumită de condițiile speciale de anul acesta. Mulți caută nedumeriți locul în care pot aprinde lumânări. Jandarmii le explică, cu calm, că îl vor găsi pe partea stângă, la ieșire.

“Unde suntem oameni buni? Pe altă planetă? Niciodată nu ne-au pus să ocolim atât!” strigă un domn. Totuși, o face râzând.

Sunt puțini cei care își iau răgaz să asiste la slujbă. Mulți se opresc câteva minute, apoi se îndreaptă încet spre ieșire.

“Am vrut să stau acolo, dar era îngrădit tot. Unde să stai?”, spune o doamnă la telefon, după ce a fost să aprindă lumânări.

Pe strada 11 iunie, printre toate mașinile parcate pe margine, una are portbagajul deschis și este înconjurată de sacoșe și baxuri. De lângă ea, un preot oferă tuturor celor care ies pachete cu apă, eugenii și sendvișuri în pungi vidate. Oamenii le primesc, se opresc pe marginea drumului să mănânce și apoi pornesc spre mașinile lor.

Într-o singură zi, am asistat la două evenimente care în aparență se contrazic, dar în realitate au ceva important în comun – speranța. Dacă unii oameni o găsesc în știință, alții o găsesc în divinitate.

În lumea divizată în care trăim, sufocați de fake news, de lipsuri, dar și de anxietatea provocată de pandemie, e greu ca o categorie să nu o judece pe cealaltă.

Mai ales când zilnic mor sute de români: bunicii, părinții, frații sau prietenii noștri și vrem să găsim niște vinovați.

În aceste vremuri cumplite, România ar avea nevoie, poate mai mult ca oricând, să fie împreună și să respecte regulile care salvează vieți. Dar privind către clasa politică, e lesne de înțeles de ce și noi, ca popor, suntem mai divizați ca niciodată.

În timp pe oamenii de rând caută salvarea în vaccin sau la moaște, cei care ne conduc duc propria lor bătălie nu pentru salvare, ci pentru putere.

Sâmbătă au fost înregistrate 15.261 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 și 446 de decese. Totodată, de vineri până sâmbătă, la ora 17, s-au vaccinat 127.305 persoane, dintre care 91.665 cu prima doză.

Maratonul de vaccinare s-a încheiat astăzi dimineață. La ora 8, ultimii medici, asistenți și studenți și-au terminat tura. Pelerinajul continuă până joi, 28 octombrie.

Într-un stat aflat în degringoladă, fiecare acționează pe cont propriu.

The post La coadă la speranță appeared first on Cultura la dubă.

Începând de vineri, 22 octombrie, ora 16:00, și până luni, 25 octombrie, ora 08:00, la Biblioteca Națională București are loc cea de-a treia ediție a maratonului de vaccinare. În total, aici vor fi 10 cabine de vaccinare: 5 Pfizer, 1 Moderna, 4 Johnson & Johnson’s / Janssen.

Se poate vaccina orice persoană, indiferent că se află la prima, a doua sau a treia doză.

La fel ca la edițiile precedente, persoanele prezente la acest maraton de vaccinare vor avea parte de momente artistice oferite de angajații Operei Naționale București și ai Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, muzica ambientală fiind asigurată de Centrul Național de Artă Tinerimea Română.

Maratonul de vaccinare din acest sfârșit de săptămână se derulează non-stop, în șase centre din București, fiind organizat de CNCAV împreună cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, Colegiul Medicilor din Municipiul București, DSP București, Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, Primăria Generală a Capitalei și Ministerul Culturii.

Toate cele 4 tipuri de vaccin sunt disponibile populației, prin intermediul celor 49 fluxuri de vaccinare deschise în următoarele centre:

▪ Sector 1: RomExpo (B-dul Mărășești 65-67) – 8 fluxuri (4 Pfizer, 1 Moderna, 3 Janssen);

▪ Sector 2: Circul Metropolitan (Aleea Circului, nr.15) – 7 fluxuri (3 Pfizer, 3 Janssen, 1 AstraZeneca);

▪ Sector3: Biblioteca Națională (B-dul Unirii, nr.22) – 10 fluxuri (5 Pfizer, 1 Moderna, 4 Janssen);

▪ Sector4: Palatul Copiilor (B-dul Tineretului, nr.53) – 15 fluxuri (8 Pfizer, 2 Moderna, 5 Janssen);

▪ Sector 5: Liberty Mall/ Centrul Sf. Andrei (Strada Progresului 151-171) – 5 fluxuri (4 Pfizer, 1 Janssen);

▪ Sector 6: Clubul Seniorilor/ „Mihai Eminescu” (Calea Plevnei nr. 234) – 4 fluxuri (2 Pfizer, 1 Janssen).

Program artistic:

• Sâmbătă

• 14:00-15:00 – Adina Cocargeanu – Pianistă a Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, cu un repertoriu internațional, clasic și jazz;
• 15.00 – 16.00 – Trio al Operei Naționale București – Monica Gemene (pian) – Rafael Butaru (vioară) – Mircea Lazar (vioară) – Program instrumental clasic și romantic
• Duminică

• 12:00-13:00 – Adina Cocargeanu – Pianistă a Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, cu un repertoriu internațional, clasic și jazz;
• 13.00 – 14.00 – Trio al Operei Naționale Bucuresti – Monica Gemene (pian) – Rafael Butaru (vioară) – Mircea Lazar (vioară) – Program instrumental clasic și romantic.

The post Maraton de vaccinare, weekendul acesta la Biblioteca Națională București appeared first on Cultura la dubă.

Violonistul Alexandru Tomescu şi pianista Sînziana Mircea vor susţine, duminică, de la ora 16,00, un concert de muzică clasică, la Centrul de Vaccinare din incinta Bibliotecii Naţionale Bucureşti, informează Agerpres.

“Cred că vaccinarea este crucială pentru o revenire cât mai grabnică la o viaţă normală. Pentru mine, viaţa normală nu poate exista fără muzică, fără concerte şi fără public, iar muzica vine să reamintească despre frumuseţea uitată a vieţii noastre. Yo-Yo Ma a cântat imediat după ce a fost vaccinat, în sala de aşteptare post vaccinare.

Pe 9 mai, la ora 16,00, împreună cu pianista Sînziana Mircea vom prezenta celor veniţi la vaccinare, la Biblioteca Naţională a României, un recital de vioară şi pian cu lucrări dintre cele mai spectaculoase. Muzica ne poate reda speranţa! Muzica înseamnă conexiune în ciuda distanţării şi merge mai departe, cu fiecare dintre noi. Vă aşteptăm la vaccinare şi la concert!” a declarat violonistul Alexandru Tomescu, potrivit unui comunicat transmis Agerpres.

Programul va avea durata de 40 minute şi va conţine lucrări de Ciprian Porumbescu – Balada, Johann Sebastian Bach- Preludiu în Mi Major, Bach meets Haendel – compoziţie Sînziana Mircea, Fritz Kreisler- Libesleid şi Liebesfreud, Camille Sans Saens – Introducere şi Rondo Capricioso, Constantin Dumitrescu – Dans ţărănesc.

“A fost o perioadă extrem de dificilă pentru noi toţi, dar parcă artiştii au trecut prin cele mai grele momente, lipsindu-le scena, actul artistic şi mai ales energia publicului. Vaccinarea este un moment important pentru întreaga omenire şi cu încredere sperăm că ne vom relua vieţile şi reveni la normalitate”, a declarat pianista Sânziana Mircea.

Alexandru Tomescu va concerta cu vioara Stradivarius Elder-Voicu, obiect de Patrimoniu Naţional, Categoria Tezaur.

Maratonul de vaccinare – Ediţia Bucureşti, va avea loc la Biblioteca Naţională a României şi la Sala Palatului, începând de vineri, 7 mai, ora 16,00 până luni, 10 mai, ora 8,00 şi este organizat de Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”.

La Biblioteca Naţională vor fi 10 cabinete de vaccinare şi pot primi toate persoanele doritoare, indiferent dacă sunt din Bucureşti sau alte localităţi, doar cu buletinul, fără a fi nevoie de programare.

Maratonul bucureştean include şi Sala Palatului şi cuprinde 50 de cabinete de vaccinare, în care se vor folosi doar doze Pfizer/BioNTech, şi 1200 de voluntari, pentru a oferi oportunitatea unui număr crescut de persoane să se vaccineze.

De asemenea, Teatrul Naţional de Operetă şi Musical “Ion Dacian”, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română şi Filarmonica George Enescu vor asigura momente artistice pe parcursul tuturor zilelor maratonului.

The post Violonistul Alexandru Tomescu va susține un concert la maratonul vaccinării de la Biblioteca Națională București appeared first on Cultura la dubă.