Niciun candidat nu a obținut nota de trecere la concursul de management organizat de Ministerul Culturii pentru Teatrul Național din București. Din 4 dosare depuse, doar 3 au fost admise din punct de vedere administrativ, iar toate cele 3 au primit la evaluare sub 7, media minimă necesară pentru calificarea la proba interviului.

Deși ministerul nu a făcut (încă) publică lista cu numele candidaților, întreaga breaslă știe deja care au fost aceștia: Alexandra Badea – dramaturgă și regizoare, fondatoarea unor companii de teatru independente în Franța, Ada Lupu Hausvater, regizoare și managerul Teatrului Național din Timișoara în ultimii 20 de ani, și Radu Popescu, regizor și cofondator al teatrului independent Apropo, fondat în 2018 în cartierul Pipera.

Acest concurs, încheiat fără să-și atingă scopul, nu este o excepție. În ultimele 3 luni, pe același model, au fost închise și concursurile de la Opera Națională Iași – de două ori consecutiv și Muzeul Național de Istorie a României, deși în competiție au intrat specialiști cu o vastă experiență în domeniu. La Muzeul Național Brukenthal s-a ajuns în situația de a fi schimbată comisia, fiindcă au existat diferențe de notare mai mari de 2 puncte.

La Opera Maghiară din Cluj-Napoca, în schimb, unicul candidat, care este și actualul manager – Iuliu Szép, a obținut o notă favorabilă – 8.89 – și va participa mâine la proba interviului. De asemenea, la Muzeul Național de Artă a României a existat un câștigător în urmă cu o lună – Ervin Kesler.

Oamenii de cultură, fie participanți la concursuri, fie simpli spectatori, ridică semne de întrebare în spațiul public cu privire la credibilitatea organizatorului – Ministerul Culturii. De exemplu, specialiștii din muzee sunt nemulțumiți că în cazul competiției pentru TNB a fost publicată componența comisiei, iar la toate celelalte concursuri ea a rămas anonimă. Azi, în urmă cu scurt timp, ministerul a publicat și comisiile pentru concursurile ARTEXIM, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și Opera Maghiară.

Federaţia CulturMedia i-a cerut recent demisia ministrului Andras Demeter. Acesta spune că rezultatele concursurilor sunt strict decizia comisiilor formate din specialiști.

Vă prezentăm mai jos cazul Teatrului Național din București. Zilele următoare vom publica partea a ll-a a materialului.

***

Ministrul Andras Demeter și-a asumat încă de la preluarea mandatului că va organiza toate concursurile mult amânate în ultimii ani, pentru ocuparea posturilor de manager în instituțiile de cultură din subordinea ministerului.

Și s-a ținut de promisiune.

Doar că prin rezultatele lor, ministerul nu doar că nu și-a atins obiectivul – eliminarea interimatelor și intrarea în legalitate a managerilor, prin concurs, ci a stârnit critici puternice și îndoieli.

La TNB, ultimul concurs, organizat în urmă cu 2 ani și jumătate de ministrul Lucian Romașcanu, a fost anulat după ce unul dintre membrii comisiei s-a retras cu doar o zi înainte de proba interviului. Ministrul Romașcanu a declarat ulterior că niciun proiect depus nu se ridica la înălțimea Teatrului Național din București. Aseară, Ministerul Culturii a publicat rezultatele noului concurs, organizat de Andras Demeter. Nicio notă nu a fost suficient de mare pentru trecerea la etapa a ll-a, cea a interviului.

Alexandra Badea, laureată a Marelui Premiu al Academiei Franceze pentru întreaga activitate în teatru, a primit nota 6.83.

Ada Lupu Hausvater, prima femeie manager al unui teatru național din România – care conduce de 20 de ani Naționalul din Timișoara, a fost notată cu 6.58. Ea se află la a doua încercare, după concursul din 2022.

Iar regizorul Radu Popescu, cofondatorul Teatrului Apropo, a primit nota 5.74.

Din comisia de evaluare au făcut parte: Alexandru Boureanu – managerul Teatrului Național din Craiova, Constantin Chiriac – managerul Teatrului Radu Stanca din Sibiu, Răzvan-Ioan Dincă – regizor de operă, fost președinte Radioului Public, Florin Estefan – managerul Operei Naționale din Cluj-Napoca, Ștefan Iordănescu – regizor, Anna Maria Popa – managerul Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, Erwin Șimșensohn – managerul Teatrului din Constanța, Vasile Șirli – compozitor și Marinela Țepuș – teatrolog.

Am stat de vorbă cu cei trei candidați, cu ministrul Culturii și cu câțiva dintre membrii comisiei. Doi dintre evaluatori, Ștefan Iordănescu și Marinela Țepuș, au declarat pentru Cultura la dubă că ei au militat în fața colegilor de comisie să treacă la etapa interviurilor, însă, în urma negocierii notelor, mediile finale au fost sub 7.

Potrivit regulamentului, dacă între două note există diferență mai mare de 2 puncte, cei doi evaluatori discută și încearcă să echilibreze diferența. Dacă nu ajung la un acord, se schimbă componența comisiei, iar noua comisie va evalua aceleași proiecte. În cazul de la Muzeul Brukenthal, acest lucru s-a întâmplat, iar comisia urmează să fie schimbată. La TNB, în schimb, în urma negocierilor, diferența de peste 2 puncte s-a micșorat.

“Unii dintre noi am considerat că ar fi mai bine să ajungem la etapa a doua, la faza de interviu și acolo să se decidă dacă cineva merită sau nu. Pentru că îi mai dai o șansă candidatului respectiv să-și susțină proiectul. În proiect, unde lucrurile nu erau foarte bine punctate la fiecare dintre ei, ei aveau șansa să și le susțină. Adică să le facă mai credibile, să le înțeleagă mai bine toată lumea. Dar majoritatea membrilor comisiei au considerat că proiectele nu sunt suficient de bune și au argumentat asta. Pentru fiecare notă pe care am dat-o există justificarea scrisă – de ce s-au dat numai două puncte din cinci sau trei din patru.

Dacă erați pentru trecerea la proba interviului, să înțeleg că ați dat notă peste șapte, corect?

Da, am dat notă peste șapte.

Și ce s-a întâmplat cu diferențele mai mari de două puncte?

Am făcut iar o ședință în care a trebuit să refacem toate grilele dacă consideram că nu trebuie să fie mai mari de două puncte. Și atunci ne-am mai aliniat.

Dar exista și posibilitatea, de exemplu, ca la Muzeul Brukenthal, unde e concurs în desfășurare, să se schimbe comisia.  

Da, ei nu s-au înțeles. Exista și posibilitatea asta să ne înțelegem. Noi toți am hotărât să ne încadrăm în cele două puncte.

Iar mi s-a părut foarte interesant că majoritatea, nu totalitatea, dar majoritatea zdrobitoare a comisiei, indiferent dacă a dat note mai mari sau mai mici, a menținut topul ăsta, adică TNB 3 (n.r. Alexandra Badea)-TNB 4 (n.r. Ada Lupu Hausvater) – TNB 2 (n.r. Radu Popescu).

Deci totuși a fost un gând comun. Bine, noi ne-am și vorbit între noi, adică am analizat, am verificat punctele tari, punctele slabe la fiecare proiect și vă zic, majoritatea zdrobitoare a cam fost de aceeași părere.

Problema la evaluare e relativ simplă. De unde pleci cu evaluarea? De la ce nivel pleci? Poți să pleci de la nivelul 0, de la nivelul de bază, adică dacă sunt aiureli foarte mari, ca să zic așa, să nu dai niciun punct, sau poți să pleci de la nivelul 1. Sau de la nivelul 2. Majoritatea a considerat că trebuie să se plece de la un nivel de jos.

Adică să se obțină foarte greu punctele.

Da, să se obțină foarte cinstit.

Unor candidați le-au lipsit puține sutimi să treacă mai departe. Multă lume se întreba pe facebook –  dom’le, comisia a fost chiar așa de strictă la sutimi, încât pare că n-a vrut să treacă nimeni, de fapt.

Așa au ieșit notele, vă spun, din evaluare. Dacă evaluarea a pornit foarte de jos, astea-s notele care s-au atins. Vă spun acum, în general, proiectele nu au fost foarte bune, niciunul.” – a declarat pentru Cultura la dubă regizorul Ștefan Iordănescu, membru al comisiei de evaluare. Potrivit acestuia, toate discuțiile pe care membrii comisiei le-au purtat în cadrul procesului de evaluare există înregistrate la Ministerul Culturii.

„Am susținut trecerea în etapa a II-a, interviul, tocmai pentru edificare și transparența procedurii. Se înțelege că notele mele au fost “de trecere”.” – a declarat Marinela Țepuș pentru Cultura la dubă. De profesie teatrolog, Marinela Țepuș a condus Teatrul Nottara, de unde a fost demisă în 2022 de primarul Nicușor Dan, în urma evaluării mandatului său, la care a primit sub nota 7.

Aceasta a scris azi pe facebook că nu ar fi acceptat să facă parte din comisia de evaluare a concursului pentru TNB dacă ar fi știut dinainte că în ea se va afla “unul dintre <groparii> carierei mele de manager!”. Fără să-i dea numele, se referă la Alexandru Boureanu, managerul Teatrului Național din Craiova, care a făcut parte din comisia de evaluare de la Primăria Capitalei, care a notat-o pe Marinela Țepuș cu 6.94.

“Dânsul a mai făcut parte, în ultimul timp, din două comisii ale Ministerului Culturii. Niciuna n-a validat vreun manager! Aceasta a fost a treia. Nimic ilegal!

Am sperat până în ultima clipă că va exista și etapa a II-a – Interviul, pentru transparență și bună practică!

Conform legii, am acceptat negocierea, scăzând propriile note pentru a ajunge la o diferență de două puncte față de cele ale altor membri ai Comisiei în contextul în care notele majorității erau foarte mici.

Un singur membru al comisiei a mai insistat să existe și etapa a II-a – Interviul, pentru edificarea comisiei și transparența procedurii. A cedat alături de mine.” – mai declară Marinela Țepuș.

IDENTITATEA CANDIDAȚILOR A FOST CUNOSCUTĂ DE LA ÎNCEPUTUL EVALUĂRII

O altă controversă legată de acest concurs are legătura cu presupusa anonimizare a candidaților. Potrivit regulamentului, membrii comisiei află identitatea candidaților atunci când dosarele sunt acceptate din punct de vedere administrativ. Pentru ca mai apoi, evaluatorii să semneze o declarație pe proprie răspundere că nu se află în conflict de interese cu niciunul dintre candidați.

În faza următoarele, proiectele de management ar trebui să fie anonime. Ele primesc un număr de concurs și membrii comisiei ar trebui să se refere strict la proiect, nu la autorul lui. Pentru a respecta cerința proiectului anonim, autorii lui sunt obligați să se abțină de la orice referință care ar putea conduce la identitatea lor.

„Eu n-am trecut, de exemplu, că sunt manager de 20 de ani, pentru că asta ar fi însemnat că spun în proiect al cui este proiectul sau nu am trecut că sunt femeie și regizoare, adică am evitat orice tip de declarație care ar fi putut identifica numele candidatului.”, declară Ada Lupu Hausvater pentru Cultura la dubă.

“Problema mea este cu această manie a secretizării. Eu nu cred că e normal. E o manie românească foarte proastă și cred că, de fapt, focusul ar trebui să fie nu pe această secretizare și pe această conspiratită generalizată în care toată lumea crede că cineva are ceva de ascuns. Ci ar trebui să fie transparență totală, pentru că oricum nu era nimic de ascuns acolo.

A fost o întreagă paranoia ca nu cumva să deranjez alinierea proiectului în word, trebuia la anumite dimensiuni, la anumit tip de caractere. A fost o investiție emoțională și de energie într-o chestie total inutilă din punctul meu de vedere.”, spune și Radu Popescu, unul dintre cei trei candidați.

În realitate, membrii comisiei mărturisesc că, deși proiectele purtau un cod de concurs, identitatea autorilor a fost cunoscută de toți de la bun început.

„Asocierea numelor cu proiectele se poate face relativ ușor dacă ai suficientă experiență în domeniu și, în plus, cunoști activitatea colegilor – candidați”, spune Marinela Țepuș pentru Cultura la dubă.

“E adevărat că fiind foarte puțini candidați există posibilitatea de a depista numele din ceea ce au scris, din experiență, adică ea se vede la un moment dat. Însă, condiția cu care ne-am apucat de treabă a fost să facem total abstracție de chestia asta, adică să nu judecăm în niciun fel persoana fizică pe care eventual o cunoșteam sau nu.

Deci ați știut numele candidaților de la bun început, fiindcă trebuia să semnați acele declarații, dar ați decis să faceți abstracție de persoana fizică.

Am știut pentru că ne-au fost puse în față. Noi le-am avut, da. Iar toate discuțiile legate de evaluare au fost înregistrate, toate ședințele există înregistrate.”, completează Ștefan Iordănescu.

CE SPUN CEI 3 CANDIDAȚI

Alexandra Badea a fost cel mai aproape de a obține media 7, primind 6.83. Candidata a transmis azi o scrisoare publică adresată ministrului Andras Demeter.

Premiată cu Marele Premiu al Academiei Franceze pentru întreaga sa activitate în teatru, Alexandra Badea spune că a vrut să revină în teatrul românesc pentru a construi la TNB o instituție cu o viziune în acord cu teatrul european.

„Acum 23 de ani plecam la Paris cu o bursă dată de Guvernul României pentru a face un master la Sorbona cu George Banu. În contractul meu de bursier scria că sunt obligată să mă întorc pentru ca România să poată beneficia de experiența mea câștigată în urma acestei burse. M-am întors câteva luni, dar niciun teatru public de atunci nu mi-a dat posibilitatea să lucrez. Așa că am plecat din nou.

Douăzeci de ani mai târziu, după ce am creat două spectacole la Sala Mare „Ion Caramitru” a Teatrului Național din București (Exil și Secundar) în care am realizat că trupa sa și publicul sunt pregătite pentru un altfel de proiect, am decis să îl concep pentru acest concurs de management, cu convingerea că teatrul și societatea românească s-au schimbat și înțeleg altfel nevoia de deschidere spre teatrul european, spre coproducții internaționale, proiecte extra-repertoriale, teatru educațional, colaborări cu zona independentă, susținerea debutanților, a experimentului și a cercetării, reînnoirea esteticilor și a discursurilor. Cred că teatrul românesc are nevoie și este pregătit pentru o schimbare reală.

Simbolic, mi se părea că în sfârșit îmi pot îndeplini contractul semnat cu statul român acum 23 de ani, oferindu-i experiența pe care am acumulat-o, prin cele două companii de teatru fondate în Franța, companii cu bugete în ultimii ani de 900.000 de euro și sute de date de turnee în lume, care au construit coproducții și proiecte importante cu teatre naționale din Franța și festivaluri internaționale.

Comisia de concurs nu a considerat că este necesar să îmi acorde posibilitatea pentru a susține acest proiect, notându-l cu nota 6,83 fără nici o explicație asupra criteriilor de evaluare sau a motivelor pentru care am fost depunctată, Ministerul Culturii nepublicând criteriile și metodologia de evaluare (grila de punctaj) în documentația concursului. Aceasta este nota acordată unui proiect inspirat și construit în jurul celor 23 de ani de experiență dobândită în sistemul francez.

Aceasta este nota acordată unei artiste – directoare de companie și producătoare, invitată la Festivalul de la Avignon în 2013 și 2019, asociată la Bourges capitală europeană a culturii 2028 (coproducție la care TNB ar fi fost asociat ), premiată de Academia Franceză pentru întreaga activitate teatrală, decorată de statul francez cu Ordinul Chevalier des Arts et des Lettres și de statul român cu Meritul Cultural în grad de cavaler. Nu aș fi contestat rezultatul acestui concurs dacă mi s-ar fi acordat timpul ca să îmi pot prezenta proiectul public și nu văd cum se poate justifica faptul că nu s-a dorit finalizarea lui, două proiecte fiind notate puțin sub nota limită a calificării la proba orală.” – a transmis Alexandra Badea

Aceasta solicită ministrului Culturii o întâlnire publică în care membrii comisiei să justifice notele acordate și criteriile de evaluare.

Ada Lupu Hausvater, aflată la a doua respingere la TNB, spune că va depune o contestație oficială, conștientă fiind că poate contesta doar eventuale vicii de procedură. Legea nu permite contestația notelor primite la aceste concursuri.

“Aveți îndoieli legate de credibilitatea acestui concurs și de evaluare?

Sigur că am îndoieli. Suntem în 2025, într-un moment în care avem nevoie de profesionalism în toate domeniile. Tot ceea ce contează este profesionalismul, dorința și capacitatea de a face performanță și nimic altceva. Cred că în momentul în care profesionalismul și performanța, competențele, vor fi pe planul întâi, vor merge bine toate domeniile.

Noi, din afară, ne întrebăm cum e posibil ca un manager cu experiență de 20 de ani la un teatru național să primească noi mandate cu peste nota 9, iar la un alt teatru național să fie respins de două ori, o dată cu nota 6 și ceva, iar cealaltă dată nici nu s-a ajuns la notare, concursul fiind anulat. 

E o bună întrebare. Cum se poate ca atâția ani să fie remarcată această performanță și acest profesionalism și la TNB să fiu respinsă de două ori?

Ați găsit o explicație pentru această situație? Sunt mai multe concursuri care au avut aceeași finalitate în ultimele săptămâni. Niciun candidat nu a obținut media de promovare în etapa următoare.

Faptul că sunt atât de multe concursuri cu problemă ar trebui să conducă la o concluzie. M-aș baza pe expertiza Ministerului Culturii de a trage concluziile care se impun. Din toate punctele de vedere. Acest lucru nu se referă numai la candidați, nu se referă numai la comisie și nu se referă numai la lege.” – a declarat Ada Lupu Hausvater pentru Cultura la dubă

Radu Popescu, cel care a obținut a treia medie – 5.74, spune că nu va contesta nici decizia, nici vicii de procedură. Cere, în schimb, organizarea unui nou concurs, cât mai rapid, preferabil cu aceeași comisie.

“Poate va părea ciudată poziția mea, dar dintr-o anumită perspectivă, consider că nota pe care am primit-o pe proiectul meu de management este corectă.

Am pornit la redactarea proiectului de management cu un entuziasm foarte mare legat de ideile bune pe care consider că le-am avut. Am respectat structura impusă de către legislație. Și ceea ce într-adevăr este un punct nevralgic al acestui proiect este faptul că el nu a respectat structura caietului de obiective, este explicabilă această notă.

Și aici pot să declar public că intenția mea este să refac acest proiect de management și să candidez din nou dacă acest concurs se va relua și sper să se reia cât mai repede ca să nu mai persistăm în această situație de interimat.

Cred că ideile pe care eu le-am expus acolo, visurile sau viziunea mea legată de ce ar putea însemna Teatrul Național merită luate în discuție. Și de aceea intenționez să fac un proiect de management mai bun.”, a declarat Radu Popescu pentru Cultura la dubă.

CE SPUNE MINISTRUL ANDRAS DEMETER

Azi-noapte, la cald, după publicarea rezultatelor, ministrul Culturii a răspuns într-un comentariu pe facebook nemulțumirilor exprimate de mai mulți oameni de teatru.

În această dimineață, Andras Demeter a declarat pentru Cultura la dubă că nu are nimic de spus în plus față de ceea ce a scris deja pe facebook.

“Am investit cu încredere 9 colegi. A rezultat o comisie la vedere (prima din 2008 încoace). Și-au făcut treaba, cap coadă. Au ajuns la o concluzie. Îmi place sau nu, i-am investit, trebuie să respect (și) decizia lor. 9 oameni de teatru au concluzionat că niciuna dintre candidaturi nu se ridică la nivelul așteptărilor față de Prima Scenă a țării.

Comisiile în mandatul meu au fost și rămân autonome. Odată investite nu pot decât să le urez succes și să îmi asum consecințele deciziei lor. Și să le mulțumesc. (…)

Lucrez și la lege. Am fost la comisia pentru muncă unde am depus propuneri de amendare a inițiativei repuse în dezbatere parlamentară după 5 ani.

O să reluăm și concursurile, cel mai probabil după încheierea (cu fum alb/negru sau fără fum – după caz) celor în derulare și ieșirea din atmosfera sărbătorilor.

Cu siguranță se găsesc mulți care se cred competenți pentru a conduce aceste instituții. Acum, mai trebuie să fie și convingători. Credibili. În fața comisiei.

Precum încercăm noi să facem să fie și aceste concursuri.”, a scris ministrul Andras Demeter pe facebook.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Culisele concursurilor de management organizate de Ministerul Culturii. Partea I – cazul TNB appeared first on Cultura la dubă.

Universitatea Națională de Arte “George Enescu” Iasi a transmis azi un comunicat de presă prin care anunță că anulează spectacolul regizat de Mihai Mălaimare, La margine de Copou, după afirmațiile făcute de acesta pe pagina sa de facebook și condamnate public de Institutul Național pentru Investigarea Crimelor Comunismului.

Mihai Mălaimare a scris pe 5 mai:

“În urma discuțiilor tensionate din spațiul public petrecute în ultimele zile, revenim și subliniem faptul că Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași condamnă orice declarație și manifestare de tip extremist. Apelul la solidaritate si discernământ nu trebuie înțeles ca o măsură de acceptare a oricărei forme de derapaj, ci este un îndemn de a ne păstra calmul. Totodată, ne reafirmăm cu tărie respectul pentru democrație și valorile europene.

Date fiind toate acestea, proiectul „La margine de Copou” este oprit, iar reprezentațiile deja anunțate și promovate au fost suspendate.” – a transmis instituția.

De asemenea, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu anunță că va reevalua colaborarea cu profesorul Mihai Mălaimare.

𝐏𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐮𝐜𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐔𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢 „𝐋𝐮𝐜𝐢𝐚𝐧 𝐁𝐥𝐚𝐠𝐚” 𝐝𝐢𝐧 𝐒𝐢𝐛𝐢𝐮 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐫𝐞 𝐥𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐬𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐥 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐢 𝐌𝐚̆𝐥𝐚𝐢𝐦𝐚𝐫𝐞

“Urmare a declarațiilor cu caracter extremist făcute în spațiul public de către actorul Mihai Mălaimare, opuse valorilor de toleranță și echitate asumate de ULBS prin misiunea sa educativă și rolul său în comunitate, conducerea Universității „Lucian Blaga” din Sibiu va analiza cu celeritate cadrul colaborării cu acesta, în proiectele derulate prin Facultatea de Litere și Arte.

Ne exprimăm pe această cale regretul față de decizia unei astfel de poziționări a unei figuri artistice proeminente, care alege la maturitatea profesională ieșiri din scenă violente, manifestate prin asumarea publică a unui discurs extremist, de care ne delimităm cu fermitate.”

Mihai Mălaimare a reacționat pe pagina sa de facebook și a spus că este “siderat de amploarea reacţiilor şi de interpretarea abuzivă care s-a dat postării sale” – “Nu sunt zile ușoare pentru mine, chiar dacă știu că sunt acuzat aiurea și că a trebuit să suport un concert de invective cum rar mi-a fost dat să citesc, dublate de nenumărate amenințări de o violență teribilă, aproape neverosimile pentru mine, chiar dacă nimic nu mă mai miră de o bună bucată de vreme”. Acesta a anunțat că va dispărea definitiv de pe facebook și, cel puțin momentan, și-a închis pagina.

Știrea inițială AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Universitatea de Arte din Iași suspendă definitiv spectacolul lui Mihai Mălaimare, după ce acesta a amenințat cu trimiterea la canal appeared first on Cultura la dubă.

Motivul oficial este că unul dintre cei șase membri ai comisiei s-a retras din comisie după ce evaluarea generală a proiectelor de management a arătat o calitate slabă, sub nivelul așteptărilor pentru acest post.

Concursul va fi reluat de la zero, fiind permisă participarea altor persoane decât cele deja înscrise.

“Având în vedere că în perioada de desfăşurare a etapei I – analiza proiectelor de management, un membru din comisia de concurs de proiecte de management organizat pentru Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti a renunţat la mandatul încredinţat de Ministerul Culturii, în conformitate cu dispoziţiile art. 6 alin. (3) din Regulamentul de concurs, aprobat prin O.M.C. nr. 3044/22.06.2022, Ministerul Culturii va relua procedura de concurs cu respectarea prevederilor legale în vigoare.” – este anunțul Ministerului Culturii.

Până în acest moment nu este cunoscută identitatea celor șase membri ai comisiei și, oficial, nici numele candidaților. Cultura la dubă a publicat, însă, în exclusivitate, numele celor cinci concurenți:

• Mircea Rusu, actor și actual director interimar al TNB
• Liviu Lucaci, rectorul UNATC
• Adrian Găzdaru, actor, fost manager general al Teatrului Excelsior, înlăturat la finalul celor 4 ani de mandat după ce a primit nota 7.18
• Ada Lupu Hausvater, regizoare și manager general al Teatrului Național din Timișoara din 2005 până în prezent
• Andrei Grosu, regizor și co-fondator al teatrului independent Unteatru

Anunțul de azi vine după ce deja datele etapelor de concurs fuseseră prelungite. Potrivit regulamentului aprobat prin ordin de ministru, între 22.07 și 02.08.2022 trebuia să fie analizate proiectele de management – prima etapă, între 3 și 4 august să aibă loc proba interviurilor, iar pe 5-6 august urma să fie anunțate rezultatele.

În realitate, pe 1 august, Ministerul Culturii a transmis că:

“În urma solicitării comisiei de concurs, având în vedere dispozițiile art. 6 alin. (4) din Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 3044/22.06.2022, coroborate cu cele ale art. 9 lit. b) din O.U.G.   nr. 189/2008, cu modificările și completările ulterioare,

Perioada de desfășurare a celor două etape ale concursului de proiecte de management organizat pentru Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București se modifică, după cum urmează:

d) 22.07-03.08.2022, analiza proiectelor de management – prima etapă;

e) 05.08.2022, susținerea proiectelor de management în cadrul interviului – a doua etapă.“

Potrivit regulamentului, proba interviului are caracter public și oricine putea să asiste la ea, în urma unei înscrieri.

Teoretic, azi ar fi trebuit anunțate notele privind evaluarea proiectelor de management, iar mâine să fie audiați candidații.

Ministrul Lucian Romașcanu a precizat într-o postare pe facebook:

“În urma evaluării proiectelor de management, comisia în integralitatea sa a constatat o calitate generală care este sub ceea ce ar trebui să reprezinte un document ce stă la baza conducerii teatrului fanion al României pentru următorii cinci ani.”

“În atare condiții, unul dintre membrii comisiei a decis să se retragă, printre principalele argumente fiind acela de a evita desemnarea, la limita notei de trecere la faza analizei proiectelor, a unui manager care să conducă o perioadă importantă de timp cel mai important teatru național.

De asemenea, de da o șansă candidaților de a îmbunătăți proiectele, de a da șansa și altor candidați să participe.

Ministerul Culturii nu poate decât să ia act de decizia membrului comisiei și să organizeze, în condițiile legii, un nou concurs care să poată atrage candidați, aceiași și alții, cu proiecte mult îmbunătățite față de cele din actuala sesiune.

Nu este decizia pe care ne-am dorit-o dar, în condițiile date, este singura legală. Și sperăm că tot răul va fi spre binele TNB la următoarea selecție organizată.

Orice altă speculație privind situația de fapt nu are niciun fundament, singura explicație este cea de mai sus.În numele Ministerului Culturii îmi prezint scuzele necesare pentru cei afectați de întreruperea procesului de selecție dar, repet, este singura opțiune legală. La final, o precizare importantă, în condițiile legislației GDPR Ministerul Culturii nu poate face publice numele candidaților sau ale membrilor comisiei de concurs.”

Conform regulamentului de organizare a concursului, sunt mai multe situații în care un membru al comisiei devine incompatibil cu sarcina sa, după cum puteți citi mai jos:

Ministrul Culturii trebuie să emită acum un alt ordin de ministru prin care să poată fi posibilă organizarea unui nou concurs.

The post Concursul pentru postul de manager general al TNB a fost anulat cu doar o zi înainte de proba finală appeared first on Cultura la dubă.

Niciun Artist nu fusese confirmat încă pentru anul acesta, însă în 2020 ar fi trebuit să cânte pe scena principală a festivalului nume importante precum Paul McCartney, Kendrick Lamar și Taylor Swift.

Organizatorii anunță pe site-ul festivalului că eforturile lor au fost enorme, dar condițiile din Marea Britanie nu le permit să facă din Glastonbury 2021 o realitate.

Cei care au plătit deja un avans pentru a participa la festival, își pot primi banii înapoi sau pot să folosească banii pentru anul viitor, când organizatorii promit “ceva cu adevărat special”.

Glastonbury este unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din toată lumea, cu o vechime de 50 de ani, care aduce cele mai mari nume din muzică pe scenele sale și peste 200.000 de oameni în public.

The post Festivalul Glastonbury 2021 a fost anulat appeared first on Cultura la dubă.

Peste 500 de evenimente culturale ar fi trebuit să aibă loc la Sibiu, în cadrul FITS.

Iată comunicatul organizatorilor:

“Din dorința de a rămâne alături de public, chiar și în aceste vremuri dificile, în perioada 12 – 21 iunie 2020 va fi organizată o ediție specială FITS #online „Puterea de a crede / Empowered”, ce va fi difuzată integral online, pe canalele festivalului (Facebook, YouTube, website). 

„Trăim momente în care realitatea și viețile noastre ale tuturor sunt redefinite.

Am decis să rămânem alături de publicul din Sibiu și din întreaga lume, în cadrul unei ediții speciale online. Marile evenimente culturale ale lumii au nevoie de continuitate, iar în această perioadă de însingurare, fiecare dintre noi avem nevoie mai mult decât oricând de artă, în toate formele ei: teatru, dans, muzică, literatură; artă care să aline și să ne dea forță să credem în viitor.

Cu acest crez puternic am luat decizia ca în acest an să  oferim publicului o Ediție Specială FITS #online „Puterea de a crede / Empowered”, în perioada 12 – 21 iunie 2020. Ediția online a festivalului constituie o tranziție de la o perioadă de criză, la o perioadă de normalitate.

Zece zile, timp de 12 ore pe zi, FITS va oferi publicului, online, un program de transmisii care va include marile spectacole ale lumii din zona de excelență a teatrului, operei, dansului, muzicii, circului contemporan, realizate de artiști consacrați, care au primit de-a lungul timpului sau vor primi stele pe Aleea Celebrităților.

Bursa de spectacole de la Sibiu, Therme Forum, întâlnirile din cadrul Platformei Doctorale, conferințele speciale ale festivalului sunt evenimente care de asemenea nu vor lipsi din programul ediției speciale FITS #online. 

Tot ceea ce gândim, gândim pentru publicul nostru, tot ceea ce facem, facem pentru publicul de pretutindeni pe care îl avem alături de peste două decenii. Rămânem împreună online și imediat ce situația ne va permite vom readuce miracolul artei, pe scenele Sibiului. Vă doresc tuturor multă sănătate și să ne revedem cu bine, online și offline!” 

Constantin Chiriac, Președinte FITS 

The post Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu 2020 – ANULAT. Va fi creată o variantă de festival online. appeared first on Cultura la dubă.

Iată mesajul acestuia:

“După ce am analizat atent situația cu privire la evoluția epidemiei COVID-19, inclusiv măsurile recente luate de autorități, și am luat în considerare toate aspectele implicate în luarea acestei decizii, ne pare rău să vă anunțăm că suntem nevoiți să amânăm cea de-a 13-a ediție a festivalului One World Romania, care ar fi trebuit să se desfășoare în perioada 20-29 martie.

Deși implicațiile pentru toate părțile – invitați, parteneri, echipa festivalului – sunt semnificative, iar decizia ne afectează major din punct de vedere logistic și financiar (situație pe care o împărtășim cu toate celelalte asociații independente și instituții din sectorul cultural afectate de actuala criză), considerăm că aceasta e decizia corectă și responsabilă, în contextul actual.

Dorim să mulțumim tuturor partenerilor, invitaților și prietenilor festivalului pentru înțelegerea și pentru susținerea arătate în aceste zile. Suntem hotărâți să reluăm cât de curând organizarea acestei ediții și vom comunica, în scurt timp, o nouă perioadă (în intervalul mai-iunie) în care intenționăm să mutăm festivalul și, ulterior, noul program – pe zile, ore și locații.

Abia așteptăm să ne revedem sănătoși, cu bucurie și poftă de filme documentare.

Echipa One World Romania”

The post Ultimă oră: Festival de film One World Romania a fost amânat appeared first on Cultura la dubă.