„Mă bucur că Consiliul Primăriei din Paris a votat propunerea pe care am făcut-o împreună cu Delphine Bürkli (primar al arondismentului 9 – n.red.), în semn de omagiu faţă de virtuosul compozitor român George Enescu. O piaţă îi va purta astfel numele în arondismentul al nouălea, pe care îl iubea atât de mult. A fost unul dintre acei mari artişti europeni deveniţi parizieni iluştri,” a scris Patrice pe Twitter.

Ulterior, și ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, s-a arătat încântat de inițiativă. Acesta a scris într-o postare pe Facebook că hotărârea autorităților pariziene este un „superb omagiu adus compozitorului român” și a precizat că „Piaţa Enescu va fi nu departe de Opera Garnier din Paris, locul în care compozitorul şi violonistul român şi-a petrecut cea mai mare parte a anilor parizieni”.

Printre momentele omagiale organizate cu prilejul Anului Enescu s-au mai numărat, de exemplu, montarea operei Oedip la Opera Bastille sau prezența Orchestrei Naționale a Franței, dirijate de Cristian Măcelaru, la Festivalul Enescu.

Enescu și anii petrecuți la Paris

George Enescu a ajuns pentru prima oară la Paris în anul 1895, când a urmat recomandarea profesorului de vioară cu care studiase la Viena și s-a înscris la Conservatoire National de Musique et de Déclamation.

În perioada studiilor din Franța a compus patru simfonii care l-au făcut cunoscut: Poema Română op. 1 (1897) pentru orchestră şi cor bărbătesc, Sonata nr. 1 pentru pian şi vioară în Re major, op. 2 (1897), Suita nr. 1, în sol minor, în stil vechi pentru pian, op. 3 (1897) și Sonata nr. 2 pentru pian şi vioară în fa minor, op. 6 (1899).

Tot la Paris Enescu a pus bazele a două formații de muzică instrumentală: un trio cu pian (1902), alături de pianistul Alfredo Casella și violoncelistul Louis Fournier, și un cvartet de coarde (1904), împreună cu violonistul Fritz Schneider, violistul Henri Casadesus și violoncelistul Louis Fournier. Din aceeași perioadă datează și unele dintre cele mai faimoase compoziţii ale sale, cum ar fi cele două Rapsodii Române (1901-1902).

La începutul Primului Război Mondial, compozitorul a obținut un permis de ședere în Hexagon, dar s-a refugiat la Iași, unde s-a implicat în recitaluri caritabile. Perioada interbelică, de-a lungul căreia Enescu a avut turnee în țări precum Elveția, Franța, Spania, SUA sau Canada, a fost și cea care i-a adus maturizarea artistică.

Pe 13 martie 1936, la Opera Mare din Paris a avut loc premiera creației lirice Oedipe, considerată o capodoperă a secolului XX. Compozitorul a avut nevoie de mai bine de zece ani pentru a o finaliza, însă odată încheiată, aceasta a fost primită cu foarte mult entuziasm de publicul francez.

De altfel, succesul de care George Enescu s-a bucurat în Franța este dovedit și de numeroasele distincții pe care le-a primit în această țară. Dintre ele amintim, de exemplu, Premiul Pleyel acordat de Revista Musica din Paris (1903), Legiunea de Onoare a Franței în grad de cavaler (1913), dar și ofițer (1924) și comandor (1936) sau Diplôme de Médaille d´Honneur oferită de Societatea Arts – Science – Lettres (1931).

În 1946, ca urmare a instalării regimului comunist în România, George Enescu și-a părăsit definitiv țara de origine și s-a stabilit la Paris. Acolo a rămas până la sfârșitul vieții, în mai 1955, când a fost înmormântat în cimitirul Père-Lachaise.

The post O piață din Paris va primi numele George Enescu appeared first on Cultura la dubă.

Festivalul Internațional George Enescu este probabil cel mai important eveniment cultural găzduit de țara noastră, singurul care reunește cei mai mari artiști ai lumii, crema muzicii clasice.

Un festival la care nu există un singur invitat special, ci aduce doar invitați speciali, astfel încât în cele 3 săptămâni de desfășurare este dificil să alegi concertele la care vei merge.

Festivalul Enescu este organizat o dată la 2 ani, ceea ce crește dorul publicului, dar și dorința artiștilor de a cânta pe scena unui festival atât de prestigios.

Pentru Enescu vin la București aproximativ 3000 de muzicieni străini, cu tone de echipament, ceea ce face ca organizarea lui să fie un monstru greu de îmblânzit. Totuși, organizatorii români au reușit de fiecare dată să o facă cu brio.

Anul acesta, în plină pandemie, ar trebui să aibă loc o ediție aniversară. Însă nimic nu va mai fi ca înainte.

Dacă la o ediție normală a festivalului în centrul orașului era o forfotă de sărbătoare, cu oameni îmbrăcați elegant, muzicieni care mergeau cu instrumentele în spate pe jos, de la hotel la sala de concert sau turiști străini care se bucurau de farmecul Bucureștiului în zona Ateneului, acum este posibil ca numărul de spectatori să fie mult redus, iar restul să se bucure de concerte de acasă, online.

Certificatul de vaccin sau testul Covid, masca și distanțarea vor fi probabil condiții pentru accesul la festival, ne spune chiar directorul executiv al Festivalului Enescu, Mihai Constantinescu.

Însă, dincolo de măsurile pe care atât artiștii cât și publicul vor fi obligați să le respecte, Mihai Constantinescu spune că cel mai important este ca festivalul să aibă loc, fiindcă în jos este imaginea României la nivel mondial.

Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă, directorul Mihai Constantinescu ne dezvăluie cum ar putea arăta festivalul anul acesta și de ce autoritățile române trebuie să se implice în găsirea unor soluții.

“Nu putem să punem stop culturii. Nu avem voie.”

Mihai Constantinescu, director executiv al Festivalului Enescu

Domnule director, e clar că trăim cu toții într-o necunoscută, dar presupun că aveți niște scenarii pe care lucrați și pregătiți deja ceva. Cum stau lucrurile pentru organizarea Festivalului Enescu de anul acesta?

Programul festivalului era gata din februarie anul trecut. Intenția era să îl anunțăm în mai, să începem vânzarea biletelor în octombrie și să avem apoi o campanie normală, în forță, având în vedere că e a 25-a ediție și că este anul Enescu, 140 de ani de la nașterea lui.

Acestea erau intențiile. Totul s-a întrerupt brusc.

Acum artiștii așteaptă un ok de la noi, în sensul de informații legate de problema sanitară, informații legate de buget, pentru că toată lumea înțelege că totul s-a schimbat de un an de zile.

În orice caz, vrem să îl facem, așa cum am vrut să facem și concursul.

Ne pregătim cu mai multe variante.

În primul rând, vrem să vedem care va fi decizia Ministerului Culturii legată de buget. Dacă bugetul este cel pe care noi l-am pus, după reducerea unor concerte.

Ce înseamnă reducerea unor concerte? Un număr mai mic de concerte?

De exemplu, am scos concertele de noapte din program. Oricât am vrea, condițiile nu vor fi ca în 2019. Încercăm să modelăm festivalul.

L-am făcut pe o perioadă mai lungă. Deci numărul de concerte a rămas același, am făcut o săptămână în plus față de cele trei care erau. Deci o lună de festival.

“Am discutat cu orchestre importante, artiști importanți, în acest moment toată lumea a confirmat, cu excepția americanilor, care mi-au spus că nu pot să vină. În rest, toată lumea așteaptă semnalul de start, cum e la atletism.”

Mihai Constantinescu, director executiv al Festivalului Enescu

Din punct de vedere al cazării, noi am rezolvat astfel încât să respectăm măsurile sanitare. Sperăm că se vor relaxa.

Apoi am discutat cu orchestrele și varianta în care nu vom putea avea public în totalitate în sală. În varianta 30%, 50%, 70% public în sală, am discutat cu ei varianta de a transmite online, în sistem pay per view.

În bugetul de festival, 25% sunt încasările din bilete.

Ca să acoperim diferența între golul din sală și ceea ce ne așteptam înainte, avem această variantă, la niște prețuri acceptabile, cu o singură vizionare, dar pe o perioadă mai lungă de timp.

Avem solicitări și din partea altor țări, cu alt fus orar, cum ar fi americanii, coreenii, nemții sau englezii au solicitat o decalare a timpului în care se desfășoară acest sistem pay per view.

În situația în care în aprilie – mai lucrurile nu se vor schimba și nu va exista această posibilitate de prezentare a lucrărilor pe care noi ni le dorim, lucrări grele cum ar fi simfoniile enesciene, care presupun un număr mare de muzicieni, cu cor, va trebui să facem modificări în program, le vom solicita orchestrelor să își reducă numărul de participanți și să schimbe repertoriul.

Dar în martie vrem să anunțăm programul așa cum ni-l dorim.

Și vom invita publicul să se înscrie pentru achiziția de bilete.

Va trebui să facem o tragere la sorți a celor care urmează să intre în sală.

Adică va fi o înscriere pentru a avea o șansă la cumpărarea biletelor.

Exact. Lăsăm o perioadă de o lună-două, apoi punem în vânzare biletele și tragem la sorți.

Va fi o loterie, nu e ceva nou, am făcut-o și ediția trecută pentru o sală plină, acum o vom face pentru o sală mai goală.

Sperăm să nu fie, totuși, foarte goală. Eu refuz să mă gândesc că sala va fi 30% pentru că e mare păcat ca atunci când vin orchestrele care vin să nu fie văzute de publicul românesc în sală.

Și e mare păcat pentru ei să nu simtă publicul românesc, care e special.

Ce măsuri veți lua din punct de vedere sanitar?

Ne bazăm foarte mult pe vaccinare.

Eu sunt foarte hotărât, și nu numai eu, ca una dintre condițiile de acces în sală să fie siguranța sanitară.

Adică să intrăm pe baza certificatului de vaccin?

Certificat de vaccin, va trebui să se intre așa, sau cu test PCR. Sincer, ne este frică. Poate în luna august se mărește numărul de vaccinați, dar gândiți-vă ce s-ar întâmpla cu persoane în vârstă care vin la acest eveniment și ar sta lângă cineva care este purtător de Covid și după 2-3 zile se îmbolnăvește.

Deocamdată suntem doar în discuții, sperăm să avem și ajutorul celor de la Ministerul Sănătății, DSP, nu numai ajutor, dar și înțelegere.

Eu nu sunt pe principiul de a închide țara și a nu face nimic. Trebuie să facem ceva! Formele prin care o facem trebuie să asigure securitatea sanitară, dar și vizionare.

Trebuie să fim lăsați să găsim forme!

Dar nu să pornim de la început cu NU pentru că nu știm ce va fi. Am auzit așa…să nu se facă nimic pentru că nu știm ce va fi.

L-ați auzit pe domnul Arafat, puteți să îi spuneți pe nume.

Da. Va trebui să ajungem la domnul Arafat și va trebui să ne ajute să ne corelăm în așa fel încât să găsim soluțiile cele mai bune, dar nu sunt pe principiul domne, să nu facem nimic. Pentru că dacă mergem așa, atunci poate ajungem la 2 ani în care să nu facem nimic.

În străinătate deja au început să se miște lucrurile. Poate nu facem cu vaccin, poate doar cu mască, nu știu, dar trebuie să facem cumva.

Eu sper să ne mișcăm repede cu vaccinul, să intre și etapa a 3-a. Și le voi cere la fel și străinilor care vin, nu facem diferențe.

Doar publicului sau și artiștilor le veți cere asta?

Și artiștilor. Dar ei sunt convins că vor veni oricum cu dovezi, fiindcă ei sunt deja în turnee internaționale. Ei sigur își vor asigura securitatea sanitară.

Ați vorbit mai devreme despre cazări. Ați luat în calcul și o perioadă de izolare pentru artiștii care vor venit din țări cu un număr foarte mare de îmbolnăviri?

Nu. Dacă mergem pe ideea asta nu am rezolvat nimic.

Discuțiile sunt clare de la început. Vii în condițiile în care poți să evoluezi în următoarea zi pe scenă. Nu are rost să facem izolare, să îi plătim două săptămâni de concediu într-unul dintre hotelurile bune din București pentru că el nu și-a asigurat test sau vaccinul în țara din care vine.

Aici lucrurile sunt foarte clare pentru noi. Vii ca să cânți. Ca să cânți trebuie să ai vaccin sau test.

Nici nu ne putem permite izolarea din punct de vedere financiar, e exclus.

Din discuțiile pe care le-ați avut cu ministrul Culturii, ce așteptări aveți în ceea ce privește bugetul sau măsurile care pot fi luate?

Domnul ministru ne-a promis că festivalul se va desfășura în condițiile pe care le-am stabilit și că va face tot posibilul nu numai dânsul. Ați văzut că și președintele, sub patronajul căruia se desfășoară festivalul, e preocupat de ceea ce se va întâmpla.

În momentul în care vom face acest festival, toți ochii vor fi pe noi.

Într-unul dintre scenariile luate în calcul există și vreo variantă în care sălile de spectacol din România vor fi închise, cum au fost și până de curând, și să faceți o variantă în aer liber?

E problematic. Un concert în aer liber se poate face. Dar o stagiune în aer liber, cu concerte în fiecare zi, este puțin probabil. Pentru că sunt probleme de logistică ce trebuie rezolvate, în primul rând de sunet.

În al doilea rând, de amenajare a locurilor de desfășurare. În afară de piața festivalului, care probabil va rămâne, depinde foarte mult de Primăria Capitalei, nu vrem să facem activități afară.

Preferăm să reducem numărul de participanți din sală, decât să facem evenimente afară.

Plus că nu sunt locuri, poate în provincie am găsi ceva. Sibiul are, Clujul are, Timișoara are, Iașiul are, dar în București, un loc pentru asemenea concerte e greu de găsit. În afară de Piața Constituției, care, după părerea mea este foarte mare și e foarte greu de organizat genul de concerte pe care le presupune festivalul.

Eu prefer să am o sală în care să fie 30-50% și să înțeleagă lumea motivul pentru care sunt dispuși așa sau de ce au mască, decât să mergem într-un hău cum este Piața Constituției.

Dar aveți vreo promisiune de la ministrul Culturii că nu se vor mai închide sălile?

Nimeni nu promite. Ați văzut că nimeni nu poate să promită.

Dar mie mi se pare absurd, după ce am stat atâta timp în lock-down, după ce facem aceste eforturi imense cu vaccinarea, toată mobilizarea asta, să ajungem în septembrie să închidem din nou săli.

Nu-mi închipui că cineva va spune “Se închid sălile.” Știți că în străinătate s-au făcut foarte multe teste și foarte multe sondaje din acestea și s-a văzut că o sală de concerte nu este mai periculoasă decât un avion, decât un mall, decât un restaurant.

E adevărat, domul Arafat a zis de concertele mari, unde intră 90.000 de oameni pe un stadion și care au un anumit tip de comportament. Dar oamenii care vin la acest gen de concerte sunt oameni de alt gen, cu altă educație, cu alte așteptări, cu alte pretenții de la evenimentul respectiv.

Și sunt sigur că nu vor începe să se apropie și să danseze sau să facă alte diverse lucruri pe care muzica altor festivaluri te îndeamnă s-o faci.

Ați văzit și în pozele festivalurilor internaționale. Distanțarea și măștile asigură o securitate în acest moment. Fără să discutăm de vaccinare, dar după ce va fi și această vaccinare, de ce am discuta despre închiderea sălilor?

Dintre marile orchestre invitate, ați întâmpinat dificultăți de negociere acum, în această situație?

Nu. Din punctul lor de vedere există această dorință de a apărea în fața publicului, de a cânta, de a veni la un mare festival și au multe așteptări, cum are și publicul românesc, e fapt.

Aveți o cifră estimată a numărului total de invitați străini pentru acest an?

Avem 3380 de invitați străini. La care se adaugă încă o mie și ceva de români. Nopți de cazare avem 9853.

O mare problemă, care este în întârziere acum, este cea a transportului internațional. Aici nu ne-am ocupat deloc pentru că nu știm ce va fi. În anii trecuți, în perioada asta, aveam și zborurile rezervate, chartere, avioane speciale și așa mai departe. Nu putem face acest lucru în acest moment pentru că avem foarte multe necunoscute.

Cum decurg negocierile cu partenerii, cu sponsorii? Ați întâmpinat rețineri anul acesta sau vă susțin în continuare la fel?

Am avut câțiva sponsori care ne-au ajutat și la Concursul Enescu. Sponsorii tradiționali.

E greu și pentru ei, pentru că unora dintre ei li s-a întrerupt activitatea sau au avut activitate redusă. Asta înseamnă și bani mai puțini pentru sponsorizări. Alții așteaptă să vadă ce le oferim noi. Noi, în acest moment, în afară de promisiuni, până în luna martie, nu putem să le oferim altceva.

Dacă nu s-ar face deloc festivalul anul acesta, care ar fi pierderile, dincolo de imagine?

Imaginea este primul lucru care se pierde. Din punct de vedere al bugetului nu am pierde nimic pentru că, neprimind niciun ban pînă acum, nici nu s-a cheltuit nimic.

Însă, din punct de vedere al imaginii, ar fi dezastruos. Este anul Enescu, este cea de-a 25-a ediție.

Foarte multe dintre formații sunt în turnee europene. Ca să nu faci festivalul, trebuie să ai clauze de forță majoră.

Atât timp cât în țară se desfășoară evenimente, înseamnă că și noi putem organiza ceva. Și atunci noi nu putem să le spunem formațiilor respective că din cauza forței majore noi nu putem face festivalul.

Sunt niște daune pe care unii ar putea să le ceară.

Credeți că importanța Festivalului Enescu de anul acesta poate atrage cumva beneficii și pentru celălalte festivaluri? În sensul că li s-ar permite și lor să se desfășoare?

E un alt gen de festival. Toată admirația pentru Untold, Neversea și celălalte festivaluri care se mai desfășoară și care au genul lor de desfășurare. Eventual am putea avea ceva în comun cu TIFF sau cu cel de la Sibiu, care se vor desfășura înainte.

Însă cel mai important lucru de știut de către toată lumea, este că lumea trebuie să meargă în continuare, nu putem să punem stop culturii. Nu putem, nu avem voie să facem asta.

În încheiere, puteți să ne dezvăluiți cu cine intenționați să deschideți festivalul?

Cu Filarmonica George Enescu. Cu Paavo Järvi dirijor, cu Hilary Hahn solistă, cu un program foarte interesant.

De ce ați ales o orchestră română?

Pentru că e a 25-a ediție și pentru că prima ediție tot cu Filarmonica George Enescu s-a deschis, pentru că sunt românii noștri și trebuie să-i vedem și să îi expunem și pe ei cât se poate de mult.

The post “Vom trage la sorți publicul care va avea acces la bilete.” – Mihai Constantinescu, directorul Festivalului George Enescu appeared first on Cultura la dubă.