Până acum, PNL a cheltuit pe panourile răspândite prin toată țara 2 milioane de euro și, potrivit snoop.ro, până la finalul anului, va cheltui 4 milioane de euro, cu pretextul promovării acestei cărți, în afara campaniei electorale.

În același material jurnalistic, Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL, a declarat: „Faptul că vorbim despre o carte pe mine mă bucură. După mult timp, de la Cățeluș cu părul creț și Capra cu trei iezi, unii vor mai ține, în sfârșit, mâna pe o carte”.

Dacă PNL alocă 4 milioane de euro cărții lui Nicolae Ciucă, prin comparație, Raluca Turcan, ministru PNL al Culturii, a alocat anul acesta doar 600.000 de euro pentru achiziția de carte nouă pentru toate bibliotecile publice din țară, România având aproximativ 8500 de biblioteci naționale.  

Cultura la dubă a cerut un punct de vedere de la directorul general al Grupului Editorial RAO, Ovidiu Enculescu. RAO a mai publicat în trecut și volumele lui Dan Voiculescu și Adrian Năstase, după ieșirea acestora din închisoare, precum și cărți semnate de foștii directori ai SRI, Virgil Măgureanu și George Maior.

“În primul rând, vă rog să ne spuneți cum s-a născut această colaborare, dintre fostul premier Ciucă, în calitate de autor, și Editura RAO?

A apărut foarte simplu. O persoană din stafful dânsului mi-a pus întrebarea dacă sunt de acord să public această carte, o carte. I-am spus să vedem despre ce carte e vorba și, de ce nu?

Despre ce este, mai exact, această carte? Cum vi s-a părut dumneavoastră, ca editor de carte, oportunitatea de a publica volumul?

Cum mi s-a părut, ca editor de carte? Foarte interesant, pentru că orice tip de informație furnizată de un om care la un moment dat a contat în istoria țării noastre, prin funcție, prin poziție, prin acțiuni, merită să fie ascultat, să își scrie gândurile, amintirile, memoriile în legătură cu o etapă sau alta, iar acest lucru poate fi de interes pentru publicul românesc și pentru istoriografie, în general.

Cartea este scrisă chiar de către Nicolae Ciucă sau de către un editor care a gestionat volumul?

Cartea e scrisă, semnată, de domnul Ciucă.

În ce stadiu se află procesul de publicare?

Încă se mai lucrează la text. În principal, autorul vrea să mai lucreze puțin la text.

Alte informații despre volum ne puteți da? Câte pagini va avea, care va fi costul lui?

Până când nu este gata, e greu să spun că va avea 200-300-400 de pagini.

Dar puteți să ne spuneți cât avea când ați primit primul draft?

N-aș putea să vă spun, nu știu, știu editorii care s-au ocupat.

Ați avut în minte exemplul lui Klaus Iohannis, care a lansat cartea sa imediat după ce a devenit președinte? V-ați gândit că ați putea repeta scenariul?

Orice editor pe lumea asta își dorește un succes. Evident că dacă discutăm despre o persoană publică, se mizează inclusiv pe notorietatea persoanei, pe potențiala atractivitate a poveștii pentru publicul nostru.

În linii mari, ați putea să ne spuneți, totuși, despre ce e vorba?

Să avem puțină răbdare. Pe scurt, e povestea domnului Ciucă.

Din copilărie până în prezent?

Nu cred că e din copilărie până în prezent. Pasajele pe care le-am văzut eu sunt legate în special de participarea în teatrele de război.

Dar aș vrea să adaug ceva.

Țara este în campanie, noi nu suntem în nicio campanie, ca editură. Ca editură suntem în campanie de supraviețuire, ca toate editurile din România. Dar este puțin păcat că acest obiect, de care noi ne ocupăm de peste 30 de ani, ajunge să fie o miză într-un război care e ca o furtună într-un pahar cu apă. Azi se pornește, mâine se termină alegerile și se uită.

Impactul asupra publicului s-ar putea să fie rău, în sensul ca obiectul carte să nu cumva să fie pus la zid degeaba. Mă refer strict la obiectul carte, care e păcat să fie terfelit. Orice carte.

Nu terfelim noi, jurnaliștii, o carte. Este vorba despre o cheltuială a banilor publici pe o campanie de partid pentru promovarea cărții unui politician.

Asta chiar nu aș putea să comentez eu.

O ultimă întrebare. În mod normal, potrivit politicii editoriale RAO, o persoană care vrea să publice o carte, trebuie să autosusțină financiar tipărirea cărții sau editura, dacă este vorba despre un volum cu valoare literară, preia aceste cheltuieli și își asumă lansarea?

Ambele situații sunt posibile. Dacă o editură își dorește un anumit volum, și-l asumă, cheltuiește, face o investiție și speră să recupereze investiția.

Presupun că asta se întâmplă cu autorii consacrați sau cu potential literar, nu?

Nu numai literar, ci și potențial comercial.

Și în acest caz cum se va întâmpla?

Lucrurile nu sunt încă stabilite.”

Cultura la dubă a solicitat un punct de vedere și din partea Asociației Editorilor din România, dar conducerea organizației nu a dorit să comenteze.

În 2017, când la Târgul de Carte Gaudeamus au fost lansate la RAO cărțile foștilor deținuți Dan Voiculescu și Adrian Năstase, mai mulți editori și-au exprimat dezacordul față de publicarea volumelor respective și lansarea lor la cel mai important târg de carte din România. Humanitas, Lidia Bodea, a demisionat din Comitetul Director al Asociației Editorilor din România în semn de protest.

La Bookfest 2024, în plină campanie electorală, Sebastian Burduja, candidatul PNL la Primăria Capitalei, a lansat la Editura Litera volumul Planul pentru București. Spre finalul târgului, cartea era oferită vizitatorilor gratuit și a fost zărită la câteva coșuri de gunoi.

România este în continuare pe ultimul loc din Uniunea Europeană la consumul de carte. Potrivit datelor transmise de INS în 2024, 11 milioane de români nu au citit nicio carte în ultimul an. Printre motive invocate sunt lipsa de timp sau de interes pentru lectură.

The post Directorul Editurii RAO despre publicarea cărții lui Nicolae Ciucă: “O persoană din stafful dânsului m-a întrebat dacă sunt de acord să public această carte. I-am spus să vedem despre ce e vorba și, de ce nu?” appeared first on Cultura la dubă.

În centrul pavlionului B2, italienii au construit un stand impresionant, înconjurat de măslini înfloriți și de cale care redau culorile drapelului italian. Dincolo de eleganța binecunoscută, Italia a adus, însă, la Bookfest, ceva și mai important – un model de succes care face ca piața de carte să fie lider în topul vânzărilor înregistrate de industriile culturale, cu o cifră de peste 3 miliarde de euro.

Așadar, italienii dau mai mulți bani pe cărți decât pe abonamente TV, cinema, teatre, concerte sau expoziții, depășind chiar și industria jocurilor pe calculator.

De cealaltă parte, România, țară gazdă, se confruntă cu noi statistici îngrijorătoare – 42% dintre români nu au citit o carte în ultimul an, iar dintre cei care nu citesc, cei mai mulți sunt tineri între 18 și 24 de ani – 51%.

8 edituri italiene și-a prezentat ieri strategiile și oferta de carte în fața colegilor de breaslă din România. Pentru a înțelege mai bine ce funcționează în piața de carte din Italia și ce ne lipsește nouă, am stat de vorbă cu mai mulți profesioniști din domeniu.

***

Cel mai recent studiu, finalizat zilele trecute de D&D Reserch, arată că 42% dintre români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an. Iar cifrele sunt optimiste, dacă ținem cont de faptul că studiul a fost realizat în cele mai mari 20 de orașe din România, cu o populație de peste 100.000 de locuitori, localități unde există cel puțin o librărie sau o bibliotecă.

Dintre cei care nu citesc cărți, 23.8% au între 35 și 49 de ani, 26.5%: 25 – 34 de ani, 29.4%: 50 – 65 de ani, iar 51% au între 18 și 24 de ani. Așadar, tinerii citesc cel mai puțin. Alternativele mai bune sunt principalul motiv invocat de cei care nu citesc. 27.4% au spus că pur și simplu nu au obiceiul de a citi, 25.9% au declarat că există surse mai bune de a se informa, iar 25.6% spun că există forme mai bune de relaxare. Alți 7.9% spun că nu citesc pentru că niciun prieten nu face asta.

De cealaltă parte, italienii vin cu niște cifre impresionante. Pe parcursul anului, există două perioade de vârf în vânzările de carte – Crăciunul și luna februarie. Ce se întâmplă, mai exact, în februarie?

De 7 ani încoace, tinerii care împlinesc 18 ani primesc de la guvernul italian un voucher cultural în valoare de 500 de euro. Aproximativ 70% din sumă este cheltuită de tinerii italieni pe cărți, deși au posibilitatea să folosească voucherele și la cinema, teatre, muzee sau la concerte.

“Aceste vouchere au adus un boost uriaș în piața noastră de carte, au fost cu adevărat un game changer. E interesant de remarcat și că ele se oferă la nivel național, nu sunt niște ajutoare sociale pentru cei cu venituri mici, ci pur și simplu o metodă de a apropia tinerii de cultură, de a o face accesibilă pentru toată lumea. Este o metodă de a îi face să devină mai buni ca adulți. Și nu există formă mai bună decât a aduce cultura aproape de ei.”, ne explică Bruno Giancarli, cercetător la Biroul de Studii al Asociației Italiene a Editorilor.

Și în România au existat mai multe inițiative venite din societatea civilă pentru introducerea voucherelor culturale, însă parlamentarii care ar trebui să legifereze asta au lăsat proiectele la stadiul de promisiuni.

“Nu au fost niște simple discuții, au fost proiecte de lege care voiau să introducă aceste vouchere și au fost respinse în Parlament. Și într-o piață mare, precum cea a Italiei, e nevoie de susținerea statului pentru acest sector cultural, ca să îl faci un ajutor pentru populația generală. La noi suntem obligați să ne descurcăm singuri, mai mult,ni se pun și obstacole, precum timbrul cultural”, spune Mihai Mitrică, directorul Asociației Editorilor din România.

Pe lângă voucherele culturale, Italia se bucură și de un aport uriaș adus de TikTok în rândul tinerilor. Noii trendsetteri vin de jos în sus, de la simpli utilizatori către mase, nu de la marii influenceri, cum se întâmplă încă în România. De exemplu, un simplu adolescent care vorbește despre o carte pe TikTok poate crea reacții în lanț și determina mii de alți tineri să citească acea carte. Fenomenul e explicat chiar de reprezentantul editorilor italieni.

“Nu ne-am așteptat niciodată ca TikTok să aibă o asemenea influență pozitivă. Foarte foarte mulți tineri au intrat pentru prima dată într-o librărie pentru că au văzut ceva pe TikTok și pentru că vor să împărtășească aceleași interese cu prieteni din rețea. E vorba despre ceva foarte organic și oarecum magic.”

Copiii care citesc acum sunt copiii părinților care citesc

În rândul editurilor, la nivel internațional, Italia este cunoscută drept regina cărților pentru copii. Iar asta nu se întâmplă de ieri. Probabil și voi ați avut în biblioteca familiei Cuore, inima de copil, de Edmondo de Amicis.

Așadar, având o vastă istorie a literaturii pentru copii, Italia a făcut din acest segment o industrie extrem de profitabilă. Dincolo de literatură, editurile italiene se concentrează și pe volume care prezintă metode de educație, benzi desenate, ce se bucură de o creștere uriașă în ultimii ani, sau pe titluri dedicate copiilor cu dizabilități.

De altfel, la standul Italiei puteți descoperi Reggio Children, un centru internațional pentru apărarea și promovarea drepturilor și a potențialului tuturor copiilor, ce publică proiecte și lucrări despre Reggio Emilia Approach sau Editura Erickson, care publică volume despre metodele educative Montessori sau vinde materiale de lucru Montessori.

Și în România se întrevede o speranță dinspre cei mici. Dar pentru ca acea speranță să crească este nevoie de o schimbare în profunzime a sistemului educațional și a accesului la educație și cultură.

“Uneori, la o anumită vârstă, este prea târziu să introduci unei persoane un obicei pe care nu l-a avut niciodată. Cea mai importantă muncă trebuie depusă în școli, fiindcă acest obicei trebuie creat din copilărie.”, spune Bruno Giancarli.

“Consumul de carte de copii stă bine, dar în interiorul acelei anvelope de consumatori de carte, care e foarte mică. De circa un deceniu crește consumul de carte de copii în România, eu îmi explic asta și prin conștientizarea de către părinți a eșecului educațional.

Dacă vezi că la școală Ministerul Educației îți pune pe bancă aceleași manuale învechite, cu programa atât de densă, îți dai seama că dacă vrei să nu îl pierzi, trebuie să îi cumperi tu cărți. Pe lângă asta, e importantă și creșterea numărului de autori români. E foarte sănătos și pentru piață și pentru copii, au ocazia să întâlnească autorii pe care îi citesc.”, completează Mihai Mitrică.

Succesul Italiei, o sinergie între grupurile mari și editurile mici, guvern, societate civilă și familii

În 2021, în Italia au fost publicate peste 81.000 de volume, iar țara se află pe locul 4 în Europa, după Germania, UK și Franța, ca vânzări înregistrate pe piața de carte.

Reprezentanții editurilor susțin laolaltă că acest succes nu ar putea exista fără colaborarea dintre mai multe entități, de la școli, la părinți, guvern sau mediul privat. Cu toții au înțeles că investiția în cultură înseamnă, de fapt, investiția în viitorul societății în care trăiesc.

Apoi, odată armonizată această înțelegere nescrisă, editurile mici și mari sunt încurajate să publice titluri cât mai diverse, care acoperă o paletă largă de interese. De exemplu, Editura Edra Publishing, prezentă la Bookfest sprijină dezvoltarea studenților la Medicină, fiind lider în domeniul manualelor universitare, iar Editurii Hoepli, prezentă și ea la standul Italiei, este specializată în cărți tehnico-științifice, inginerie, arhitectură și design, afaceri și finanțe, marketing și management sau dicționare.

Editura Il Castoro se ocupă de publicarea de cărți pentru copii de toate vârstele, distinse cu numeroase premii,
Editura Keller publică volume de narațiune, eseistică, reportaje și cărți ilustrate, iar Editura White Star e specializată în albume foto și volume ilustrate pentru copii.

De la Salonul de carte nu lipsește celebra editură Mondadori, cu o istorie de peste 100 de ani și o largă ofertă.

Până duminică, 28 mai, publicul are ocazia să descopere la Bookfest cele mai populare titluri italiene traduse în limba română, iar profesioniștii din domeniu se întâlnesc pentru a lega noi colaborări.

“Scopul prezenței aici este să promovăm excelența în rândul editurilor și să prezentăm posibile noi oportunități de traducere a autorilor italieni în România, dar și să familiarizăm cititorii români cu volumele deja existente pe piața din România. Nu în ultimul rând, ne dorim să punem în contact autori români cu edituri italiene”, explică Micaela Soldini, directorul Agenției Italiene pentru Comerț Exterior.

În zilele ce urmează vor avea loc mai multe întâniri cu autori italieni și români și dezbateri pe teme diverse, cum ar fi scrierea în secolul 21, Sicilia literară, universul lui Dante sau istoria graffiti-ului.

Intrarea la Bookfest este liberă.

The post Cum reușește Italia să facă din piața de carte cea mai profitabilă industrie culturală appeared first on Cultura la dubă.