Ministrul Andras Demeter reacționase în această după-amiază într-un material video, spunând că nu-și amintește să fi spus acele vorbe și că va cere autorităților să facă o investigație, iar dacă înregistrarea se va dovedi a fi adevărată, își va da demisia.

Între timp, purtătorul de cuvânt al UDMR i-a cerut public demisia.

Articolul complet AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post Ministrul Culturii, Andras Demeter, a demisionat appeared first on Cultura la dubă.

Ministrul Andras Demeter a reacționat în urmă cu scurt timp într-un material video. Acesta spune că nu-și amintește să fi spus acele vorbe și că va cere autorităților să facă o investigație, iar dacă înregistrarea se va dovedi a fi adevărată, își va da demisia.

Deputatul Csoma Botond (UDMR) îi cere public demisia ministrului Andras Demeter:

“Referitor la materialul audio apărut în spațiul public și atribuit ministrului Culturii, Demeter András István, UDMR se delimitează atât de limbajul vulgar, cât și de conținutul unor astfel de afirmații, incompatibile cu responsabilitatea unei funcții publice și de natură să afecteze încrederea în instituțiile statului și în valorile serviciului public. Pentru Uniune, respectul față de interesul public, funcționarea democratică a instituțiilor și parcursul euroatlantic al României reprezintă principii clare și asumate.

Considerăm că, într-un astfel de context, demisia ministrului este gestul firesc și responsabil. Declarațiile de acest tip nu afectează doar imaginea unei persoane, ci proiectează efecte nedrepte și de durată asupra comunității maghiare și asupra reprezentării sale politice. Tocmai de aceea, este important ca responsabilitatea publică să fie asumată cu luciditate și decență.”

Potrivit publicației respective, contextul era următorul: ministrul Demeter András István explica unor angajați ai Ministerului Culturii reacția pe care a avut-o în 2012, când Parchetul General l-a audiat într-un dosar de corupție care investiga o posibilă fraudă la Radio România (n.r. unde a fost șef în trecut), în urma achiziției postului Radio Chișinău din Republica Moldova.

Scriptul publicat de mwnews:

“Zic: Doamna procuror, puteți să vă jucați cât vreți, dar dacă eu mă enervez, eu mă duc acum, că încă suntem în consiliul de administrație – toți ceilalți care am votat banii ăștia încă suntem în conducerea radioului -, mergem frumos, îi anunțăm pe ruși, vindem radioul cu 5 milioane (n.red., de euro), dumneavoastră nu mai aveți pretinsul prejudiciu, statul român va câștiga, va fi pe profit. Și îmi bag p(…)la în interesul național, pentru că eu sunt ungur! Deci dumneavoastră ar trebui să-mi dați o statuie, că am făcut ce voi n-ați fost în stare, și dumneavoastră mă fu(…)eți cu p(…)la îndoită aicea”.

Cultura la dubă a încercat să obțină un punct de vedere de la Andras Demeter, dar acesta nu a răspuns până la ora publicării articolului. În materialul m2news, ministru nu ar fi negat inițial ceea ce spune în înregistrare, ulterior revenind cu un punct de vedere scris.

„Nu neg că ea există (n.red., înregistrarea). Îmi aduc aminte, era despre dosarul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție: Radio România a achiziționat de pe bursa din Republica Moldova postul Radio Chișinău, inițial s-a achiziționat 50% din acțiuni, apoi s-a ajuns până la 99% și România a ajuns să dețină postul de radio, care a continuat să emită în limba română. 

Era o discuție despre abuzurile care au urmat… Noi (n.red., Consiliul de Administrație al Radio România) ne-am asumat această achiziție. Apoi s-a deschis un dosar care a anchetat un posibil prejudiciu creat statului român și așa a venit vorba despre interesul național… Nu am ce să neg. Am spus procuroarei că dacă nu contează interesul național, pentru că interesul național era să nu cumpere Rusia și postul să continue să emită în limba română, atunci poate fi vândut Rusiei și România își recuperează banii. 

Eu sunt ungur, cetățean român de etnie maghiară, dar în contextul respectiv, pe fond, nu-mi reproșez nimic, pentru că am slujit, pe plan intern și extern, interesul României… Dosarul a fost clasat după 2 ani. Practic, era o povestire anecdotică din 2011-2012, când a avut loc… Nu putem pune semn de egalitate între o anecdotă și o poziție personală, indiferent că e în civil sau în calitate oficială…”, a declarat, telefonic pentru m2news, ministrul Demeter.

În punct de vedere scris, acesta a insinuat că materialul audio este contrafăcut – “Nu pot decât să condam scoaterea din context și, mai mult – neauzind înregistrarea la care faceți referire -, realizarea unui material cel puțin editat dacă nu contrafăcut, mi se pare un demers îngrijorător.”

Înregistrarea audio poate fi ascultată AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post AUDIO Ministrul Culturii, Andras Demeter: “Îmi bag p..a în interesul național, pentru că eu sunt ungur” appeared first on Cultura la dubă.

În ziua publicării investigației Cultura la dubă despre condițiile precare în care sunt depozitate manuscrisele lui George Enescu, bunuri de Tezaur, conducerea Muzeului Național „George Enescu” și o persoană care s-a prezentat drept “reprezentantul legal al Ministerului Culturii, avocat Lidia Chiran” au desfășurat o acțiune de intimidare și hărțuire la adresa autoarei articolului, jurnalista Alexandra Tănăsescu.

Aceasta a fost apelată de managerul Muzeului Enescu, Cristina Andrei, în timpul unei ședințe de urgență a Consiliului de Administrație al instituției, amenințată de avocată cu plângere penală, presată să-și dezvăluie sursele și numită “terorist” de reprezentantul legal al Ministerului Culturii în momentul în care jurnalista a anunțat că discuția este înregistrată.

În contextul intimidărilor agresive și repetate, venite tocmai din partea unor reprezentanți ai unor instituții publice de rang național, menite să descurajeze demersurile jurnalistice, să decredibilizeze sursele și să ne obstrucționeze libertatea de a ne face meseria, redacția Cultura la dubă a decis să publice înregistrarea convorbirii telefonice pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la astfel de derapaje la adresa libertății presei și pentru a arăta presiunile la care sunt supuși jurnaliștii independenți.

Am solicitat scris atât Ministerului Culturii cât și Muzeului Național George Enescu să clarifice calitatea oficială în care s-a aflat avocata Lidia Chiran la ședința Consiliului de Administrație al muzeului, anterior controlului pe care Ministerul Culturii urma să îl efectueze la muzeu, dat fiind că ea însuși s-a prezentat drept “reprezentantul legal al Ministerului Culturii”, dar s-a poziționat în același timp de partea instituției ce urma să fie controlată de minister. Nu am primit niciun răspuns până la ora publicării articolului.

Precizăm, de asemenea, că au fost eliminate fragmente audio în care erau detaliate informații despre localizarea containerelor sau insinuări nominale ale unor ipotetice surse invocate de cei prezenți în ședință, tocmai pentru a le proteja.

***

Apelul telefonic a fost inițiat de managerul general al Muzeului Enescu, Cristina Andrei. Conversația a fost pusă pe speaker în timpul ședinței Consiliului de Administrație al muzeului. Pusă în fața unei astfel de situații inedite, fără să fie anunțată în prealabil care este scopul acestui demers, jurnalista a înregistrat conversația. Managerul muzeului a numit investigația noastră drept “un articol defăimător, cu informații false”, fără să puncteze în vreun moment care sunt informațiile false. “Nu ați avut acceptul nostrul nici să fotografiați și nici să dați în presă asemenea lucruri.”, a spus managerul.

În mijlocul discuției a intervenit la un moment dat o persoană care s-a prezentat drept “reprezentantul Ministerului, avocat Lidia Chiran”. Aceasta a preluat cuvântul și a urmat un șir de întrebări agresive legate de sursele investigației, procesul de lucru al jurnalistului – de la cum ar fi trebuit să adresăm întrebările către muzeu, ce este o informație publică, ce fel de specialiști am contactat.  

Avocata a afirmat că avertizorii de integritate sunt publici (n.r. informație falsă, legea prevede că avertizorii pot rămâne anonimi, ba chiar îi protejează în acest sens), a afirmat că trei surse ar trebui să însemne trei specialiști (nr. din nou o informație falsă, sursele pot fi de orice tip, indiferent de profesia lor) și a acuzat că jurnalista și avertizorii de integritate vor fi responsabili pentru un posibil atac la adresa patrimoniului.

Lidia Chiran, avocată, „reprezentantul legal al Ministerului Culturii”: “Și noi de ce v-am sunat? Notați! Notați că din momentul în care ați publicat un asemenea articol, orice s-ar întâmpla, doamne ferește, cu patrimoniul, vă revine în responsabilitate și o să sfătuiesc consiliul să facă plângere penală, doamnă, pe aspectele astea, pentru că suntem obligați să ne protejăm legal. Considerăm un atac la adresa noastră.

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Îmi permiteți să vorbesc? Vă rog frumos, vă ascult de șapte minute și să știți că această convorbire este înregistrată.

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Nu aveți voie, nu mi-ați cerut acordul. O să fac plângere penală că m-ați înregistrat.

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Vă înștiințez în acest moment că această conversație…

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Nu vă dau acordul! Nu vă dau acordul! este o discuție informală, nu aveți voie să mă înregistrați. Dacă veți continua, sunteți în ilegalitate și vă închid telefonul. Nu se poate să vă comportați așa.

Sunteți terorist? Ziarist? Cum să mă înregistrați? Sunt avocat în Baroul București.

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Ați spus că sunteți chiar avocatul Ministerului Culturii, nu?

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Da, de ce? Vă deranjează?

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Nu, doamna avocat, dumneavoastră tocmai ați amenințat un jurnalist cu trimiterea în judecată și ați comparat…

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Nu vă dau acordul! Ascultați-mă!

Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă: Nu mă lăsați să vorbesc, eu v-am ascultat. Ați comparat, ați comparat o investigație…

Lidia Chiran, avocată, reprezentantul legal al Ministerului Culturii: Am închis telefonul și vă fac plângere penală că m-ați înregistrat fără acord.”

Pe de altă parte, în postarea de pe pagina oficială în care a anunțat că va trimite o comisie de control la Muzeul Enescu, ca urmare a informațiilor apărute în presă privind condițiile de depozitare a patrimoniului, Ministerul Culturii a mulțumit jurnaliștilor pentru demers.

CINE ESTE AVOCATA LIDIA CHIRAN

Lidia Chiran s-a prezentat în convorbirea telefonică drept „reprezentantul legal al Ministerului Culturii, avocat Lidia Chiran”, iar în cadrul aceleiași discuții a afirmat “noi, consiliul”, ca și cum ar fi membru în Consiliul de Administrație al Muzeului Enescu.

Pe site-ul oficial al muzeului nu sunt publicate numele membrilor consiliului, ci doar funcțiile. Nu apare nicio funcție de avocat sau jurist, ci doar una de reprezentant al Ministerului Culturii (consilier direcția Patrimoniu). Muzeul nu a răspuns ulterior solicitării Cultura la dubă de a preciza componența consiliului.

Dat fiindcă că nu este clară calitatea sa oficială la ședința Consiliului de Administrație al Muzeului Național George Enescu, am cerut în scris explicații din partea muzeului și din partea Ministerului Culturii. De asemenea, am solicitat punctul de vedere al ministrului Culturii, Andras Demeter, cu privire la un astfel de comportament din partea reprezentantului legal al Ministerului Culturii.

Nu am primit un răspuns până la ora publicării articolului.

Lidia Chiran este o veche colaboratoare a Ministerului Culturii în dosare importante privind patrimoniul, iar cabinetul său de avocatură încasează constant sume de la Ministerul Culturii și de la Unitatea de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Culturii. În ultimii în 8 ani, avocata a încasat 175.000 de euro de la cele două entități, pentru consiliere juridică, reprezentare în instanțe sau elaborare acte juridice, potrivit SICAP (patforma oficială de achiziții publice). Doar în 2025 Lidia Chiran a facturat 30.000 de euro pentru Unitatea de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Culturii.

În contractele cu Unitatea de Management al Proiectului a avizat juridic actele privind proiectele cu finanțare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, adică cele care vizează restaurările monumentelor istorice.

Unul dintre aceste proiecte este exact cel de restaurare a Palatului Cantacuzino – Muzeul Enescu, cu o valoare de 5,5 milioane de euro, în care Ministerul Culturii a constatat că firma de construcții Edinclau a executat doar 25% din lucrări în termenul legal prevăzut pentru șantier – ceea ce a dus apoi la închiderea șantierului și abandonarea monumentului istoric de valoare europeană în condiții precare, precum și prelungirea perioadei în care bunuri de patrimoniu au fost depozitate în containere în aer liber,  după cum Cultura la dubă a prezentat AICI.

Potrivit unui articol publicat de jurnalista Iulia Popovici în Adevărul, în 2015, “Lidia Chiran a fost cea care a semnat, în 2011, alături de directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, Kovács Joszef, protocolul prin care Roşia Montană Gold Corporation promitea să dea 70 de milioane de dolari Ministerului Culturii, din care 60 de milioane erau condiţionate de obţinerea autorizaţiei finale pentru începerea proiectului minier (aici, inclusiv fotocopia documentului, cu semnătura Lidiei Chiran). Ministerul Culturii a fost obligat printr-o decizie a justiţiei, la solicitarea ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, să facă public acest protocol, pe care-l clasase drept secret şi pe care succesorul lui Kovács Joszef, Alexandru Muraru, îl considera, în 2013, ilegal şi abuziv. Tot Al. Muraru declara atunci, pentru Casa Jurnalistului, că: “Pe avocata care a avizat [acest protocol] am concediat-o. Tot ea a spus conducerii să nu facă public protocolul“.

Potrivit aceluiași articol semnat de Iulia Popovici în Adevărul, Lidia Chiran a fost avocata UNATC în celebrul caz al demiterii profesorului Andrei Rus, după ce acesta reclamat public lipsa de transparență a universității. A urmat o perioadă de hărțuire a profesorului prin mai multe demersuri administrative, cercetări și plângere la poliție pe numele lui. Polițiștii au fost chemați inclusiv pentru identificarea studenților și a cadrelor didactice care s-au solidarizat într-un protest cu Andrei Rus.

“Deşi îşi are propriul jurist, UNATC apelează, ca multe alte instituţii publice, şi la asistenţa unui avocat „extern“. Avocata care formulează juridic acuzaţiile la adresa lui Andrei Rus şi plîngerile la poliţie la adresa lui se numeşte Lidia Chiran şi este o specialistă în reprezentarea Ministerului Culturii în diverse contexte.”, scria Iulia Popovici în 2015.

În 2004, Lidia Chiran, pe atunci jurist la Ministerul Culturii și Cultelor, a fost decorată de președintele Ion Iliescu cu Medalia Meritul Cultural Clasa a II-a pentru “Promovarea culturii”.

LEGISLAȚIE INTERNAȚIONALĂ PRIVIND LIBERTATEA PRESEI

În contextul creșterii atacurilor la adresa independenței jurnaliștilor la nivel internațional, Parlamentul European a perfecționat în 2024 legislația europeană, astfel încât protecția jurnaliștilor și a surselor lor să fie sporită împotriva demersurilor de tip SLAPP – „acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”, menite să descurajeze demersurile jurnalistice.

Libertatea de exprimare este un drept fundamental al omului și un drept prevăzut de Constituția României –  “Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”

UPDATE: Ulterior publicării articolului, Ministerul Culturii a transmis într-un comunicat de presă că avocata Lidia Chiran nu avea mandat de reprezentare din partea ministerului.

“Referitor la activitatea doamnei avocat Lidia Chiran, aceasta nu a avut mandat de reprezentare din partea Ministerului Culturii. Domnia sa a fost convocată de către conducerea Muzeului Național „George Enescu” pentru acordarea de consultanță, în baza unui contract de asistență juridică încheiat cu muzeul; contract efectuat conform prevederilor legale cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

În ceea ce privește reprezentarea Ministerului Culturii în Consiliul de administrație al muzeului, se impune să precizăm faptul că ea este asigurată de către un membru din cadrul Direcției Patrimoniu Cultural.”, a transmis ministerul.

Ministerul nu a precizat dacă va lua vreo măsură referitoare la falsa poziționare a avocatei în fața presei, în numele ministerului. Reamintim că avocata Lidia Chiran are contracte cu Ministerul Culturii și Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii – potrivit documentelor publice din SEAP a încasat în ultimii 8 ani 175.000 de euro de la cele două entități.

UPDATE 2: Mapping Media Freedom, platforma Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media (ECPMF), care documentează încălcări ale libertății presei și mass-media în toată Europa, a emis o alertă pe numele jurnalistei Cultura la dubă, Alexandra Tănăsescu, victimă a unui caz de intimidare și amenințare din partea a conducerii Muzeului Național George Enescu și a avocatei Lidia Chiran. Cazul este marcat drept o violare a libertății presei.

Centrului European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media (ECPMF) oferă sprijin juridic jurnaliștilor incluși pe lista alertelor europene.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post AUDIO „Sunteți terorist? Ziarist?” – Intimidare și hărțuire din partea reprezentantului legal al Ministerului Culturii și a conducerii Muzeului Enescu la adresa jurnalistei Alexandra Tănăsescu, Cultura la dubă appeared first on Cultura la dubă.

Totodată, admite că în cultură există politizare fiindcă numeroase insituții de cultură sunt conduse de manageri interimari, numiți de diferiți miniștri ai culturii, iar Ministerul Culturii nu a mai organizat concursuri, așa cum prevede legea. La fel se întâmplă și în cadrul instituțiilor de cultură aflate în subordinea primăriilor și consiliilor județene.

Potrivit unui document publicat ieri de Cultura la dubă, Natalia Intotero a semnat avizul emis de Direcția pentru Patrimoniu din cadrul Ministerului Culturii, care permite implementarea proiectului Primăriei Iași de realizare a unei zone pietonale în jurul clădirii Teatrului Național Iași și implicit demontarea și relocarea clădirii Teatrului Cub, o construcție ridicată în 2007 cu scop provizoriu.

Teatrul Cub a câștigat în 2008 Premiul Național pentru Arhitectură acordat de Bienala de Arhitectură de la București, pentru soluția ingenioasă a arhitectului Angelo Roventa, de a ridica un cub modular de lemn, care ar fi putut fi mutat ulterior. Deși a avut autorizație de construcție pentru o perioadă de 5 ani, clădirea a mai funcționat apoi încă 13 ani și s-a bucurat de un imens succes, datorită spectacolelor montate acolo.

Potrivit unor surse din cadrul Primăriei Iași cu care am stat de vorbă, demontarea Teatrului Cub a fost o condiție cerută de Mihai Chirica pentru realizarea zonei pietonale, fiind considerată o clădire “inestetică”. Conducerea Teatrului Național Iași susține că dacă această clădire va fi mutată, echipa nu își va mai putea desfășura activitatea, acolo având loc repetiții și fiind depozitate decoruri și costume.

Cât despre Uzina Teatrului Național Iași, primarul Chirica spune că proiectul pentru pietonală nu cuprinde și reamenajarea interiorului Uzinei. Potrivit proiectului, este prevăzută doar amenajarea unei terase în fața ei. Deci, cel puțin momentan, nu se pune problema ca Sala Uzina să fie transformată în cafenea sau restaurant, iar Primăria Iași nici nu ar avea drept de intervenție asupra ei, fiindcă imobilul aparține tot Ministerului Culturii.

Primarul Chirica și ministrul Intotero dau asigurări că, după relocarea Cubului, clădirea își va relua activitatea. În realitate, pentru că este o clădire a Ministerului Culturii, ministerul nu a prevăzut vreun proiect de arhitectură pentru modernizarea ei și, momentan, nu există un buget în acest sens.

Regizorul Radu Afrim, care a montat la Teatrul Cub mai multe spectacole de succes, ultimul – Antologia dispariției (2023), distins cu trei premii UNITER, a criticat-o dur într-o postare pe Natalia Intotero:

“Rusine să-ți fie, Natalia Intotero! Vei intra în mica istorie ca prima ministră a Culturii care a omorât un teatru. Ai semnat, fără să clipești din ochi, documentul care dărâmă Teatrul Cub din Iași. Îl mesteci toată ziua pe Dumnezeu între măsele, ca pe o gumă de mestecat, dar ai omorât atâtea destine printr-o semnătură. Pentru că personajele alea din piesele de teatru sunt oameni. Vii. Și ele nu te vor ierta. Nici oamenii de teatru nu te vor ierta.

Teatrul acela a fost construit sub mandatul altcuiva, tu ce-ai făcut pentru țara asta? Nu poți transforma cultura română în Taraf Tv. (…) Câte zile mai faci umbră culturii române în ministerul ăla?” – a scris Radu Afrim.

Natalia Intotero afirmă pentru Cultura la dubă că dacă ar fi existat o bună comunicare cu conducerea teatrului, nu s-ar fi ajuns aici și că ea a aflat despre situația Teatrului Cub abia azi-noapte.

Citește mai jos interviul complet acordat de ministrul Culturii.

***

“Doamna ministru, am intrat în posesia acelui aviz pe care apare semnătura dumneavoastră.

Da, am aflat de asta azi-noapte. Eu vreau să spun un singur: sunt pentru domeniul cultural, niciodată nu am făcut ceva împotriva oamenilor și nici nu voi face împotriva oamenilor care muncesc în domeniul cultural și împotriva patrimoniului cultural românesc.

În consecință, am aflat și eu azi-noapte de aceste discuții. Azi dimineață, la ora 7:20, am avut o conversație telefonică cu directorul Teatrului Național Iași, dânsul nu abordase acest subiect cu mine, mi-a spus că a abordat acest subiect cu fostul ministru al Culturii, doamna Raluca Turcan.

Ulterior am vizualizat avizul care a fost dat de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, la solicitarea Primăriei Iași, pentru că dânșii vor acolo să reabiliteze zona, să o facă și mai atractivă din punct de vedere cultural.

Nu este un aviz prin care se distruge o instituție de cultură care a avut rol provizoriu, în perioada în care Teatrul Național Iași a fost în proces de reabilitare. Un proces care a început în anul 2007, iar la vremea respectivă tot ce a însemnat infrastructură a trebuit să fie relocat.

La vremea respectivă s-a luat decizia acestei construcții, unde să se desfășoare spectacole și repetiții. După reabilitarea Teatrului Național, au fost discuții din partea Primăriei și din partea instituțiilor care se ocupă de siguranță, iar avizul pentru acea construcție trebuia să fie…

Reînnnoit.

Da, reînnoit la o perioadă de timp destul de scurt.

Am discutat tot în dimineața aceasta cu domnul primar Chirica. Și dânsul este o persoană foarte implicată, care susține domeniul cultural, și mi-a spus: nici vorbă de a distruge importanța acelei clădiri, ci doar de o relocare pentru noul PUZ, care a fost aprobat în Consiliul Local. Această relocare se va face în urma unei discuții cu conducerea Teatrului Național, cu actorii, astfel încât să nu existe disensiuni.

Mie îmi pare foarte rău că s-a ajuns în această situație și vă spun sincer că mă voi implica cu tot ce pot pentru a se găsi cea mai bună soluție pentru ca activitatea care s-a desfășurat în acea clădire improvizată să fie continuată în temeiul legii și în folosul cetățenilor.

Dar, vedeți dumneavostră, de foarte multe ori se ajunge în astfel de situații neplăcute atunci când nu există comunicare.

Și eu cred că dacă conducerea Teatrului Național ar fi făcut demersuri, așa cum au făcut și înainte, chiar și printr-o discuție cu actualul ministru al Culturii, cum au fost discuțiile în trecut, probabil că înainte să se dea acea Hotărâre de Consiliu Local și înainte să se dea acel aviz, care este în conformitate cu legea și a fost dat de specialiștii din domeniu, s-ar fi avut aceste discuții cu specialiștii din domeniu, cu actorii, cu regizorii, cu conducerea teatrului, pentru a nu se ajunge la unele interpretări, la o situație tensionată.

Nimeni nu dorește să desființeze acea clădire provizorie, ci doar să fie relocată. Relocarea ei se va face în baza consultării cu cei care sunt în domeniul cultural. Și să reamintim că acea clădire e pe un teren care nu aparține Ministerului Culturii, a fost un sprijin la vremea respectivă pentru cei din domeniul cultural, astfel încât ei să-și poată desfășura activitatea.

Oamenii de cultură invocă două probleme: prima este că întâi s-a decis demontarea și nu există niciun proiect pentru modernizarea acestei clădiri. Domnul primar Chirica invocă expirarea acelei autorizații de construcții și că nu mai este o clădire sigură pentru public. Dumnealui a prevăzut în proiect budget pentru demontare și relocare, dar nu este prevăzut un budget pentru modernizarea clădirii care va asigura funcționalitatea ei în continuare. Deci ei nu au nicio garanție că acea clădire va fi din nou funcțională.

Altă problemă este că, inclusiv conducerea teatrului a scris pe facebook acum două zile, ei nu își pot desfășura activitățile decât dacă acea clădire este lângă teatru, pentru că o folosesc și pentru repetiții și pentru depozitare și tot ce presupune activitatea unui teatru, dincolo de ceea ce se vede pe scenă. Domnul director v-a spus asta azi dimineață?

Dumneavostră spuneți de o postare de acum două zile. Eu am aflat de aceste nemulțumiri ieri seară. Cred că ar fi fost normal să mi se aducă la cunoștință mai devreme, astfel încât să existe aceste discuții cu autoritățile locale, cu instituțiile abilitate, care trimit avizele pentru autorizația de funcționare și să știți că soluții întotdeauna se pot găsi.

Din păcate, nu a fost această comunicare.

Eu, ceea ce vă pot asigura este că mă voi implica, alături de domnul primar Chirica, astfel încât activitatea culturală din acea locație să fie dusă mai departe. Unde? Vom identifica un spațiu agreat atât de artiști, cât și de conducerea teatrului.

Eu mă voi deplasa în următoarea perioadă, de urgență, la Iași, pentru a avea o discuție cu toți cei din domeniu, pentru că nu este normal să existe astfel de situații tensionate. Legea trebuie respectată și, având în vedere că noi nu suntem proprietari pe terenul respectiv, sunt convinsă că se vor identifica soluții, astfel încât relocarea clădirii să se facă în siguranță, într-o locație agreată de toți care sunt implicați, pentru a stinge acest conflict.

Cultura nu are nevoie de conflicte.

Teoretic, dacă această clădire necesită modernizare, pentru că nu mai este sigură, Ministerul Culturii este proprietarul ei și ar trebui să aloce noi fonduri pentru asta, nu?

Păi, vom face o discuție.

Dar, reamintesc, această clădire a fost o soluție la vremea anului 2007, când a început reabilitarea Teatrului Național…

Da, da, știm asta.

Deci a fost o investiție pentru o perioadă de provizorat. Categoric a adus plus valoare. Între timp, activitatea teatrului s-a dezvoltat, au mai multe solicitări pentru mai multe piese de teatru, o folosesc, așa cum ați menționat și dumneavoastră, pentru depozitare și pentru repetiții.

De aceea, vom identifica toate soluțiile, astfel încât activitatea să meargă mai departe. Nu ne opunem dezvoltării, propunerilor venite din partea Consiliului Local Municipiului Iași, dar trebuiesc găsite soluții. Și sunt convinsă că vom găsi soluții atunci când există comunicare.

Aș mai avea o singură întrebare. Dumneavoastră, de principiu, ca ministru al Culturii, sunteți de acord ca un spațiu cultural din centrul Iașiului să fie înlocuit cu o zonă pietonală, mobilier urban și o zonă verde? Practic, în locul unui spațiu cultural, în care se întâmpla acte de cultură, se pune în schimb mobilier urban.

Eu, ca ministru al Culturii, sunt împotriva desființării instituțiilor care aduc plus valoare românilor, țării noastre și viitoarelor generații. Investiția în educație, alături de investiția în domeniul cultural și investiția în sănătate sunt pilonii principali pentru dezvoltarea unei societăți. De aceea, dați-mi voie, eu vă asigur că în perioada următoare mă voi deplasa de urgență la Iași pentru a avea aceste discuții cu toți cei implicați, pentru că nu trebuia să se ajungă aici dacă exista o bună comunicare.

Eu, ca ministru, nici nu pot să trec peste avizul specialiștilor din domeniul cultural, cum este Comisia Națională a Monumentelor Istorice. Niciun ministru nu a trecut peste acești specialiști.

Dar, dacă ar fi fost comunicarea la timpul potrivit, vă asigur că nu se ajungea la această situație tensionată.

Îmi amintesc că și la conferința de presă de după jaful din Olanda i-ați reproșat domnului director al Muzeului de Istorie această lipsă de comunicare. Iată, încă un caz în care invocați lipsa de comunicare. Considerați că este o ruptură între dumneavoastră, ca ministru al Culturii, și managerii culturali, la nivel național? Simțiți că e o problemă în acest sens?

Nu, nu consider că este o ruptură.

Din păcate, demersurile care au fost demarate de ceva vreme, privind modificarea Legii 189, pe partea de management, pentru a putea scoate la concurs posturile, a fost blocată, având în vedere că acea ordonanță nu a reușit să primească la timp toate avizele. În momentul de față mi se pare că a ajuns la partea de final, la Secretariatul General al Guvernului, dar fiind un guvern interimar, știm cu toții că nu mai pot fi aprobate ordonanțe de urgență.

Practic, acea modificare a legii managementului, dădea posibilitatea organizării de concursuri pentru toți managerii, deschidea ușile pentru toți specialiștii din domeniu. Dacă în momentul de față s-ar organiza aceste concursuri, ar putea să participe la concurs, în mare parte, aceleași persoane care sunt pe funcții, deoarece legea spune în momentul de față că toate persoanele care au obținut la evaluare de la 9 spre 10, dacă se organizează concurs, este concurs închis, doar cu acea persoană. A avut foarte multe sesizări din partea sindicatelor, din partea specialiștilor din domeniu, și toate acele modificări au fost făcute cu consultarea lor.

Dar vreau să vă spun, de asemenea, că cea mai mare opoziție la aceste modificări a venit din partea conducerii teatrelor din România, din partea UNITER, din păcate, care nu au înțeles că, de fapt, era o invitație și că, de fapt, toți cei care sunt în momentul de față pe funcție puteau să participe. Nu le interzicea nimeni acest lucru.

Degeaba cineva spunea că se dorește politizarea. Nu există. Politizare este acum pentru că mare parte a managerilor care există în momentul de față sunt numiți prin decizia ministrului. Concursuri nu s-au mai făcut de ani buni.

Dar, de fapt, ce aduce nou această ordonanță este că permite și unor oameni care nu au studii de specialitate, ci studii economice și juridice, să devină manageri ai unor instituții de cultură.

Am pus în acea ordonanță studii în domeniul social, umanist și de specialitate. Adică puteau să participe și cei care au studiat management, studii în domeniul administrației locale, studii de specialitate, deci nu a fost doar pentru economiști și juriști.

Asta invocă oamenii de cultură – că nu ar trebui ca instituțiile de cultură să fie conduse de oameni care nu au studii strict de specialitate.

Păi, vedeți dumneavoastră, propunerea a fost pentru funcția de manager, director plin, iar partea de adjunct să fie doar din cadrul domeniului respectiv de activitate, doar specialiști.

Dar, când vorbim de management, vorbim de o persoană care are capacitatea de a convinge o comisie de specialitate că vine cu un plan de dezvoltare a instituției, pe o perioadă de 4-5 ani, ceea ce înseamnă bună gestionare a fondurilor, dar și posibilitatea de a accesa fonduri externe. Fiindcă e foarte important să-i încurajăm să acceseze fonduri externe, care sunt la dispoziția domeniului cultural.

Deci nu a fost vorba despre o interzicere a specialiștilor, ci doar o posibilitate de concurență transparentă, astfel încât toți cei care își doresc să aibă o funcție de management în domeniul cultural, cu studii în domeniul umanist, de specialitate sau social, să poată să participe la un astfel de concurs.”

INTERVIU AUDIO AICI:

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post INTERVIU Natalia Intotero: “Cultura nu are nevoie de conflict. Există politizare pentru că mare parte a managerilor sunt numiți prin decizia ministrului.” appeared first on Cultura la dubă.