Într-un interviu pentru Cultura la dubă, Lina Vdovîi a vorbit despre experiența din spatele realizării filmului și despre poveștile personale pe care le aduce în fața publicului, într-un act artistic curajos și necesar.

“TATA e un film intim și emoționant, în care, după o viață întreagă de rușine și tăcere, mi-am vărsat tot sufletul.”, a spus aceasta.

Astra Film Festival propune publicului peste 100 de filme produse în țări de pe toate continentele. Cele mai multe producții vor fi prezentate în premieră în Sibiu.

ROMÂNIA. Selecția pentru secțiunea competițională România, aduce în fața spectatorilor realități incomode, chiar tulburătoare ale istoriei recente, despre care evităm să vorbim, dar care ne ajung din urmă, și povești de viață despre realitățile societății noastre: minori lăsați în voia sorții și nevoiți să-și ia destinul în propriile mâini, vârstnici vulnerabili, care trebuie să se confrunte cu situații inumane, tineri gay care își doresc iubire, acceptare și drepturi egale, ori familii aparent perfecte, dar în interiorul cărora e un zbucium care duce la acțiuni radicale. 

Șase dintre cele 11 filme selectate sunt premiere (patru mondiale și două naționale). Premiere mondiale: Fotografii însângerate (r. Copel Moscu, 2024), O familie aproape perfectă (r. Tudor Platon, 2024), Interzis (r. Anelise Salan, 2024) și Pelicule de familie (r. Dan Curean, 2024). Premiere naționale: Triton (r. Ana Lungu, 2024), 24 de ore (r. Harald Friedl, 2024). Celelalte filme din competiția România: Vis. Viață (r. Ruxandra Gubernat), Cum să fiu mort, dacă-s viu? (r. Ilinca Călugăreanu, 2024), Moartea lui Iosif Zagor (r. Adrian Dohotaru, 2024), Între tăcere și păcat (r.
Diana Nicolae, 2024), Alice On & Off (r. Isabela Tent, 2024), Maia – portret cu mâini (r. Alexandra Gulea, 2024), După cum bate ceasul (r. Fecső Zoltán, 2023).

EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST. Producțiile din această secțiune evocă realități specifice și vorbesc despre disoluția patrimoniului industrial al țărilor din fostul bloc comunist, surprinsă într-un peisaj post-apocaliptic (Șantierul naval – r. Elvis Lenić), despre cadouri absurde cu ocazia campaniei electorale în statele din estul Europei (Georgia zâmbitoarea – r. Luka Beradze), despre obiceiuri mereu surprinzătoarea din lumea ancestrală întâlnită în munții Albaniei (Cine e bărbatul în casă? – r. Kristine Nrecaj, Birthe Templin) sau despre o comunitate aparte din Germania, sorbii (Noi îi spunem Hanka – r. Grit Lemke).

Tema dominantă rămâne războiul din Ucraina (Cântecele pământului care arde – r. Olha Zhurba; Fotofobia – r. Ivan Ostrochovský și Pavol Pekarčík). În Câinii latră, caravana trece (r. Aslkod Kurov, Anonymous1) avem o perspectivă unică din culisele rezistenței oamenilor de presă și activiștilor din Rusia, în vreme ce criza migranților în disputa și ecourile tensiunilor politice din Europa se resimt la granițele Poloniei (Pădurea – r. Lidia Duda). În filmul TATA (r. Lina Vdovii, Radu Ciorniciuc), prezentat în premieră în România, fiica protagonistului reușește să-și ajute tatăl să fie recompensat pentru abuzurile grave la care a fost supus de-a lungul anilor de către angajatorul său din Italia. Iar situația ingrată a muncitorilor est-europeni în Europa de Vest este expusă în Mirajul Occidentului (r. Apolena Rychlíková).

Premiera mondială a acestei secțiuni este filmul Ioanei Grigore (Leo Records: Doar pentru prietenii noștri), despre rezistența prin muzica jazz din timpul regimului comunist.

Alte câtva zeci de filme vor fi proiectate în cadrul Astra Film Junior (educație prin film documentar), în programul de formare și dezvoltare Doc Tank, în spațiul imersiv de la Cinema DOM din Piața Mare și de-a lungul numeroaselor programe speciale ale festivalului. De asemenea, publicul va putea participa la expoziții, concerte, petreceri și evenimente-surpriză.

Astra Film Festival are loc între 20 și 27 octombrie la Sibiu.

The post Astra Film Festival a început cu premiera românească a filmului “Tata” appeared first on Cultura la dubă.

Într-o Românie conectată zilnic la hate-ul de pe facebook, la filmulețele de pe tik-tok sau la televiziunile de știri care intoxică publicul cu fake news, o viață complet diferită, simplă, trăită în inima munților, ne arată obiceiuri străvechi, relații de familie și o muncă desprinsă parcă din basmele populare.

Regizorul Dumitru Budrala a observat și aprofundat în ultimul său film documentar, Calea laptelui, povestea unei familii de ciobani din Mărginimea Sibiului, alături de care a petrecut zeci de zile, în mijlocul iernii geroase sau al verii blânde de munte.

O versiune work in progress va fi arătată publicului la Astra Film Festival vineri, 20 octombrie, ora 18.00, la Sala Thalia din Sibiu. Timp de două ore și jumătate, ne pierdem în acest univers al unei forme de umanitate pe care nu o vedem pe stradă, la jobul de la corporație sau la supermarket. Un cioban și fiul său, care îi moștenește îndeletnicirile, pornesc cu turma lor de peste 300 de oi din iarna grea a Carpaților Meridionali, către clima mai prietenoasă a Câmpiei Banatului. Petrec aproape 7 luni pe drum, în încercarea continuă de a-și hrăni și înmulți animalele.

Între timp, mama rămasă acasă susține singură gospodăria, înconjurată în lung și în lat de nămeți, și are grijă de mezinii familiei. Regizorul surprinde experiența și provocările drumului ciobanilor, precum și viața grea a mamei și frumusețea copilăriei celor mici.

Filmul ne arată de ce din ce în ce mai puțini bărbați aleg să ducă mai departe obiceiul transhumanței și de ce această tradiție ar putea să dispară în viitorul nu foarte îndepărtat.

Nu lipsesc peisajele pitorești, surprinse excelent de echipa filmului. Regizor, fotograf și director de imagine, Dumitru Budrala deține un doctorat în antropologie vizuală. Filmele sale au fost prezentate și premiate la festivaluri de film din întreaga lume. Este autor de fotografii documentar-antropologice care au făcut obiectul unor expoziții internaționale și al unor publicații de succes. Este inițiatorul proiectului cultural Astra Film, lansat în 1991 și devenit între timp unul dintre cele mai importante centre de film de non-ficțiune din Europa, și directorul fondator al Astra Film Festival, festivalul internațional de cinema de non-ficțiune de la Sibiu, fondat în 1993.

A 30-a ediție a Astra Film Festival se desfășoară la Sibiu până pe 22 octombrie 2023.

The post Fascinanta lume a ciobanilor români, pe cale de dispariție. Filmul “Calea laptelui”, regizat de Dumitru Budrala, documentează posibil ultimele generații de păstori appeared first on Cultura la dubă.

De când numărul românilor care au emigrat peste hotare a crescut semnificativ, odată cu aderarea României la UE, românii au fost etichetați, din păcate, drept cerșetori sau hoți de buzunare, în repetate rânduri, în presa internațională. Pornind de la acest fenoment, filmul documentează povești reale ale hoților de buzunare români, tehnicile folosite, precum și viața de zi cu zi a acestora.

Sinopsis:

“Documentarul prezintă o serie de hoți de buzunare care au ridicat această activitate la rang de artă. Pătrundem în viața lor personală și profesională și descoperim mentalitatea și spiritul care stau în spatele furturilor de acest tip. Cunoaștem poveștile unor oameni care provin din medii defavorizate, care au avut adicţii, care au crescut pe străzi sau oameni care au ajuns să cunoască pe propria piele sisteme, legislații și condiții de detenție din diferite penitenciare ale Europei. Unii sunt incurabili, alții au ajuns să fie integrați de sistemele sociale din alte țări, au învățat să scrie și să citească, au o viață socială, au o locuință şi își ocupă timpul constructiv.”

În Amar ne sunt prezentate câteva povești ale unor hoți profesioniști, care își numesc profesia “artă” și care au pornit din același loc: strada. 

Filmului reușește să empatizeze cu niște oameni care sunt, în cele din urmă, infractori. Poveștile lor despre furturi din buzunare în București, Madrid, Londra, Paris, Barcelona, și multe alte orașe europene aduc dinamism desfășurării documentarului și îți captează atenția. Iar lejeritatea cu care personajele povestesc despre numeroasele lor sentințe în pușcăriile de prin toată Europa, are efectul unui duș rece asupra spectatorului, care pătrunde, timp de 125 de minute, într-o lume atât de apropiată, dar, în același timp, invizibilă. 

Filmul poate fi văzut la Astra Film Festival joi, pe 19 octombrie, la THALIA – Sala Mare – str. Cetății nr. 3-5, Sibiu, de la ora 19:30 și sâmbătă, 21 octombrie, la Promenada Mall – Cine Gold 7 – str. Lector nr. 1-3 A, Sibiu, de la 15:00.

Biletele sunt disponibile AICI.

The post “Amar”, documentarul care ne arată viețile hoților de buzunare, va avea premiera la Astra Film Festival appeared first on Cultura la dubă.

Astra Film Festival, cel mai longeviv festival de film din România, împlinește anul acesta 30 de ani de existență și aduce publicului, cu această ocazie, o serie de evenimente extraordinare la Sibiu.

Gala de deschidere va avea loc duminica aceasta și va prezenta filmul documentar “Meeting Zelensky”, realizat de actorul și regizorul american Liev Schreiber și de regizorul britanic André Singer în timpul războiului din Ucraina.

Schreiber este și un cunoscut susținător al cauzelor ucrainenilor, fiind ambasador oficial al platformei United24, lansată de președintele Ucrainei pentru strângere de fonduri din întreaga lume.

De la începutul invaziei din Ucraina, Volodimir Zelenski, președintele țării, a devenit întruchiparea liderului care-și însuflețește oamenii să apere ce e al lor. A dat costumul cu cravată pe bluze militărești, a cerut cu îndârjire Occidentului să se implice în ceea ce catalogase anterior drept un război asupra întregii Europe. Filmul dezvăluie povestea președintelui ucrainean, de la actor de divertisment la lider politic internațional, printr-un interviu profund realizat de Liev Schreiber.

Publicul prezent la Sibiu va putea urmări, în premieră, versiunea work in progress a acestui documentar.

După proiecție, co-regizorul Andrè Singer va participa, alături de invitați surpriză, la o discuție moderată de scriitorul Emil Hurezeanu, fost ambassador al României în Germania și actual ambasador în Austria.

André Singer, laureat al premiului Emmy, unul dintre cei mai influenți documentariști din lume, va fi prezentat și în cadrul seriei „Maeștri: O viață în documentar” și va susține un masterclass.

De-a lungul a 5 decenii, ca regizor, producător, producător executiv și commissioning editor, André Singer a creat sute de documentare pentru cinema și televiziune.

La Sibiu, el va vorbi despre felul în care antropologia l-a îndreptat către realizarea de filme documentare, începând cu emblematica serie a postului Granada Television, “Disappearing World”, unde a debutat în calitate de cercetător. Mai multe informații despre programul special „Maeștri: O viață în documentar”, găsiți AICI.

În calitate de regizor și producător executiv, André Singer va arăta modul în care a abordat subiecte dificile, de importanță istorică și profund umană, în documentare de lung metraj, precum “Night Will Fall” (câștigător al premiilor Peabody și Emmy), “The Act of Killing“ (nominalizat la premiile Oscar și câștigător BAFTA) și “The Look of Silence” (nominalizat la premiile Oscar), sau portretul intrigant al ultimului lider al Uniunii Sovietice in “Meeting Gorbachev“, pe care André l-a co-regizat cu Werner Herzog.

Un aspect mai puțin cunoscut este că originile lui André Singer sunt parțial românești, mama sa fiind născută și crescută în Cernăuți, în perioada în care aceasta regiune aparținea României.

„Maeștri: O viață în documentar” este o serie de evenimente live care sărbătorește arta documentarului prin explorarea operei și filosofiei unor realizatori de film legendari care au avut o contribuție majoră în dezvoltarea acestei forme de film.

Seria, găzduită de Astra Film Festival, este creată de Liviu Tipuriță, regizor nominalizat la BAFTA, si le oferă realizatorilor de film și publicului AFF oportunitatea de a întâlni și a dialoga cu cei mai faimoși realizatori de documentar din lume. Este o șansă de a învăța de la cei mai buni din această industrie.

Pe lângă mult așteptata competiție oficială central și est-europeană, festivalul va reuni la Sibiu și cele mai bune filme documentare românești.

În filmul „Amar” work-in-progress (România, Spania, 2023, 137 minute), prezentat în premieră mondială, regizoarea Diana Gavra intră în lumea rețelelor hoților de buzunare care operează de ani de zile în România și în Europa.

În „Memoria clipei” (România, 2023, 61 min), film prezentat la Sibiu în  premieră mondială, regizorul Ovidiu Georgescu poartă spectatorul într-un cătun izolat din Transilvania pentru a cunoaște o fostă învățătoare octogenară, plină de viață.

Regizoarea Carla Teaha prezintă filmul său de debut, universal fascinant al poetei Nora Iuga – „De ce mă chemă Nora când cerul meu e senin”.

Documentarul „Între Revoluții”, regia Vlad Petri, recompensat cu Premiul FIPRESCI -Berlin 2023 și Mențiune specială – ZagrebDox 2023, vorbește despre o prietenie care nu poate fi destrămată, ajungând la problemele profunde ale unor societăți care trec prin schimbări radicale.

„Playback” (2023, România, 77 minute), de Iulia Rugină, ilustrează portretul lui Sorin Lupașcu, unul dintre cei mai cunoscuți DJ din România comunistă, care și-a făcut propria coloană sonoră a călătoriei prin viață.

Valentin Rareș-Fogoroș spune, în premieră națională, povestea unui român care are visul de a construi acasă un celebru model de Ferrari, în memoria unuia dintre gemenii care i-au murit la naștere – „Enzo & Mateo”.

Nu va lipsi documentarul lui Alexandru Solomon, “Arsenie, Viața de Apoi”, o proiecție pe care Arhiepiscopia Sibiului a încercat să o cenzureze. După film, publicul este așteptat la o dezbatere în prezența regizorului.

În cadrul secțiunii Programe speciale, vor fi prezentate o serie de anchete realizate de jurnaliștii de la România, te iubesc, un documentar despre protestele din Sibiu, din 2017, avându-l în rol principal pe scriitorul și protestatarul Radu Vancu – Think freedom – The catalyst, precum și cel mai nou film documentar realizat de Dumitru Budrala – Calea laptelui, o poveste despre transhumanță, un stil de viață pe cale de dispariție.

Ediția de anul acesta continuă să acorde atenție educației cinematografice, prin programul Astra Film Junior, dedicat copiilor și adolescenților.

De asemenea, va avea loc Workshop Doc, un atelier de film documentar dedicat studenților. 12 participanți vor învăța de la profesioniști din domeniu cum se realizează un film documentar.

Studenții vor lucra în atelier pe baza unor materiale video din arhiva Astra Film Festival. Rezultatele workshop-ului vor fi prezentate la AFF 30, în cadrul unei discuții moderate de regizorul și profesorul Copel Moscu.

Nu în ultimul rând, în Piața Mare din Sibiu două cinemauri tip dome și o instalație imersivă Infinity Mirror Room vor oferi o experiență spectaculoasă a cinematografiei digitale – Concept Art, Augmented Reality. Filmele proiectate în noile spații cinematografice îmbină realitatea virtuală, hologramele, efectele sonore și vizuale, iar toate acestea dau spectatorului impresia că face parte din acțiunea documentarului. 

Ediția aniversară Astra Film Festival va avea loc la Sibiu în perioada 15-22 octombrie.  

The post Filmul “Meeting Zelensky”, realizat de regizorul André Singer și de actorul american Liev Schreiber, va deschide Astra Film Festival appeared first on Cultura la dubă.

Într-o scrisoare deschisă publicată pe site-ul oficial, adresată reprezentanților Astra Film Festival, Arhiepiscopia Sibiului cere interzicerea proiecțiilor filmului documentar “Arsenie. Viața de apoi”, regizat de Alexandru Solomon, în cadrul celebrului festival internațional de film documentar, desfășurat în luna octombrie în Sibiu, pe motiv că “Batjocorirea Bisericii și a valorilor poporului nostru prin acest film fac ca proiectarea lui în spațiul public, la un festival organizat de instituții ale statului român, să aducă un grav prejudiciu de imagine Bisericii noastre.”

Reprezentanții Arhiepiscopiei Sibiului susțin că filmul este fals încadrat ca documentar și că:

“(…)asistăm la o întoarcere periculoasă la metodele de dezinformare și denigrare consacrate de dictaturile bolșevice. Teoria critică a neomarxismului cultural a pătruns adânc în mass-media românească. Se critică instituțiile fundamentale pe care se bazează ființa poporului nostru, începând cu Biserica, cu familia și cu patria.

În acest demers neomarxist se încadrează și recenta producție cinematografică a regizorului Alexandru Solomon. Încadrat fals în ciclul documentarelor, filmul este o nefericită încercare de a batjocori un popor și valorile lui spirituale. Viața părintelui Arsenie Boca, jignitor parodiată, nu este altceva decât un pretext de ridiculizare și jignire a mii și mii de credincioși ai Bisericii Ortodoxe.“

Reacția organizatorilor Astra Film Festival nu a întârziat să apară. Aceștia susțin puternic libertatea de exprimare și valorile democratice ale festivalului și ale României.

“Astra Film Festival are o istorie de 30 de ani, în care libertatea de exprimare a fost mereu un principiu de bază. Astra Film Festival nu a cenzurat niciodată vreun punct de vedere, cu atât mai puțin vreun film din selecția festivalului. Acesta este un principiu nenegociabil. Credem cu tărie într-o societate deschisă în care se poate discuta liber despre orice.

Cererea de a scoate un film din festival, de a-l opri de la distribuire, înseamnă cenzură, este neconstituțională (vezi Art. 29, referitor la libertatea conștiinței și Art. 30, referitor la libertatea de exprimare) și, nu în ultimă instanță, atentează la dreptul și libertatea publicului de a viziona un film.

Astra Film Festival respectă inclusiv punctul de vedere al celor care critică filmul “Arsenie. Viața de apoi”. Oricine are dreptul să critice orice, inclusiv un film din selecția festivalului. De aceea, fiecare film din programul AFF este urmat de dialoguri între realizatori și public. De aceea, vom organiza o dezbatere și după proiecția acestui film, la care am invitat să participe inclusiv reprezentanți ai Mitropoliei Ardealului.”, se arată în comunicatul Astra Film Festival.

Într-o reacție pentru Cultura la dubă, regizorul Alexandru Solomon răspunde scrisorii Arhiepiscopiei:

“Nu știu dacă e terenul Bisericii Ortodoxe să se pronunțe asupra genului unui film. Argumentul lor este că am ales niște oameni, ori orice film documentar face o selecție de personaje, indiferent cât de observațional este sau asumat politic. Nu e ceva nemaivăzut.

Filmul se sprijină pe niște documente despre care în scrisoare se zice că n-ar reprezenta realitatea.

– Documente din arhivele CNSAS, nu?

– Da, și din alte surse. E o muncă de cercetare pe care am făcut-o și baza filmului e documentarea. În plus, inclusiv în momentele de înscenare ficțională a unor miracole sau tablouri din viața lui Arsenie Boca, eu creez cadrul, dar îl observăm cu mijloace documentare, e tot observație, pe un cadru ficționalizat.

– Vă surprinde că în 2023 se mai întâmplă asta, că Biserica Ortodoxă cere unui festival de film interzicerea unei proiecții?

– Mă surprinde și nu mă surprinde. Cred că în ultima vreme au fost multe reacții din partea bisericii împotriva unor manifestări culturale. E un soi de a încercare de a controla spațiul cultural, pe care biserica crede că are un fel de întâietate, de posibil monopol, că tot ce e spiritual ar cădea în sarcina lor.

– În perioada filmărilor ați avut ceva conflicte cu ei? Înțeleg că ați încercat să filmați și la mormântul lui Arsenie Boca, dar nu ați primit aprobare.

– Da, au fost lucruri pozitive și negative. La mormânt, la Mănăstirea Prislop, nu am primit acces, dar la Mănăstirea Sâmbăta am primit, la Biserica Drăgănescu nu am primit acces și tot așa. De la caz la caz, au fost reacții diferite. De altfel, ei și spun că am solicitat într-un mod nesincer accesul la Mănăstirea Sâmbăta. Dar, practic, și citatul pe care îl dau ei din solicitare, arată exact ce am făcut, că vom aduce 20 de pelerini pe care i-am ales în urma unui proces de casting și e un film despre Arsenie Boca.

Mi se pare că e de salutat poziția festivalului, în primul rând. Știm cu toții cât de greu e să reziști ca eveniment cultural, în care depinzi de autorități publice, de politicieni care îș fac griji că se pun rău cu biserica, mai ales în an pre-electoral. Festivalul își asumă ceva foarte curajos.

– Astra Film Festival a lansat și o invitație la dezbatere. Sunteți deschis să participați, alături de reprezentanții bisericii?

– Nu doar că sunt deschis, dar mi-o doresc. Și noi am lansat invitații către Patriarhie la premiera filmului în București. Ideea unei dezbateri după proiecția de la Sibiu, am discutat-o demult cu cei de la festival.”, a declarat regizorul filmului Arsenie. Viața de apoi pentru Cultura la dubă.

Alexandru Solomon este unul dintre cei mai importanți regizori de filme documentare din România. Cel mai recent film al său, Arsenie. Viața de apoi, a fost proiectat în premieră în țara noastră la TIFF 2023, cu sala plină.

Premiera internațională a avut loc în această vară la Karlovy Vary, pelicula fiind inclusă în competiția “Proxima” a celei de-a 57-a ediții a prestigiosului eveniment.

Filmul lui Alexandru Solomon merge pe urmele lui Arsenie Boca, într-un pelerinaj pus în scenă. Pelerinii și regizorul refac presupusele miracole atribuite părintelui, le dezbat și se confesează. Prin ochii credincioșilor, observați de un regizor sceptic, filmul surprinde cum se reflectă societatea românească în imaginea acestui om care urmează
să fie canonizat.

„În miezul frustrărilor noastre, privirea hipnotică a unui călugăr mort de mai bine de trei decenii ne promite o lume mai bună. O lume dezamăgită, care și-a pierdut încrederea în orice, așteaptă de la acest viitor sfânt miracolul unor schimbări care nu s-au mai petrecut.

Legenda părintelui Arsenie Boca umple golul lăsat de deziluziile ultimilor 30 de ani. După o viață mai degrabă obișnuită pentru timpurile în care a trăit, Arsenie Boca se bucură de o viață de apoi ieșită din comun, devenind nu numai o figură salvatoare pentru milioane de oameni sau un brand omniprezent, ci și o icoană a
timpurilor frământate pe care le trăim”, spune Alexandru Solomon.

Posterul de lansare a filmului a fost realizat de SADDO, artist contemporan de origine română, stabilit în prezent la București.

Producătorii filmului sunt Ada Solomon, Diana Caravia, Adrien Chef și Paul Thiltges. Imaginea este semnată de Tudor Platon și Marius Beșu, montajul, de Cătălin Cristuțiu și Sophie Reiter.

The post Arhiepiscopia Sibiului cere interzicerea filmului “Arsenie. Viața de apoi” în județul Sibiu appeared first on Cultura la dubă.

Trei filme care arată efectele războiului asupra societăților au fost puse la dispoziția publicului din România de către Astra Film Festival.

Este vorba despre „The Distant Barking of Dogs”, de Simon Lereng Wilmont (2019), respectiv două documentare ale regizoarei ucrainene Alina Gorlova.

Sumele adunate din vânzarea biletelor pentru „The Distant Barking of Dogs” vor merge către UNICEF, iar cele pentru „The rain will never stop” (2022) și „No obvious signs” (2018) vor fi trimise integral regizoarei Alina Gorlova, care a ales să rămână în aceste zile la Kiev ca să se implice în acțiuni umanitare, alături de organizații de voluntari.

Documentarele pot fi vizionate pe platforma www.astrafilm.ro, iar un bilet costă 2 euro.

Banii strânși în această campanie vor fi donați către cauze umanitare menite să vină în sprijinul poporului ucrainean.

The Distant Barking of Dogs

Regizor: Simon Lereng Wilmont | 90 min | 2017 | Danemarca, Suedia | 19 premii internaționale

„Lătratul îndepărtat al câinilor”/ “The Distant Barking of Dogs” dezvăluie efectul războiului asupra copiilor.

Oleg, un băiat de zece ani, trăiește în Ucraina de Est, o regiune unde războiul face parte din viața de zi cu zi a oamenilor încă din 2014. Se aud adesea rafale de armă și explozii de rachete. Multă lume a părăsit acest loc periculos. Nu și Oleg, care rămâne aici împreună cu bunica lui, cea care are grijă de el de când i-a murit mama.

În timp ce așteaptă ca războiul să se sfârșească, Oleg își petrece timpul cu vărul mai mic, Yarik, și cu prietenul lor mai mare, Kostia.

Au tot felul de peripeții, vorbesc despre ce înseamnă să fii bărbat adevărat și se testează reciproc, uneori întrecând limita. Protagoniștii acestui film au fost evacuați din zona de război zilele acestea, conform Variety.

Celebrul documentar are în palmares 19 premii la festivaluri de film și poate fi accesat de cinefili până pe 11 martie. A câștigat premiul Festivalului Internațional de Film Documentar Amsterdam 2017, pentru cea mai bună primă apariție. De asemenea, a fost nominalizat pentru Cel mai bun documentar la cea de-a 31-a ediție a Premiilor Filmului European din 2018.

În ianuarie 2019, „The Distant Barking of Dogs” a câștigat premiul Cinema Eye Honors.

Regizoarea Alina Gorlova a rămas în Kiev pentru a-și ajuta compatrioții

Programul include și două filme ale regizoarei ucrainene Alina Gorlova, care a ales să rămână în Ucraina pentru a-și ajuta țara și compatrioții în aceste vremuri grele. Este vorba despre filmele Ploaia nu se va opri niciodată / The rain will never stop (2022) și Fără semne evidente / No obvious signs (2018).

Ploaia nu se va opri niciodată / The rain will never stop

Regizor: Alina Gorlova | 102 minute | 2020 | Ucraina, Letonia, Germania, Qatar | 10 premii internaționale

Documentarul alb-negru „Ploaia nu se va opri niciodată” duce publicul într-o călătorie puternică, captivantă vizual, prin ciclul nesfârșit de război și pace al umanității.

Tânărul Andriy Suleyman, în vârstă de 20 de ani, încearcă să-și asigure un viitor durabil, în timp ce se confruntă cu efectele teribile pe care le au asupra sa diferite conflicte armate. De la războiul civil din Siria până la luptele din Ucraina, existența lui Andriy este marcată de alternanța eternă dintre viață și moarte.

Fără semne evidente / No obvious signs

Regizor: Alina Gorlova | 64 minute | 2018 | Ucraina | 4 premii internaționale

Filmul non-ficțiune „Fără semne evidente” este povestea unei femei care se întoarce de la război și încearcă din greu să revină la o viață normală: vorbește cu psihologii, se luptă cu PTSD și atacurile de panică. Documentarul arată drumul ei de la începutul reabilitării până la întoarcerea la muncă.

Banii strânși din vizionarea celor două documentare vor fi donați chiar către Alina Gordova.

The post “The Distant Barking of Dogs”, un documentar celebru despre efectele războiului asupra copiilor, poate fi vizionat online. Banii vor fi donați pentru sprijinirea refugiaților appeared first on Cultura la dubă.

După 8 zile de festival desfășurat în aer liber și în săli, Astra Film Festival și-a desemnat aseară câștigătorii. Filmele Noi împotriva noastră (Andra Tarara, România), Creșa de noapte (Moumouni Sanou, Burkina Faso), Năvala lupilor (Martin Páv, Cehia) și Senza Latte (Lidia Ilie, România) au fost desemnate câștigătoare la Astra Film Festival.

La această ediție, festivalul a transmis un mesaj puternic privind protejarea mediului.

După ce Ministerul Culturii a tăiat 60% din bugetul alocat Astra Film Festival, cea de-a 28-a ediție a celui mai longeviv festival de film din România a fost una de supraviețuire. În ciuda condițiilor potrivnice, organizatorii au reușit să aducă la Sibiu realizatori de filme documentare din mai multe țări. De exemplu, o tânără regizoare, prezentă în festival cu un scurtmetraj, s-a deplasat tocmai de la New York la Sibiu.

Astra Film Festival a însemnat, ca de obicei, și foarte multe dezbateri. Anul acesta, discuțiile au avut loc pe teme precum încălzirea globală și efectele ei, noile metode de procreare, viața de cuplu sau moartea. De asemenea, în cadrul secțiunii DocTank au fost discutate și dezvoltate noi proiecte de filme documentare.

La Muzeul Astra din Sibiu, aproape 500 de localnici au venit la filme cu bicicletele, ca răspuns la provocarea organizatorilor, de a contribui la protejarea planetei. Aceștia au putut beneficia de 1 bilet valabil pentru două persoane. Acțiunea a fost realizată în parteneriat cu ONG-ul Urban Bike Revolution.

Altfel, juriul a avut de evaluat 41 de filme înscrise în cele patru secțiuni competiționale – majoritatea prezentate la Sibiu în premieră mondială sau națională.

Cel mai bun film al Secțiunii România a fost considerat „Noi împotriva noastră” (regia Andra Tarara – România, 2021). Juriul a apreciat „colaborarea dintre doi cineaști aparținând unor generații diferite și modul în care cei doi au găsit calea comună de comunicare prin intermediul limbajului cinematografic” precum și „autenticitatea dialogului lor despre maladia care a afectat viețile amândurora”.

Premiul pentru Cel mai bun regizor al Secțiunii România i-a fost acordat Olgăi Lucovnicova, autoarea filmului “Nanu Tudor“ (Belgia, Ungaria, Portugalia – 2021), „pentru modul organic în care pătrunde cu camera în propriile amintiri din copilărie și relația traumatică cu unchiul ei. Prin planuri apropiate suprapuse pe imaginile unui trecut idilic doar în aparență, înțelegem semnificația șocantă a dialogului dintre autoare și cel care i-a marcat copilăria”.

Juriul a acordat de asemenea o Mențiune specială filmului “Spioni de ocazie” (regia Oana Giurgiu – România, 2021), „pentru originalitatea cu care regizoarea reconstituie un capitol necunoscut din cel de-al Doilea Război Mondial, împletind poveștile personale cu contextul istoric la scară largă”. „Prin dezvăluirea faptelor unui grup de voluntari, regizoarea vorbește despre curajul și idealismul fără de care actele de eroism nu s-ar întâmpla”.

Cel mai bun documentar al Secțiunii Voci emergente ale documentarului a fost acordat unei producții din Burkina Faso, „Creșa de noapte” (regia Moumouni Sanou, 2021).

Motivația juriului: „Un documentar extrem de bine realizat de către un regizor african aflat la început de carieră, ce ne permite să privim la o realitate foarte îndepărtată și, în același timp, apropiată nouă, aceea a post-colonialismului; o realitate portretizată cu multă onestitate, sensibilitate și compasiune – fără intervenții perceptibile din partea regizorului sau a camerei. Profilul secțiunii, care e dedicată cineaștilor aflați la început de drum, este un argument în plus pentru acordarea acestui premiu unui film de debut, încurajându-l pe autorul lui să aducă în continuare pe ecran povești unice și convingătoare”.

A fost acordată și o Mențiune specială filmului „Pentru confortul și siguranța dumneavoastră” (regia Frédéric Mainçon – Franța, 2021), datorită subiectului original „care nu a mai fost abordat până acum și pentru modul în care filmul a reușit să dea glas fețelor nevăzute care ne păzesc muzeele. Nu în ultimul rând, am apreciat contrastul dintre obiectele de artă contemporană și poveștile semnificative ale oamenilor care le păzesc pe ele și pe noi”.

Cel mai bun documentar al Secțiunii Europa Centrală și de Est a fost ales „Năvala lupilor” (regia Martin Páv – Republica Cehia, 2021).  Motivația juriului: „Martin Pav crează cu abilitate o poveste care explorează temele schimbărilor ecologice și de mediu, neîncrederea față de cei din afară și modul în care opiniile polarizate și punctele de vedere fixiste subminează șansele de înțelegere și colaborare (…) Filmul este o piesă reușită de cinema documentar realizat de un talentat pe teme relevante pentru lumea contemporană din Europa Centrală și de Est și de pretutindeni”.

Filmul „Fac ce vreau în mănăstirea mea” (regia Ivana Marinić Kragić – Serbia, Croația, 2021) a primit Mențiune specială deoarece „pătrunde într-o lume ascunsă în spatele unei așa-zise normalități și scoate la lumină o realitate despre care nu se vorbește: poveștile de dragoste dintre călugărițe. Autoarea îmbină cu creativitate elemente proprii filmului de ficțiune și de animație în firul narativ documentar”.

Producția „Senza Latte” (regia Lidia Ilie – România, 2021) a fost considerată cel mai bun documentar al Secțiunii DocSchool. „Am apreciat simplitatea, sentimentul de intimitate și creativitatea narațiunii unei povești cu multe straturi și generații. Povestea surprinde costul emoțional al migrației în Uniunea Europeană și se construiește în jurul inevitabilității schimbării”, se arată în motivația juriului.

Premiul pentru Cel mai bun regizor al Secțiunii DocSchool i-a fost acordat regizoarei  Maja Novaković – „Și apoi se lasă seara” (Serbia, Bosnia, 2021). „Juriul acordă premiul de regie unui film observațional ce surprinde într-un stil cinematografic remarcabil o relație plină de tandrețe care există undeva în afara timpului. Juriul a apreciat modul în care autoarea folosește mici detalii și gesturi pentru a spune o poveste despre singurătate și despre conectarea la natură”, au transmis membrii juriului.

Astra Film Festival continuă în online până pe 19 septembrie, cu 43 de titluri din selecția oficială. Program și bilete, aici: https://www.astrafilm.ro/ro/despre-aff-online

The post 500 de spectatori au mers la film cu bicicletele, la Astra Film Festival Sibiu appeared first on Cultura la dubă.

Astra Film Festival a contribuit deciziv la promovarea filmelor documentare în România și la sprijinirea cineaștilor interesați de această nișă, iar azi este unul dintre cele mai importante evenimente culturale din Sibiu, alături de Festivalul Internațional de Teatru și cel mai mare festival de film documentar din România.

Anul acesta, festivalul a fost grav afectat de tăierile bugetare făcute de Ministerul Culturii. Astra Film Festival a primit un buget cu 60% mai mic decât cel de anul trecut și s-a zbătut pentru supraviețuire, așa cum o făcea la primele ediții, în ciuda faptului că e un eveniment aprecial la nivel internațional.

Fondatorul AFF, Dumitru Budrala, regizor, producător, director de imagine și fotograf ne povestește cum a evoluat festivalul în tot acest timp și ce are special Astra Film Festival.

****

Pentru început, vă rog să ne povestiți cum și de ce a luat naștere Astra Film Festival.

Din orgoliu. Povestea este lungă. Înainte de 1989 era o mână de cinecluburi în țară și câțiva pasionați care făceau diaporame, în afară de TVR și de studioul Sahia. Practic, cei care ar fi vrut să experimenteze filmul documentar nu aveau posibilitatea să o facă.

În ceea ce mă privește, eu eram și atunci foarte pasionat să observ lumea din jurul meu. Făceam fotografii, diapozitive, filme, organizam evenimente. Simțeam nevoia asta. Știam cum se face, participasem la festivaluri în străinătate și doream să existe o mișcare culturală în jurul filmului de non-ficțiune și în România. 

În toți acești ani ați strâns o mulțime de amintiri. Este una care vă revine în minte în mod special?

Îmi vin toate de-a valma. De exemplu, momentul de început. Prima ediție, când nu aveam bani nici pentru a asigura masa participanților. Și salvarea a venit de la fratele meu, care mi-a trimis două remorci cu cartofi, pe care i-am vândut ca să finanțez festivalul.

Era o perioadă romantică, în care entuziasmul ținea loc de finanțare. Din păcate, nici acum nu e foarte diferită situația la capitolul finanțare. E drept, nu mai e nevoie să vindem cartofi ca să ne finanțăm, dar nimic nu e exclus.

Poate că anul viitor Ministerul Culturii ne va trimite la Ministerul Agriculturii. E același guvern până la urmă, nu-i așa?

Ce știau românii despre filme documentare la prima ediție Astra Film Festival și cum sunt filmele documentare privite acum în România?

Nu știu ce știau, probabil că nu mare lucru, dar la prima ediție au ieșit din sală toți spectatorii când au văzut un film realist al lui Michael Stewart, unul incomod pentru ei. Oamenii nu erau deloc obișnuiți cu filmul documentar, se așteptau să vadă filme propagandistice despre tot felul de realizări reale sau închipuite.

După anul 1997, odată ce s-a putut călători mai lejer în străinătate, a fost facilitat dialogul și contactul cu școlile de film documentar din străinătate. Acest lucru a dus la apariția unui număr mare de realizatori de film de non-ficțiune, a interesului pentru acest gen cinematografic, așa că astăzi, după 28 de ediții AFF, putem spune că avem un public extraordinar, care înțelege foarte bin acest gen.

A fost vreun moment când ați vrut să renunțați la organizarea festivalului?

Nu. La modul serios, niciodată nu am avut acest gând. Dar m-am enervat de câteva ori, recunosc asta.

Ce este cel mai dificil din procesul organizării acestui festival?

Impredictibilitatea finanțării, desigur. Restul e plăcere pură.

Cum a schimbat festivalul orașul Sibiu de-a lungul timpului?

Astra Film Festival este un eveniment cultural important din viața Sibiului, din 1993 încoace. Aș spune chiar că e un eveniment definitoriu, a cărui însemnătate depășește cu mult marginile orașului și ale țării, are rezonanță internațională.  

Se observă cu ochiul liber că în timpul festivalului există în oraș o vibrație aparte. Spectacolele continuă mereu și după terminarea lor, la terase, pe alei, pe străzi.

De ce, totuși, Sibiu nu mai are cinematografe de artă? Doar a fost și Capitală Europeană a Culturii.

Privatizare sălbatică. Cunoașteți modelul și din alte orașe ori alte țări ex-comuniste. 

Există și în filmul documentar ceva asemănător fenomenului fake news în mass-media? Există filme documentare menite să manipuleze publicul? Dacă da, cum putem să le distingem de cele care nu au această intenție?

Da, acest fenomen a atins și filmul documentar, este ceva ce face parte din realitatea de azi.  Vaccinul împotriva acestui fenomen rămâne același: educația.

Ce credeți despre noua generație de realizatori români de documentare?

Filmul documentar românesc are multe voci tinere foarte talentate și interesante și am fost mereu încântat să le găzduim producțiile. Multe dintre ele s-au născut, de altfel, la Astra și mă bucur că aplauzele publicului AFF i-au încurajat de fiecare dată să meargă mai departe și să fie din ce în ce mai buni.

Ce are special Astra Film Festival, ce nu mai regăsim la alt festival de film în România?

La festivalul Astra Film Filme Sibiu găsești filme adevărate, pe care le poți vedea doar aici.

În fiecare an, primim mii și mii de filme, iar selecția este întotdeauna o treabă foarte serioasă. Au loc întâlniri cu regizori, producători, profesioniști din industria de film. Sunt discuții care uneori durează mai mult decât filmul.

Un argument în plus că filmele sunt foarte bune, pentru că te provoacă să duci povestea mai departe, să te gândești.

Programul festivalului este completat de fiecare dată de masterclass-uri, concerte, totul alcătuind o vibrație aparte, cu efect transformator.

Astra Film Festival se desfășoară săptămâna aceasta la Sibiu. AICI puteți vedea mai multe despre programul festivalului.

The post Dumitru Budrala, fondatorul Astra Film Festival: “La prima ediție, fratele meu mi-a trimis două remorci cu cartofi, pe care i-am vândut ca să finanțez festivalul.” appeared first on Cultura la dubă.

Aseară, ancheta lui Alex Nedea, “Genocidul stejarilor seculari”, a putut fi urmărită din bărci, pe lacul Muzeului Astra din Sibiu, iar jurnalistul a răspuns întrebărilor publicului.

În această seară, Paul Angelescu participă la Astra Film Festival, de la ora 21.00, tot la Muzeul Astra, cu avanpremiera reportajului “În zodia Codului Roșu”, realizat în timpul incendiilor care au devastat Grecia.

Materialul realizat de Paul Angelescu împreună cu operatorul de imagine Mihai Bucșa încearcă să contureze amploarea unui fenomen scăpat de sub control și să ofere posibile explicații. Timp de 6 zile, cei doi jurnaliști au trăit momente de neuitat în Grecia și au transmis în timp real imagini pentru Știrile Pro Tv.

“Din punct de vedere profesional, îți dorești să fii prezent la astfel de evenimente, să relatezi. Din punct de vedere uman, am fost extrem de impresionat de ce s-a întâmplat acolo, de la suferința oamenilor care și-au pierdut casele, care și-au pierdut tot ce au strâns o viață întreagă, până la amploarea dezastrului produs de incendii.

Au fost momente în care conduceam câte o oră și, fie că era zi sau noapte, nu vedeam cerul și stelele, fiindcă totul era cuprins de fum.

Aveai impresia că ești într-un peisaj apocaliptic dintr-un film, totul avea o culoare sângerie. Toți copacii erau arși.”, ne povestește Paul Angelescu.

La ediția de anul acesta, Astra Film Festival propune ca temă de dezbatere schimbările climatice și efectele lor asupra noastră și asupra planetei. Reportajul lui Paul Angelescu atinge, de asemenea, această temă, aducând în prim plan specialiști internaționali care încearcă să explice fenomenele din această vară.

“Noi nu spunem că focul a fost pornit de la schimbările climatice, fiindcă incendii de vegetație au mai existat. Cele mai multe au în spate fie neglijența omului, fie mâini criminale.

Diferența este că schimbările climatice, prin valul de caniculă de o intensitate mai mare, de o durată mai mare, creează un climat propice pentru o răspândire a focului pe o suprafață uriașă.

Toți specialiștii vorbesc despre efectele încălzirii globale, care nu se traduc doar prin incendii. Sunt și inundațiile din Germania. Asta nu înseamnă că nu ar fi fost inundații deloc, dar poate nu ar fi fost într-o formă devastatoare ca aceasta.” – Paul Angelescu, jurnalist România, te iubesc.

De asemenea, materialul va arăta și cât de pregătite sunt autoritățile române pentru uriașele schimbări care ne vor afecta viețile tuturor.

Reportajul “În zodia Codului Roșu” va putea fi urmărit în această seară din bărcile de salvare ale Astra Film Festival, iar Paul Angelescu va participa ulterior la un Q&A cu publicul. Iar duminică, 12 septembrie, reportajul va avea premiera pe TV la România, te iubesc, de la ora 18.00, în deschiderea noului sezon al emisiunii.

“M-am bucurat foarte mult că Astra Film Festival ne-a invitat anul acesta. E o onoare și o recunoaștere a muncii noastre. Noi facem o combinație între film documentar și reportaj de știri, nu ne comparăm cu ce difuzează Arte sau BBC Earth, deși mi-ar plăcea, sunt pur și simplu produse media de stiluri diferite. Faptul că pătrundem și pe nișa unui festival de film documentar, recunoscut internațional, pentru noi e o bucurie extraordinară.”

Joi, Alex Dima, tot de la România, te iubesc, va fi prezent la Astra Film Festival, cu ancheta “Ca-n codru”, care vorbește despre defrișările ilegale din România.

Festivalul internațional de film documentar Astra Film Festival are loc săptămâna aceasta la Sibiu.

The post Paul Angelescu, jurnalist “România, te iubesc”, prezent la Astra Film Festival cu un reportaj despre incendiile din Grecia: “Aveai impresia că ești într-un peisaj apocaliptic.” appeared first on Cultura la dubă.

“Copiii amăgirii” ( Seeds of Deceit), Olanda, 2021, a avut premiera în România aseară, la Astra Film Festival. Spectatorii aflați la Sibiu au descoperit o poveste care a uimit întreaga lume și a schimbat, pe alocuri, percepția asupra inseminării artificiale.

“Copiii amăgirii” este o miniserie realizată în 3 episoade, selectată la prestigiosul festival de film Sundance. Miniseria scoate la iveală pe larg povestea celui mai renumit specialist în fertilitate al Olandei în anii ’70 şi ’80, doctorul Karbaat.

La vremea respectivă, acesta era unul dintre puținii specialiști în fertilizare, astfel că numeroase femei au apelat la serviciile sale. Medicul ginecolog Karbaat era considerat o emblemă a progresismului, pentru că ajuta nu doar cupluri heterosexuale, ci şi cupluri gay sau mame singure.

Doar că acesta și-a folosit propria spermă, nu pe cea a donatorilor aleși de cupluri, pentru a insemina peste 65 de paciente, fără acordul lor. Mai mult decât atât, unele dintre femei mărturisesc că au fost supuse unor abuzuri sexuale, cu pretextul că “dacă au și orgasm în timpul inseminării, cresc șansele de a rămâne însărcinate”.

Cele 3 episoare realizate de regizoarea Miriam Guttman aduc laolaltă mărturiile părinților, dar și ale copiilor care află cine este adevăratul lor tată biologic.

Abuzurile comise de doctorul Karbaat nu se opresc aici. Acesta folosește și câțiva colaboratori, donatori de spermă, vreme îndelungată, astfel încât comunități largi din societatea olandeză sunt supuse riscului de incest. Peste 200 de adulți, cu tată donator de spermă, descoperă că au frați cu care se aseamănă izbitor.

Povestea are atât implicații emoționale, sociale, cât și genetice și lansează numeroase întrebări. Există oare certitudinea că un cuplu care alege metoda inseminării artificiale va primi exact sperma de la donatorul ales? Cum poate fi evitat incestul într-o societate care apelează din ce în ce mai mult la metode evoluate de procreare?

După proiecția filmului, medicul ginecolog Ciprian Pop-Began a răspuns la aceste întrebări și a oferit mai multe informații despre riscurile inseminării artificiale, protocoale și posibile erori umane.“Copiii amăgirii” ( Seeds of Deceit), Olanda, 2021, a avut premiera în România aseară, la Astra Film Festival. Spectatorii aflați la Sibiu au descoperit o poveste care a uimit întreaga lume și a schimbat, pe alocuri, percepția asupra inseminării artificiale.

“Copiii amăgirii” poate fi urmărit online până pe 19 septembrie, dar va mai avea încă o proiecție în cadrul Astra Film Festival, Joi 9 septembrie, ora 19.00, la Astra Film Studio.

Cei interesați de noile metode de procreare sunt așteptați și la filmul “Copilul nostru”, miercuri, de la ora 17.00, la Astra Film Festival. După ce concepe un copil cu ajutorul unui donator de spermă anonim, regizoarea Marina Belobrovaja explorează perspective sociale ale familiei şi ale statutului de părinte. Filmul “Copilul nostru” va putea fi urmărit și online între 12-19 septembrie.

The post “Copiii amăgirii”, filmul care spune povestea șocantă a medicului Karbaat, e disponibil acum online appeared first on Cultura la dubă.