Trei proiecte din România au fost desemnate câștigătoare în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu. Este vorba despre Semne Cusute și Muzeul-Atelier Școala de la Piscu, premiate la categoria Educație, Formare și Meșteșug, dar și despre Casa Libertății Religioase din Cluj-Napoca, premiată la categoria Conservare/Restaurare și Funcționare.

„Multe dintre inițiativele premiate demonstrează angajamentul și interesul enorm al tinerilor pentru patrimoniul cultural, pentru istoria noastră, pentru cultura noastră, pentru identitatea noastră culturală. Implicarea lor este deosebit de relevantă, chiar în acest an, Anul European al Tineretului.”, a declarat Comisarul European Mariya Gabriel la anunțarea câștigătorilor.

De cealaltă parte, Președintele Executiv al Europa Nostra, Hermann Parzinger, a subliniat: „Premianții acestui an sunt exemple puternice despre cum moștenirea noastră culturală ne reconectează cu natura, ajută la generarea unui sentiment de loc și apartenență și este un ingredient fundamental în dezvoltarea unei economii circulare care sprijină un mod de viață sustenabil și incluziv.”

Chiar astfel de argumente au determinat juriul, format din experți în patrimoniu din întreaga Europă, să selecteze și cele trei proiecte românești. Pentru Școala de la Piscu, a cărei poveste poate fi parcursă pe larg în acest reportaj Cultura la dubă, importante au fost mai ales implicarea copiilor, a adolescenților și a comunității locale, dar și îmbinarea dintre tradițional (prin predarea tehnicii olăritului) și modern (prin arhitectura clădirii care găzduiește atelierele și colecția de ceramică).

Pentru proiectul Semne cusute, juriul și-a motivat alegerea subliniind componenta de sustenabilitate din crearea cămășilor cu broderii tradiționale, dar și atenția acordată femeilor ca păstrătoare a meștegului.

Nu în ultimul rând, proiectul de restaurare a Casei Libertății Religioase, inițiat de Biserica Unitariană Maghiară și întins pe 10 ani, a fost apreciat pentru contribuția la regenerarea urbană a orașului și felul în care a influențat restaurarea clădirilor din vecinătate. În plus, Casa a fost oferită drept un exemplu pentru promovarea toleranței în comunitate.

Interesant este că pe lista premianților se numără și un al patrulea proiect cu legături românești: restaurarea Vilei E-1027, din Roquebrune-Cap-Martin (Franța), care a fost proiectată de o echipă din care a făcut parte și arhitectul de origine română Jean Badovici.

Lista completă a câștigătorilor de la toate categoriile poate fi consultată AICI.

Laureații intră acum și în cursa pentru Premiul Publicului. Voturile pot fi exprimate AICI, între 11 august și 11 septembrie, câștigătorul urmând a fi anunțat în cadrul unei ceremonii care va avea loc pe 26 septembrie la Opera de Stat din Praga. Tot atunci va fi acordat și Marele Premiu (Grand Prix) în valoare de 10.000 de euro.

Premiile Europene pentru Patrimoniu au fost lansate în 2002 de către Comisia Europeană și sunt coordonate de Europa Nostra, organizație al cărei scop constă în protejarea și celebrarea patrimoniului cultural și natural european. În anii anteriori au fost distinse și alte inițiative din România, cum ar fi Ambulanța pentru Monumente sau proiectul de restaurare a Bisericii de lemn din Urși. Iar anul acesta Europa Nostra a inclus Băile Herculane pe lista celor mai periclitate 7 monumente din Europa.

The post Trei proiecte românești, câștigătoare la Premiile Europene pentru Patrimoniu appeared first on Cultura la dubă.

Băile Neptun din Herculane au fost incluse pe lista scurtă a celor mai periclitate 12 situri de patrimoniu din Europa. Anunțul a fost făcut de organizația Europa Nostra și reprezintă atât un mesaj de solidaritate, cât și o confirmare a situației grave în care se află situl, în ciuda clasării sale ca monument istoric de clasă A.

La baza nominalizării stă o analiză realizată de un Comitet Consultativ internațional, format din experți în istorie, arheologie, arhitectură, conservare, analiză de proiecte și finanțare.

Ea face parte dintr-un program mai amplu, intitulat „7 Most Endangered”, care a fost inițiat în 2013 de Europa Nostra, Institutul Băncii Europene de Investiții și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu scopul de a identifica și salva monumentele aflate în pericol prin mobilizarea partenerilor de la nivel național și european.

Potrivit organizatorilor, selecția de anul acesta a avut la bază „nivelul de angajament al comunităților locale și al părților publice și private interesate față de salvarea acestor situri”.

„Un alt criteriu de selecție a fost potențialul acestor situri de a acționa ca un catalizator pentru dezvoltarea durabilă și ca un instrument de promovare a păcii și a dialogului în localitățile lor și în regiunile extinse.”

Pe lângă Băile Neptun, pe lista scurtă a celor mai periclitate situri de patrimoniu din Europa au mai fost incluse:

• Podul Zogu (Albania)
• Récollets Convent, Nivelles (Belgia)
• Satul Doel și Peisajul Cultural (Belgia)
• Orașul Grădină La Butte Rouge (Franța)
• Centrul istoric Stolberg (Germania)
• Palatul Orléans-Borbón (Spania)
• Sinagoga din Híjar/Biserica Sf. Antonie, Híjar (Spania)
• Zona industrială a Lövholmen, Stockholm (Suedia)
• Fortăreața Crèvecoeur, Den Bosch (Olanda)
• Compoziții Sculpturale Buchach Primărie (Ucraina)
• Palatul Sanguszko (Ucraina)

Lista finală a monumentelor europene selectate în programul 7 Most Endangered va fi anunțată în primăvara anului 2022.

Reamintim că, de-a lungul timpului, și alte monumente din România au fost incluse în proiectul organizației Europa Nostra. Concret, au beneficiat de sprijin Roșia Montană (2013), Biserica de lemn din Urși (2014), al cărei proiect de restaurare și conservare a fost ulterior premiat și în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu, și Cazinoul din Constanța (2018).

Băile Herculane au o vechime de peste 2000 de ani. Se spune că au fost construite de romani drept templu tămăduitor, datorită izvoarelor termale pe care le adăpostesc pământurile locului. Ulterior, ele au devenit extrem de populare ca resort spa, fiind vizitate inclusiv de familii regale.

De altfel, Împărăteasa Sisi a amintit Băile Herculane în jurnalul său, iar soțul ei, Franz Iosef, a desemnat stațiunea drept „cea mai frumoasă de pe continent”. În timp, ea a fost însă dată uitării și lăsată să se degradeze. Pentru salvarea sa luptă de aproape 5 ani Asociația Locus, despre eforturile căreia puteți afla pe larg în acest interviu acordat pentru Cultura la dubă.

The post Băile Neptun din Herculane, pe lista scurtă a celor mai periclicate monumente din Europa appeared first on Cultura la dubă.

Băile Herculane au o vechime de peste 2000 de ani. Se spune că romanii le-au construit sub forma unui templu tămăduitor, datorită izvoarelor termale pe care le adăpostesc pământurile din Herculane.

De aici a început istoria a ceea ce avea să devină cel mai cunoscut resort spa din Europa, vizitat de familiile regale.

Au rezistat de-a lungul timpului și au fost restabilizate și în timpul Imperiului austriac. În 1736 au fost menționate și recunoscute de împăratul Carol al VI-lea, iar pragul Băilor Herculane a fost trecut de împăratul Iosif al II-lea, apoi de împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina.

Împărăteasa Sisi amintește Băile Herculane în jurnalul său, iar ceea ce denumea soțul ei, Franz Iosef ca fiind ,,cea mai frumoasă stațiune de pe continent”, acum nu este decât una dintre cele mai mari răni ale României și poate ale Europei.

De-a lungul a câteva generații, acestea nu au mai fost întreținute, clădirile aparțin statului și terenurile aparțin patronilor imobiliari. Astfel, nimeni nu s-a mai atins de ele după revoluție, iar în fiecare zi există posibilitatea să se dărâme o istorie de peste 2000 de ani.

Oana Chirilă este o tânără arhitect de 26 de ani, a vizitat Băile Herculane în urmă cu câțiva ani, alături de colegii studenți. Și le amintea din copilărie, dar nicidecum așa.

A rămas șocată că acest loc mirific din punct de vedere arhitectural și plin de povești istorice zace în mormane de moloz. Povestește că a avut un moment în care s-a așezat pe podul din fața monumentului și a rămas copleșită.

Auzea oamenii care treceau prin fața monumentului, veniți în vizită și ei, că se întrebau ,,De ce nu face nimeni ceva?” S-a gândit atunci să facă ea ceva și să nu mai aștepte.

Așa s-a născut Asociația Locus și Oana a devenit salvatoarea Băilor Herculane, prin Herculane Project.

,,Toată lumea când ajunge în Herculane simte că se întoarce cu cel puțin 100 de ani în urmă. Am simțit că trebuie să fac ceva. Vedeam oameni cum trec și toată lumea vorbea despre ce s-a întâmplat aici, de ce nimeni nu face nimic, că este un dezastru, că statul nu face nimic. Și am plecat de acolo în ziua respectivă destul de tristă.”, ne povestește Oana.

Tristețea ei s-a materializat într-un proiect ce crește de 4 ani de zile, prin care Oana luptă pentru Băile Herculane. Prioritară este salvarea Băii Neptun, doar o parte din stațiune.

În Asociația Locus sunt 24 de persoane active și voluntari care oferă o mână de ajutor atunci când este nevoie de mai multă susținere. Principalul susținător care le oferă toată încrederea și speranța este societatea civilă. Atunci când statul nu construiește, o fac oamenii care s-au săturat să roage și să spere.

Ceilalți potențiali investitori se lovesc de problema juridică: Al cui este terenul și al cui este monumentul?

,,Pe lângă societatea civilă, principalul nostru finanțator, mai avem o serie de parteneri, companii private și un antreprenor timișorean care a donat foarte mulți bani și care ne-a pus la dispoziție și sediul. Avem și o serie de parteneri instituționali și anume primăria din Herculane, Institutul Național al Patrimoniului, Oridinul Arhitecților din România.”

Baia Neptun necesită mobilizare urgentă.

Oana ne povestește că anual una dintre fricile ei pe timp de iarnă este să ningă la Herculane, asta ar agrava situația indiferent câte intervenții au făcut ei.

Mai au nevoie de 30.000 de euro pentru a putea finaliza intervenția de urgență la Baia Neptun, corpul aflat în cea mai avansată stare de degradare, iar acesta este doar un prim pas spre a salva Băile Herculane în întregime.

,,La Baia Neptun noi am făcut câteva studii de fezabilitate din care a reieșit această sumă, dar numai în cazul  în care clădirea va fi restaurată, este nevoie de minim 12 milioane de euro și costul pentru a o aduce practic la standardele europene și pentru a investi în instalații ca ea să redevină spa sunt foarte mari.

Dar pentru primul pas, acesta în care noi ne aflăm, avem nevoie de 100 de mii de euro, dintre care noi am strâns anul trecut 60 de mii.

Momentan, în cadrul campaniei de SMS, am trecut de pragul de 4000 de SMS-uri, ceea ce înseamnă undeva la 8000 de euro. Mai avem nevoie de aproximativ 37 de mii de euro să finalizăm toate lucrările pe care noi le-am propus în 2017.”

Cu cât durează mai mult această procedură, cu atât degradările se extind.

,,Din momentul în care noi am propus și până când am început au trecut aproximativ 2 ani și jumătate și în acest timp clădirea a suferit degradări peste degradări.”

Oana Chirilă, arhitect

În proiectul Băilor Herculane au vrut să investească financiar foarte mulți investitori, pornind de la bănci până la oameni de afaceri, dar de fiecare dată s-au oprit la problema juridică.

După Revoluție, terenurile au fost privatizate.

Clădirea este acum în tutela primăriei, după un schimb efectuat cu Valeriu Verbiţchi, care are jumătate din terenul Băilor. Iar cel de-al doilea proprietar este avocatul Alexandru Gavrilescu, de al cărui nume ne amintim din 2016.

A fost acuzat de DIICOT într-un dosar penal că a câștigat ilegal 20 de proprietăți pe societatea Hercules SA la licitații aranjate. Împarte acest teren cu Valeriu Verbitschi, omul de afaceri care a achiziționat Complexul Băile Neptun în 2009.

Soluționarea poate veni cu efort din partea statului român, dar ar fi nevoie de implicare politică în interesul oamenilor, nu în interes de partid. Un alt actor care are un cuvânt de spus în cazul terenurilor Herculane este Iosif Armaș, fost deputat și reprezentant PSD al județului Caraș-Severin în Parlament, care a împărțit afacerile locului cu Valeriu Verbițchi.

Marea problemă a Băilor Herculane rămâne problema juridică, o luptă pe care statul nu și-o asumă

,,Am avut discuții cu investitori străini, inclusiv cu bănci pe tema restaurării monumentului, însă toate s-au oprit, deoarece avem o serie de probleme juridice. Aici a fost o privatizare care s-a făcut în mod defectuos, corupt.

S-au jucat Monopoly în viață reală cu clădirile din Băile Herculane.

Momentan, situația Băilor Neptun nu permite nimănui să facă o investiție pe termen lung, pentru există mai multe procese pe rol.

Așadar, chiar dacă ar fi un posibil interes din partea unor investitori, nu se poate face nimic până când nu va exista un statut legal foarte clar.

De la personalități regale care veneau la Băile Herculane, locul a ajuns să fie deținut de nume anchetate în dosare DIICOT

Cu toate acestea, prin diverse negocieri, cei din Asociația Locus le-au prezentat responsabililor planul lor de consolidare a monumentelor. În primă fază, aceștia s-au arătat încântați.

,,Acum sunt mai multe procese inclusiv pe numele proprietarului terenului. Imobilul de la Băile Neptun are doi proprietari, terenul este deținut de un privat, iar clădirea este deținută de administrația locală. S-a ajuns aici printr-un schimb care s-a făcut în mod ilegal.

Terenul privat este deținut de Valeriu Verbițchi de la Iosif Armaș, acest personaj care a devalizat toată stațiunea. Am încercat să vorbim cu el, am  organizat o masă rotundă în care am adus toți reprezentanții consiliului local, primarul, consilierul dumnealui, proprietarii privați, comunitatea. Lucrurile părea promițătoare atunci.

Domnul Valeriu Verbițchi și-a dat acordul. Acolo este o situație complicată că în acte terenul are un singur proprietar, dar, de fapt, sunt doi împreună cu Gavrilescu Alexandru. Ambii au venit la această întâlnire, și-au dat cu părerea, a fost un dialog destul de constructiv la momentul respectiv.

Dar greșeala pe care noi am făcut-o a fost faptul că noi nu am avut un notar să facem acordul fizic, acolo a fost doar un acord verbal înregistrat. Acest Gavrilescu a fost ridicat de DIICOT la două luni, după care el a spus că el nu își mai dă niciun acord.”

Giganții imobiliari vânează terenul, nu salvarea monumentelor istorice

,,Cu proprietarii avem o ruptură totală. Dedesubt se află izvoarele sulfuroase, sunt o mulțime de lucruri care au valoare și cred dacă monumentele s-ar prăbuși, asta înseamnă că ar putea să își piardă statutul de monument și ar putea să fie mult mai ușor de demolat.

Apoi s-ar putea ridica ceva nou de sticlă, la un preț mult mai mic decât toate aceste milioane de euro care sunt necesare doar pentru a-l restaura. Sunt și niște interese imobiliare.

Noi putem influența până la un anumit punct, dar de acolo nu mai e treaba noastră pentru că nu avem expertiză în domeniu, nu suntem persoane juridice. Suntem doar niște arhitecți și nu mai ține de competența noastră.”

Primarul Cristian Miclău este la al doilea mandat din partea PNL la Băile Herculane

,,Cu primăria relația noastră este una bună, adică dialogăm și colaborăm. Cu dânșii avem un protocol de colaborare din primăvară lui 2018. Cu Consiliul Județean Caraș Severin până anul acesta nu am avut foarte multe discuții, nu am avut un dialog aproape deloc în primii 2-3 ani de proiect.

Anul acesta, după alegeri, am văzut că lucrurile încep să se schimbe, printre obiectivele consiliului intră și Băile Herculane.

Cred că cine ar trebui să se implice sunt autoritățile centrale, Ministerul Culturii, Ministerul Justiției, Guvernul, iar restaurarea Băilor Herculane ar deveni un proiect de țară cu siguranță că lucrurile s-ar mișca mult mai repede.

Administrația locală tot ce poate face este să pună în continuare presiune, să se folosească de faptul că acum și Consiliul Județean și Guvernul sunt din PNL. Sunt câteva investiții în zona istorică, inclusiv pe care le face primăria prin fonduri europene, dar marea durere rămâne în continuare Baia Neptun și incertitudinea statutului celorlalte monumente.

Noi ne așteptăm oricând, inclusiv în urma intervențiilor pe care noi le-am făcut, ca o altă parte din ea să cadă. Dacă între intervențiile noastre trec anii, tot ce am făcut este degeaba.”

Oamenii donează și îi susțin, dar este nevoie urgent de un sprijin ministerial

Munca este enormă și implică o responsabilitate agățată de un fir de ață. Dincolo de partea optimistă că noua generație mișcă lucrurile, în spatele inițiativelor și luptelor stau fragilitatea clădirii și riscul de prăbușire.

,,Cred că foarte multă lume așteaptă un rezultat. Dincolo că este o călătorie fascinantă și ideea că «uite ce fain! tinerii ăștia schimbă ceva», dar, de fapt, tinerii ăștia se chinuie. Schimbarea asta nu vine așa peste noapte.

Toate lucrurile pe care ni le propunem vin foarte greu. Pentru noi este  o muncă continuă care are niște rezultate undeva într-un viitor foarte îndepărtat.

“Ne bucurăm de micile reușite că «uite am trecut pragul de 4000 de SMS-uri», dar noi stăm și ne gândim că dacă ninge la Herculane să nu cadă șarpanta care se află într-un stadiu foarte avansat de degradare și chiar în prag de colaps. Avem și noi tot felul de griji.”

Oana Chirilă, arhitect

Prin proiectul nostru nu știm unde vom ajunge, noi avem niște obiective destule de mari. Important este să mergem înainte.

“Măcar poate am atras atenția asupra subiectului, poate acum se va trezi cineva, un ministru, un secretar de stat și o să spună că ,,da, Herculane merită, hai să facem ceva.”

Ce a învățat Oana Chirilă de când a pornit acest proiect, de la entuziasmul începutului la maturizarea adusă de lupta juridică

,,A fost un proces intensiv de maturizare. Am învățat că fără perseverență nu poți să continui, indiferent de provocări. Cred că am învățat să realizez cât de importantă este comunitatea.

Mi-ar plăcea ca acest lucru să îl facă si administrația locală și inclusiv cei care sunt responsabili de aceste monumente istorice. Nu se va putea face ceva acolo dacă nu se va coopera.”

Situația Băilor Herculane a ajuns și în presa străină, odată cu documentarul ,,Wild Carpathia” realizat de jurnalistul Charlie Ottley, într-un fotoreportaj al site-ului Bored Panda, iar în urmă cu câteva zile BBC a publicat un reportaj despre situația stațiunii balneare imperiale.

Gravitatea problemei este din ce în ce mai vizibilă, cu toate acestea ajutorul oferit de guvernanți lipsește cu desăvârșire.

Dacă doriți să susțineți demersul Asociației Locus, pentru salvarea Băii Neptun, o puteți face astfel:

• Printr-un SMS la 8843 cu textul Eu Sunt Herculane și donează 2 euro pentru salvarea Băilor Neptun sau poți ajuta prin cumpărarea un bilet la băi în valoare de 25 RON | 5 euro.
• Sau pentru cei ce pot dona mai mult:

Asociația LOCUS, CUI 3861538

RO87BTRLRONCRT0421032702

RO64BTRLEURCRT0421032701

The post “S-au jucat Monopoly cu Băile Herculane, în viața reală”. Povestea decăderii monumentelor de la Herculane și a intereselor din spate appeared first on Cultura la dubă.