10 ani mai târziu, Jazz in the Park este unul dintre cele mai apreciate festivaluri din țara noastră, având în palmares inclusiv un premiu internațional pentru Cel mai bun festival de mici dimensiuni din Europa la European Festival Awards (2019).

În spatele organizării evenimentului stă o echipă de bază mică, dar închegată datorită prieteniei și bucuriei de a fi împreună.

Unii dintre ei au început să lucreze încă de la prima ediție și au trecut prin diverse funcții, până a ajunge în conducerea festivalului.

Pentru că, așa cum spun ei, Jazz in the Park este în primul rând despre oameni, în cele ce urmează vă prezentăm oamenii care an de an dau viață acestui eveniment, într-un interviu colectiv acordat pentru Cultura la dubă.

“Jazz in the Park este cel mai longeviv proiect din viața mea și în timp, totul a ajuns să se învârtă în jurul lui. E clar lucrul definitoriu din viața mea.”

Alin Vaida, fondator Jazz in the Park

Alin Vaida este numele care se confundă cu Jazz in the Park, pentru oricine a intrat vreodată în contact cu festivalul. Este fondatorul evenimentului și încă de la început a avut rolul de manager. Chiar și așa, nu s-a dat la o parte când a fost nevoie de îndeplinirea oricăror sarcini.

A absolvit Studii Europene, secția Management, și dintotdeauna a fost atras de organizarea de evenimente și de proiecte comunitare.

“Jazz in the Park este copilul meu. Este incredibil să vezi că ceva ce tu ai gândit prinde viață. Iar apoi, sentimentul pe care-l ai în primele 5 minute după ce ai terminat un astfel de eveniment este inegalabil. Aș îndrăzni să zic că pentru acele 5 minute muncesc un an.” – Alin Vaida, fondatorul Jazz in the Park.

Încă de când Jazz in the Park era doar la stadiul de idee, alături de Alin s-a aflat Horea Marc, actualul Stage Manager. A absolvit Academia de Muzică, dar a activat mai mult în domeniul publicității. 

“Inconștiența a fost călăuza noastră la ediția I și îi mulțumim și acum că ne-a fost alături, altfel nu cred că exista Jazz in the Park.”, spune râzând Horea, după 10 ani de festival.

Pentru că în România nu există școli sau cursuri la care poți învăța cum se organizează un festival de muzică, mulți dintre românii care se ocupă azi de asta au descoperit lucrurile din mers, asumându-și diverse riscuri.

Azi ei reușesc să construiască scene și evenimente apreciate la nivel internațional. Este și cazul lui Horea:

„Profesional, voi rămâne toată viața recunoscător Jazz in the Park pentru oportunitățile pe care mi le-a oferit în a mă dezvolta.”

“Acum 10 ani știam probabil sub 10% din ceea ce știu în prezent despre tot ceea ce ține de scenotehnica unui festival.”

Horea Marc, stage manager Jazz in the Park

Emoțional, pentru mine Jazz in the Park reprezintă copilul rebel care îți dă într-una bătăi de cap, dar pe care în același timp il iubești cel mai mult pentru că e altfel.”

Omul responsabil cu comunicarea și promovarea festivalului este Laura Laurențiu. Alături de echipă încă de la prima ediție, Laura a lucrat înainte 12 ani în presă, dar pregătirea sa este în cu totul alt domeniu.

A fost profesoară de chimie și fizică, iar acum lucrează ca PR freelancer.

“Jazz in the Park este combinația asta indestructibilă și aparte între muzică și parc. E greu de replicat și vine la pachet cu o grămadă de emoții.

Muzicile care se ascultă la Jazz in the Park nu-s pre-fabricate, ca să zic așa, ci sunt vii, libere, se desăvârșesc atunci, pe loc, în acel spațiu ancestral.

Laura Laurențiu, communication manager Jazz in the Park

Iar asta face ca experiența de care ai parte să fie personală până la cer și-napoi.

Și mai e ceva: felul în care Jazz in the Park se raportează la locuri și oameni. E în ADN-ul lui să resemnifice spații publice mai puțin băgate în seamă.

A făcut asta cu Parcul Central, care dintr-un parc în care nu aveai voie să stai pe iarbă a devenit unul dintre cele mai populare locuri de evenimente din oraș.

Face același lucru acum cu Parcul Etnografic. Este un festival care schimbă modul în care comunitatea locală se raportează la spațiul public și o face această schimbare cu generozitate și bun simț.”, spune Laura.

Sergiu Țopan era student la Jurnalism în 2013, când a activat ca voluntar la TIFF. Practic, voluntariatul i-a deschis apetitul pentru festivaluri. Așa a ajuns apoi în echipa Jazz in the Park, lucrând apoi câțiva ani și pentru Untold. A trecut prin diverse posturi, iar din 2020 este Social Media Manager.

„Poate sună clișeic, dar comunitatea Jazz in the Park este foarte specială. E o combinație de oameni pasionați de jazz și oameni pasionați de evenimente, colegi din industrie și oameni faini. Ne vedem o dată pe an la Jazz in the Park și e minunat.”

Roxana Tarko coordonează de 5 ani încoace echipa de voluntari Jazz in the Park. A descoperit din propria sa experiență cât de mult te poți dezvolta profesional și uman în cadrul voluntariatelor și i-a plăcut atât de mult încât a făcut din asta o profesie pe care nu o prevăzuse în planurile sale de carieră.

“Am terminat Facultatea de Geografie, Geografia Turismului, dar încă din timpul liceului am fost implicată in diverse proiecte de voluntariat, unele de ele din zona evenimentelor.

Cred că voluntariatul a fost ”jobul” din care am învățat cel mai mult și datorită căruia am decis să lucrez în acest domeniu.”, povestește Roxana.

Pentru cei din echipă, festivalul este în fiecare an plin de provocări și peripeții, dar și de momente amuzante, trăite prin prisma oboselii acumulate.

„Era o zi cu vânt puternic, încercam să strângem tot ce ar putea fi luat de vânt, era o situație ușor tensionată. Din public a venit spre noi un băiat, care a început să ne ajute. Nu cred că avea, pe atunci, mai mult de 11-12 ani. La finalul ediției de anul trecut am descoperit că unul dintre voluntari era chiar el. A fost un sentiment tare fain să văd că nu și-a pierdut dorința de a ajuta și că a ajuns să facă parte din echipă”, povestește Roxana.

„În 2013, tocmai ce am terminat ce aveam de făcut și m-am așezat la o bere. Dinspre Main Stage vine cel mai negru nor pe care l-am văzut vreodată. Am abandonat berea și am fugit la izolat prelungitoare de la frigidere. Când m-am întors mi-am găsit berea plină ochi de la ploaie. Am și o poză să dovedească asta.”, își amintește și Sergiu.

Jazz in the Park va avea loc anul acesta între 1-4 septembrie la Parcul Etnografic din Cluj-Napoca, acolo unde s-a mutat din cauza pandemiei și s-a stabilit pentru că s-a identificat perfect cu locul. Va fi o ediție aniversară, la care vor urca pe scenă The Comet is Coming, Asaf Avidan sau Avishai Cohen Quartet.

Pentru oamenii din echipă va fi un moment de sărbătoare, la capătul a 10 ani de muncă.

„Mă aștept ca, în primul rând, să ne vindecăm noi, echipa, de sechelele pandemiei și să ne regăsim bucuria de a face evenimente. Iar apoi, să se bucure și publicul de muzica pe care am adus-o și de experiența pe care am gândit-o.” – Alin Vaida

„Cel mai mult mi-aș dori ca festivalul să încânte cât mai mult public și să reușim să depașim așteptările tuturor. O dorință mult mai simplă este aceea ca toate zborurile artiștilor să nu aibă întârzieri sau să nu se piardă prea multe instrumente prin aeroporturi.” – Horea Marc

„Mi-ar plăcea să ajungem la cât mai mulți oameni care se pot bucura de patru zile în care totul sună mult mai personal.” – Roxana Tarko

„Vreau să las totul să mă surprindă. Tot timpul am încercat să nu îmi fac așteptări. Astfel totul e super fain.” – Sergiu Țopan

„Aș vrea ca această ediție să ne demonstreze că nu facem rău ce facem și că, indiferent de vremuri, merită să continuăm.” – Laura Laurențiu

The post Jazz in the Park aniversează 10 ani de existență. Descoperiți cine sunt oamenii care construiesc festivalul de jazz de la Cluj appeared first on Cultura la dubă.

Printre aceștie se numără Skalpel (PL), Shay Hazan (IL), Guts (FR), Andi Moisescu (RO), Anna Hauss (DE), Koszika Jazz Folk Duo (RO), Edina & Friends (RO), Alex Cos & Alex Munte Duo (RO), Purple Jam (RO), Sidewalk Troubadours (RO), Yesterdays (RO), Iulian Matei (RO), Bogdan Vaida (RO), Funk You! (RO), precum și artiștii VRTW: Ezirk, Iorga, Bully, UFe, Karak, Puiu, Socol, împreună cu Dodo, The Electors, Lazy Boys (Dubase & Rogvaiv) și DJ Klaus EB.

„Am ajuns la forma finală de festival și sunt foarte optimist de ce-a ieșit. Este probabil cel mai complex lineup pe care l-am realizat până acum. De asemenea, vom folosi în festival fiecare colțișor din Parcul Etnografic. Publicul să se aștepte la un eveniment simplu, frumos, îngrijit și relaxant.”, a spus Alin Vaida, directorul festivalului.

Jazz in the Park va avea loc între 1-4 septembrie în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca. Programul pe zile arată astfel:

Joi, 1 septembrie

The Comet is Coming, Mircea Tiberian Trio, Shay Hazan, Trigon, Bogdan Vaida, Răzvan Petrache Trio,
Andrei Petrache Trio, Dodo, Ezrik și Iorga

Vineri, 2 septembrie

Yussef Dayes, Erik Truffaz Quartet, Amadou&Mariam, Luiza Zan Duo, Marta Popovici, Anna
Hauss, Jazzbois, Purple Jam, Sidewalk Troubadours, Guts, The Electors și Bully

Sâmbătă, 3 septembrie

Asaf Avidan, Avishai Cohen Quartet, Skalpel, Apifera, Mădălina Pavăl Orchestra, Ganna, 7th
Sense, Alex Cos & Alex Munte Duo, Zaharenco, Funk You!, Lazy Boys, UFe și Karak

Duminică, 4 septembrie

Dhafer Youssef, Roberto Fonseca Trio, Teodora Enache-Brody, Elena Mîndru Quartet, London Afrobeat Collective,
Blazzaj, Koszika Jazz Folk Duo, Edina & Friends, Maria Șimandi, Andi Moisescu, Iulian Matei, DJ
Klaus EB , Puiu și Socol

SCENE și BILETE
Toți acești artiști vor concerta pe cele cinci scene ale festivalului, din care patru – Church Stage, Backyard Stage, Young Stage și Vinyl Stage – se găsesc în perimetrul Parcului Etnografic, iar cea de-a patra – Night Stage – se află în exterior, în imediata apropiere a intrării laterale în Parc.

Accesul la festival se face pe baza biletelor și abonamentelor puse în vânzare online pe iabilet.ro, pe iabilet.ro/retea și pe www.jazzinthepark.ro.
Pentru ca publicul să se poată bucura la maximum de experiența Jazz in the Park așa cum și-o doresc organizatorii, capacitatea Parcului Etnografic a fost limitată la 5.000 persoane. Copiii sub 14 ani pot intra gratuit, dar trebuie să fie însoțiți de minimum un adult posesor al unui abonament sau al unui bilet valabil pentru ziua respectivă.

The post Asaf Avidan, Avishai Cohen Quartet, The Comet is coming și alte 50 de trupe vor cânta la Jazz in the Park appeared first on Cultura la dubă.

Aceasta va fi prima ediție fără restricții, după doi ani în care Jazz in the Park s-a desfășurat în variante restrânse.

The Comet is Coming (UK), Dhafer Youssef (TN), Asaf Avidan (IL), Amadou et Mariam (ML), Yussef Dayes (UK), Erik Truffaz Quartet (CH), Teodora Enache-Brody (RO), London Afrobeat Collective (UK), Trigon (MD), Luiza Zan (RO), Blazzaj (RO), Jazzbois (HU) și Marta Popovici (RO) vor concerta la Cluj în septembrie.

Pentru prima dată în România, The Comet is Coming, trupa britanică formată din King Shabaka (saxofon), Danalogue (clape) și Betamax (tobe), este genul de trio instrumental care are darul de a scoate publicul din zona de confort și a-l duce pe un tărâm muzical pe care nu l-a explorat până acum.

Tot din Marea Britanie va veni la Jazz in the Park și Yussef Dayes, un maestru al jam session-urilor. Energie în formă pură, Yussef Dayes este acel tip de artist care-i pune pe oameni în situația de a se descifra și descoperi pe ei înșiși atunci când îl ascultă.

Tehnica lui impecabilă de mânuire a tobelor și a percuției în general transformă orice concert într-un spectacol și asigură o întreagă călătorie printr-o grămadă de stiluri muzicale, de la beaturi funky la hip-hop, broken beat, modern jazz sau drum&bass.

Erik Truffaz Quartet va dovedi pe scena festivalului clujean că jazzul nu are granițe și că fuziunea acestuia cu muzica electronică și rockul îi conferă o nouă dimensiune.

Cunoscut pentru lejeritatea cu care depășește barierele muzicale și cu care încorporează diferite stiluri în muzica sa, francezul Erik Truffaz este considerat unul dintre cei mai faimoși trompetiști europeni din toate timpurile.

O premieră în România va fi și concertul artiștilor Amadou et Mariam din Mali. Când drumurile lui Mariam Doumbia (voce) și Amadou Bagayoko (chitară și voce) s-au încrucișat la Institutul pentru tineri nevăzători din Bamako, cei doi împărtășeau nu doar o condiție medicală, ci și dragostea pentru muzică. Povestea inspiratoare a acestui cuplu de nevăzători a trecut dincolo de propria lor țară. De la lansarea albumului lor de debut ’’Sou Ni Tilé’’, Amadou et Mariam au făcut turnee peste tot în lume, au lucrat cu artiști de calibru precum Manu Chao, U2, Stevie Wonder, Blur sau Coldplay, ajungând să fie nominalizați inclusiv la Grammy cu albumul ’’Welcome to Mali’’.

Cel care a eliberat instrumentul indian oud de rolul său tradițional și l-a adus în jazz, cântărețul tunisian Dhafer Youssef vine pentru a doua oară la Jazz in the Park.

De data aceasta, cu cel mai nou proiect al său: Digital Africa. Compozițiile lui Dhafer Youssef pentru acest proiect sunt influențate de muzica africană pe care o asculta când era mai tânăr, dar și de modul original de a cânta la kora al lui Ballaké Sissoko, care se conectează impecabil la stilul ritmic și tiparele oudului. Deasupra acestora, tonurile electrice ale chitarei lui Eivind Aarset dau întregul sens titlului proiectului.

Ediția aniversară Jazz in the Park îl va aduce pe scenele din Etnografic și pe muzicianul israelian Asaf Avidan, unul dintre cei mai reprezentativi artiști ai noului val, care va susține un concert în cadrul turneului de promovare al ultimului său album – ’’Anagnorisis’’.

Iubitorii jazzului îi vor putea asculta și pe London Afrobeat Collective, colectivul de nouă artiști din Anglia, Italia, Franța, Congo, Argentina și Noua Zeelandă, Jazzbois, trei muzicieni din Budapesta care combină jazzul cu hip hopul, și pe Trigon, o trupă din Moldova de peste Prut, pregătită să ofere o adevărată experiență culturală de jazz cu influențe moldovenești, mioritice.

Jazz in the Park a primit în 2019 titlul de Europe’s Best Small Festival. Odată cu aniversarea de 10 ani, festivalul va fi promovat sub mesajul: Jazz in the Park. Sounds personal.

’’Mi se ridică părul pe mână când mă gândesc că facem Jazz in the Park de 10 ani. O călătorie excelentă, care nu a încetat să ne surprindă. La fel ca-n fiecare an, facem tot ce ne stă în putere să livrăm cea mai bună ediție de până acum.

Avem un lineup din care nu trebuie ratat niciun concert. Avem un loc de eveniment care va eleva experiența publicului. Avem un entuziasm pe care sperăm să vi-l transmitem tuturor până în septembrie. Nu vrem să fim nici cel mai tare festival, nici cel mai mare.

Vrem doar să trăim împreună clipa și să ne creăm amintiri frumoase. Vrem să sfidăm ultimii ani cu naivitatea că un festival poate schimba în bine lumea în care trăim’’, a spus Alin Vaida, directorul executiv al Jazz in the Park.

BILETE

Accesul la festival se face pe baza biletelor și abonamentelor puse în vânzare online pe iabilet.ro, pe iabilet.ro/retea și pe www.jazzinthepark.ro.

În perioada 13 aprilie-15 mai, prețul abonamentelor pentru cele patru zile de festival este de 350 lei. Pentru ca publicul să se poată bucura la maximum de experiența Jazz in the Park așa cum și-o doresc organizatorii, capacitatea Parcului Etnografic a fost limitată la 8.000 persoane.

Copiii sub 7 ani pot intra gratuit, dar trebuie să fie însoțiți de minimum un adult posesor al unui bilet individual sau al unui abonament valabil pentru ziua respectivă. Accesul copiilor între 7 și 14 ani este permis în baza unui bilet valabil și doar dacă sunt însoțiți de un adult. Mai multe informații despre bilete se găsesc aici.

DESPRE JAZZ IN THE PARK

Jazz in the Park este un festival de jazz contemporan fondat în 2013 și care a adus până acum la Cluj peste 300 de concerte de jazz cu artiști de pe aproape toate continentele, devenind foarte repede unul dintre cele mai importante festivaluri europene de gen. Pe scenele lui au concertat artiști precum Marcus Miller, Judith Hill, Ghost Note, Richard Bona, Bill Laurance, Dhafer Youssef, Robert Glasper, Nouvelle Vague sau Hindi Zahra.

În 2019, Jazz in the Park a câștigat trofeul categoriei ’’Best Small European Festival’’ la cea de-a XI-a ediție a prestigioasei competiții European Festival Awards, devenind astfel primul festival de jazz din Europa (și implicit din România) care a obținut o distincție la acest eveniment. Din 2018, festivalul Jazz in the Park este membru al European Jazz Network. 

The post The Comet is Coming, Asaf Avidan și Dhafer Youssef, primii artiști anunțați la Jazz in the Park 2022 appeared first on Cultura la dubă.

Jazz in the Park a fost o idee care s-a născut în urmă cu 11 ani, din dorința unor tineri de a transforma Parcul Central din Cluj într-o spațiu dedicat cu adevărat comunității, în care oamenii să fie liberi să stea pe iarbă și să se bucure de prieteni, familie și muzică.

„Pe vremea aceea totul se întâmpla la București, festivalurile erau acolo, concertele, sponsorii. Știam că trebuie să facem ceva special, care să nu coste, să facem publicul să vină la noi. Voiam să fie ceva ca în Vest, să stai pe iarbă în Parcul Central.” – Alin Vaida, managerul Jazz in the Park

Muzica jazz a venit în completarea acestui ideal. După 8 ediții, organizatorii se bucură că la Jazz in the Park vin și iubitori ai jazz-ului, cât și oameni dornici să descopere muzică nouă.

Până în pandemie, festivalul din centrul Clujului aduna între 10.000 și 15.000 de spectatori pe seară și a fost premiat în 2019 cu titlul de Cel mai bun festival de mici dimensiuni din Europa la European Festival Awards.

După o “ediție de moral” organizată anul trecut, cu maximum 500 de spectatori pe seară, Jazz in the Park revine anul acesta, între 2-5 septembrie, cu o ediție extinsă, dar în continuare atipică.

În spatele evenimentului stă o echipă condusă de Alin Vaida, managerul Jazz in the Park și una dintre cele mai puternice voci ale organizatorilor de evenimente în 2020, când cultura a fost lovită de criză.

“Am descoperit că publicul și autoritățile au această percepție asupra oamenilor care activează în sectorul cultural – fie că sunt foarte bogați, fie că o fac din plăcere și nu e despre bani.”

“Da, ca să alegi să organizezi festivaluri, clar trebuie să fie o pasiune la mijloc. Sunt moduri mult mai ușoare de a produce mai mulți bani, fără să treci prin atâta stres. Deci clar trebuie să fie pasiune la mijloc. Dar noi trăim din asta. Serviciul meu, cum e al altora, este să fiu directorul acestui festival. La fel și colegii mei, au salarii și își dedică tot anul pentru a organiza festivalul.

Oricum era dificil să lucrezi în sectorul cultural dinainte de pandemie, acum e și mai dificil pentru că nu ai din ce să-ți obții resurse.”, ne spune Alin Vaida.

După un an și jumătate de la declanșarea pandemiei, sectorul cultural independent se zbate în continuare pentru supraviețuire. Ministerul Culturii nu a oferit mult promisa schema de ajutor, iar organizatorii de evenimente trebuie să suporte în plus și costurile aduse de restricții: dezinfectanți, marcaje speciale, teste, măști, mănuși, etc.

Tot din cauza pandemiei și a bugetelor restrânse, Jazz in the Park implementează pentru prima dată accesul pe bază de bilete și abonamente. La concertele de la Iulius Parc și în campusul USAMV intrarea va rămâne liberă, cu excepția concertului de deschidere – Fanfare Ciocârlia.

În schimb, la Parcul Etnografic, principalul loc al ediției de anul acesta, intrarea va fi contra cost și limitată la 5000 de oameni.

“Noi nu am vrut să închidem niciodată Parcul Central. Ni se părea că distrugem din spiritul pe care l-am creat acolo, așa că am optat pentru spații deja îngrădite, ca să putem avea un control asupra evenimentului.

Și pentru noi e ceva nou, e o schimbare de filosofie până la urmă și trebuie să vedem cum reacționează publicul la această propunere. E un an confuz pentru toată lumea.”

“Vânzarea de bilete nu mai este ca pe vremuri.

Lipsa unei certitudini cu privire la evenimente duce la amânarea achiziției de bilete, lucru care e de înțeles din logica unui participant, probabil și eu aș face la fel, dar pentru noi e aproape imposibil de anticipat dacă suntem pe un drum bun.

Pur și simplu muncim în orb.”

Înainte de pandemie, pregătirile pentru următoarea ediție a festivalului începeau chiar când se termina cea în curs. Din august până în iunie, Alin și colegii săi lucrau la festival. Anul acesta totul s-a schimbat. Până acum două luni, organizatorii de evenimente nu au știut dacă și în ce condiții vor avea voie să se desfășoare.

„Acum e ciudat. Povesteam și cu alți colegi de breaslă, nu-ți dai seama dacă ești în urmă sau ești la zi. S-au schimbat foarte tare dinamica și timpul.

La începutul anului ne-am propus să gândim o structură de eveniment, astfel încât orice s-ar întâmpla, să nu ne ia nimic în surprindere. Am pornit de la ideea că vom avea 500 de spectatori, ca anul trecut, și am pregătit festivalul pornind de la acest minim.”

În plus, organizatorii de evenimente se confruntă acum și cu nemulțumirea unui fragment din public, legată de accesul pe baza vaccinării sau a testelor. Fie că vorbim despre Festivalul Enescu, Untold sau Jazz in the Park, cu toții resimt o divizare a publicului, în categorii pro sau anti-vaccin.

„Publicul larg nu resimte măsurile așa cum le simțim noi, cei care trebuie să lucrăm cu ele. De exemplu, noi încă primim întrebări pe pagina noastră dacă și la noi se intră cu vaccinare sau testare. Și când zicem da, pentru că așa e legea, reacțiile sunt negative.

Regulile astea creează un disconfort foarte mare, nu e vina noastră, noi doar aplicăm ce ne cere legea.

Desigur, o parte din public înțelege și e alături de evenimentele preferate, dar cumva aceste măsuri au divizat comunitățile și asta nu e bine, mai ales în cadrul unor festivaluri unde simbolistica e să ne adunăm cu toții.

Pe noi chestia asta ne doare, fiindcă Jazz in the Park a fost mereu mai mult despre comunitate decât despre muzică.

Sigur, ne-am interesat să facem un line-up cât se poate de bun, dar simbolistica festivalului era că suntem în Parcul Central și e un festival accesibil tuturor.”

Imaginile recente cu litoralul românesc arhiplin sau cu magazinele aglomerate, în perioada iernii, au creat frustrări în sectorul cultural, închis până acum două luni.

„E ciudat că au fost restricționate atât de tare evenimentele, în schimb un centru comercial a putut să adune în perioada de iarnă mai mulți oameni decât am visa noi să avem pe zi. Noi atunci eram închiși și, totuși, cum de evenimentele culturale sunt considerate factor de răspândire a virusului?

Înțelegem să restricționăm evenimentele ca să protejăm comunitatea, dar unele măsuri fac fix opusul. Și atunci intervine o frustrare.”

În ciuda restricțiilor, Jazz in the Park promite o ediție memorabilă, cu o diversitate artistică ieșită din comun. Fatoumata Diawara, Dominic Miller și Fanfare Ciocârlia sunt doar câteva dintre numele care vor urca pe scenele Jazz in the Park.

„Mulți artiști au înțeles că trebuie să avem alte tipuri de negocieri, concesii. Și ei au nevoie să cânte și au înțeles că mai bine primesc mai puțin anul acesta decât să nu primească deloc.”

“Așa că am reușit să facem un line-up foarte competitiv. Ei ne ajută pe noi să supraviețuim, noi îi ajutăm pe ei să supraviețuiască.”

Supraviețuire este, de altfel, termenul cel mai des auzit în sectorul cultural independent. De la an la an, artiștii și organizatorii de evenimente se confruntă cu nesiguranța financiară, a spațiilor de evenimente sau, mai nou, a măsurilor impuse de autorități.

În ceea ce privește finanțarea, ei pot aplica punctual la sesiunile AFCN, dar nu se pot baza pe bugete multi-anuale, care să le permită un plan pe termen lung. Iar criza COVID i-a adus pe mulți dintre ei aproape de faliment.

„Pandemia ne-a arătat că nu se cunoaște amploarea și dimensiunea sectorului cultural din România. Nu cred că a fost rea intenție din partea autorităților, ci necunoștință.

Autoritățile nu-și dau seama câtă lume trăiește din sectorul ăsta, cât contribuie el la PIB, poate și mai important, de impactul non-economic pe care el îl are. E un impact care nu trebuie măsurat în bani sau taxe.

De exemplu, terapia prin artă. În Cluj e o asociație care face terapie prin artă cu bolnavii din spitale. Asta nu e o activitate care face profit, e o activitate importantă, dar cum îi pui o valoare economică? Cum pui preț pe moralul oamenilor?

La Jazz in the Park e simbolistica de a fi împreună în Parcul Central. Cine știe câți oameni au fost inspirați de acolo și au plecat cu altă stare de spirit?

Sau am făcut o serie de concerte la comunitatea care trăiește lângă rampa de gunoi de la marginea orașului. Cum pui un preț pe ce am făcut acolo? E un gest de incluziune. Am dus orașul la rampa de gunoi și i-am făcut pe oamenii de acolo gazde.

Nu prețuim suficient de mult cultura. Și cred că asta devine marea noastră miză. Cum facem noi, ca sector și media, să îmbunătățim percepția autorităților și a publicului asupra culturii?”

Jazz in the Park va avea loc între 2-5 septembrie la Cluj Napoca. Lista cu artiști precum și informații despre participare pot fi găsite aici.

The post Alin Vaida, manager Jazz in the Park: „Cultura are și un impact care nu poate fi cuantificat. Cum pui preț pe moralul oamenilor?” appeared first on Cultura la dubă.

Sâmbătă seară, premierul Florin Cîțu și ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu au fost în prim plan la evenimentul pilot organizat la Teatrul Național București – spectacolul “Dineu cu proști”, regizat de Ion Caramitru.

Alături de ei s-a aflat și Victor Costache, fostul ministru al Sănătății, cu care România a început pandemia anul trecut. În ultimele luni, acesta fost o voce importantă în grupul interministerial organizat pentru găsirea unor soluții dedicate sectorului cultural.

De la eveniment a lipsit, însă, un personaj cheie – secretarul de stat Raed Arafat.

În paralel, organizatorii de festivaluri și spectacole încă încercau să digere noile măsuri adoptate de Comitetul pentru Situații de Urgență(CNSU) vineri seara. Anunțată ca un plan de relaxare de premierul Cîțu, seria de măsuri dedicate evenimentelor culturale organizate în exterior i-a șocat pe cei care așteaptă de un an revenirea la normalitate.

În realitate, aceștia sunt folosiți acum pentru a face lobby pentru accelerarea campaniei de vaccinare și chiar și așa, noile măsuri nu le permit nici pe departe să organizeze un festival așa cum ar fi sperat ei.

În aceste condiții, Electric Castle a devenit luni primul festival major care a anunțat anularea evenimentului pe 2021.

Am stat de vorbă cu reprezentanții Electric Castle, Untold, Neversea, Jazz in the park, Summer Well și cu cei ai Asociației Lucrătorilor în Industria Spectacolelor și vă prezentăm mai jos cum va fi afectat, din nou, sectorul cultural.

***

“Îi amintim domnului Cîțu că a promis o vară cu festivaluri.”

Edy Chereji, director de Marketing și Comunicare Untold/Neversea

“Începând de astăzi este primul pas din revenirea la normalitate, un pas important pe care România îl face şi cred că este prima ţară din Uniunea Europeană care face acest pas, datorită românilor. Românii au înţeles să se vaccineze”, a declarat Florin Cîţu la evenimentul pilot organizat sâmbătă la TNB.

Noile măsuri dedicate sectorului cultural nu seamănă, însă, deloc cu normalitatea de altădată.

Mai mult, deși sunt prezentate ca un plan, dat fiind că sunt condiționate de rata de vaccinare la nivel național, ele accentuează impredictibilitatea organizării unui eveniment major.

Iată care sunt principalele decizii anunțate în Hotărârea CNSU:

“Art.1 – (1) Începând cu data de 15.05.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 500 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară, dacă incidența cumulată la 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(2) Începând cu data de 01.06.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 1.000 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară, dacă incidența cumulată la 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(3) Începând cu data de 01.07.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 2.500 de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară, dacă incidența cumulată la 14 zile a cazurilor din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori.

(4) Începând cu data de 01.08.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune ca activitățile culturale, artistice și de divertisment să poată fi organizate și desfășurate în spații deschise cu participarea a cel mult 5.000 de persoane, cu participarea publicului fără limită de persoane, cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană și respectarea măsurilor de protecție sanitară și cu condiția ca evenimentul să nu aibă o durată mai mare de 1 zi.”

Țintele de vaccinare, anunțate de guvernul Cîțu sunt: 5 milioane de persoane vaccinate până la 1 iunie, 6 milioane – până la 1 iulie şi 7 milioane – până la 1 august. Până la această oră există 3.963.176 persoane vaccinate, dintre care:

– 1.091.616 persoane vaccinate cu 1 doză;

– 2.871.560 persoane vaccinate cu 2 doze.

În aceste condiții, un festival depinde direct de rata de vaccinare la nivel național. De exemplu, chiar dacă la un festival de la Cluj ar dori să participe în iulie 2500 de persoane vaccinate, acest lucru nu ar fi permis, dacă în toată țara nu ar fi atinsă ținta stabilită de guvern.

Neversea & Untold ar putea fi reprogramate

Neversea era primul festival care urma să aibă loc vara aceasta, între 7-11 iulie 2021. În urma regulamentului publicat vineri seara, conform căruia numărul maxim de participanți ar putea fi 2500, iar asta doar în cazul în care rata de vaccinare la nivel național atinge pragul prevăzut pentru luna iulie, organizatorii au luat decizia de a renunța la organizarea festivalului în acea perioadă.

„În cazul Neversea, în luna iunie noi trebuie să începem deja să construim orășelul pe plajă. Să ne apucăm să construim, dar să ne trezim la final de iunie că ni se spune că, din păcate, nu putem organiza festivalul la început de iulie așa cum este el anunțat.” – Edy Chereji, Director de Marketing și Comunicare Untold/Neversea

Edy Chereji ne spune că ia în considerare mutarea festivalului, dacă autoritățile vor reanaliza și adapta reglementările care țin de organizarea unui eveniment mare. De aceleași modificări depinde și Untold, programat pentru 5-8 august 2021.

Dacă limita de 5000 de participanți prevăzută pentru luna august rămâne valabilă, cel mai probabil cele două festivaluri vor fi, de asemenea, amânate pentru 2022.

“Nu am cum să nu mă întreb dacă autoritățile chiar înțeleg cum funcționează industria noastră? Sau daca e cumva rea intenție la adresa industriei noastre? Cum să spui că înțelegi industria, întelegi prin ce am trecut de 1 an de zile, cum să spui că înțelegi că mii de oameni și societăți comerciale nu au avut activitate, să zici peste tot că vei susține reluarea, să te consulți cu industria, ca în final să ieși cu norme care NU SE POT APLICA în industrie?”, a afirmat Edy Chereji într-o postare publică pe facebook.

Acesta a completat că dacă măsurile vor rămâne în acest stadiu, atunci guvernul ar trebui să ofere compensațiile financiare pe care le promite de un an încoace.

Electric Castle nu se mai ține în 2021

Electric Castle a fost primul festival care a anunțat că anulează ediția din 2021. Aceasta urma să aibă loc între 14-18 iulie 2021. Hotărârea CNSU a venit într-un moment în care graficul de implementare a evenimentului era deja cu mult depășit.

„Nu ne-am imaginat că vom ajunge până în mai fără o decizie.”

Renate Rozenberg, PR Manager Electric Castle.

Conform reglementărilor, capacitatea maximă pentru un eveniment în luna iulie este de 2500 de participanți, un număr extrem de mic pentru un festival care la ultima ediție, în 2019, a strâns 231.000 de oameni în 5 zile de concerte.

În aceste condiții, organizatorii au decis reprogramarea festivalului pentru 13-17 iulie 2022. Toate marile trupe anunțate – twenty øne piløts, Gorillaz și Deftones – au reconfirmat prezența pentru anul viitor.

Biletele deja achiziționate de fani rămân valabile pentru ediția din 2022, dar cei care vor dori returnarea banilor vor avea și această opțiune.

Summer Well, ediție restrânsă

Summer Well este programat să aibă loc între 13 și 15 august 2021. Pentru această perioadă sunt cele mai multe confuzii în Hotărârea CNSU. În primul rând, nu se înțelege dacă evenimentele vor fi limitate la 5000 de participanți sau nu și, în plus, apare condiția ca evenimentul „să nu aibă o durată mai mare de o zi”. 

Organizatorii ne-au transmis că majoritatea artiștilor au confirmat prezența pentru ediția de anul acesta. Însă, în cazul în care capacitatea va fi limitată, ceea ce ar însemna că numele mari nu s-ar justifica financiar, Summer Well va avea loc doar cu artiștii programați în prima parte a zilelor de festival și cu artiști locali.

„Ce ne spunem noi toți din industria asta e că există o intenție bună în spatele deciziilor pe care le ia guvernul. Și atunci poate din aproape în aproape se vor corecta niște lucruri care sunt clar erori și se va reveni asupra unor decizii care ne pun clar în imposibilitatea de a plăti sume către artiști, de a face vânzare de bilete.

Momentan, noi putem afla cu o zi înainte că nu s-a atins pragul de vaccinare.”, ne-a declarat John Varbiu, organizator Summer Well

Evenimentele mici, dezavantajate și ele de noile măsuri

Un alt detaliu care provoacă incertitudine e că evenimentele se pot desfășura „cu asigurarea unei suprafețe minime de 2 mp pentru fiecare persoană”. Nu este clar pentru nimeni dacă această distanță trebuie păstrată în zona de scenă sau pe toată suprafața locației unui eveniment. În al doilea caz, această regulă ar însemna o limitare încă și mai dură a numărului de participanți:

„Să luăm ca exemplu Arenele Romane: Chiar dacă 5000 de oameni pot participa în aer liber, ele au 1500 metri pătrați. Deci acolo ai putea băga 750 de oameni.”, ne explică Bogdan Nedelcu de la Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolele

Jazz in the Park, ediție altfel

Jazz in the Park este singurul eveniment muzical major care a avut o ediție și în 2020. Atunci au participat 500 de persoane pe zi. Anul acesta, pentru a se conforma reglementărilor, festivalul se va ține în patru locații diferite în oraș. Jazz in the Park va avea loc în perioada 2-5 septembrie 2021 iar line-up-ul va fi anunțat la începutul lunii iulie.

„Într-un scenariu optim, noi gândim festivalul cu multiple capacități, la o limită maximă de 3000 de persoane. Aici am vrea să ne încadrăm, mai ales în contextul în care va trebui să verificăm de vaccin sau să facem teste rapide. Din acest motiv ne gândim la un maxim de 3000 de persoane per locație, pe zi.” ne-a spus Alin Vaida, organizator Jazz in the Park

Reguli diferite pentru EURO 2020

Hotărârea CNSU prevede măsuri diferite pentru evenimentele sportive organizate în aer liber, chiar dacă, de exemplu, UNTOLD ar fi fost organizat tot pe stadion.

Regimul special acordat meciurilor de fotbal se explică prin organizarea EURO 2020, de care Guvernul României este responsabil. România va găzdui 4 meciuri de la Campionatul European de Fotbal pe Arena Națională din București.

Conform măsurilor anunțate vineri:

“Art. 5 (2) Începând cu data de 01.06.2021, dacă la nivel național se atinge ținta de vaccinare pentru luna în curs, se propune organizarea și desfășurarea competițiilor sportive în spații deschise cu participarea spectatorilor până la 25% din capacitatea maximă a spațiului.”

Prin urmare, la un meci de fotbal ar putea fi prezenți până la 15.000 de spectatori.

The post Dineu cu proști. În timp ce s-au afișat la un aparent eveniment cultural relaxat, autoritățile au dat o nouă lovitură industriei festivalurilor appeared first on Cultura la dubă.

Jazz in the Park a anunțat azi că în 2021 vor fi două festivaluri sub același brand: Jazz in the Park – În Tot Orașul și Jazz in the Park – În Parcul Etnografic

Acestea ar urma să aibă loc între 24-27 iunie, respectiv 3-5 septembrie, în diferite locuri din Cluj-Napoca. Organizatorii anunță că numărul spectatorilor va fi limitat.

’’Înțelegem foarte bine situația în care ne aflăm și restricțiile asupra evenimentelor. În comparație cu alte festivaluri, noi avem <luxul> de a-l adapta pe al nostru la aproape orice capacitate.

Dacă vor fi permise concerte cu 100 de participanți, o să le organizăm cu aceiași seriozitate și interes cu care am organizat în trecut concerte cu mii de participanți.

Dacă restricțiile se vor relaxa, vom fi pregătiți să ne adaptăm din nou. Trebuie să ne asumăm de pe acum că lucrăm la acest proiect pentru a avea timp suficient în a-l pune la punct, indiferent de condiții.

Ne propunem să fim un exemplu de bune practici, la fel cum am fost cu toate deciziile pe care le-am luat în trecut. Însă e important atât pentru noi, cât și pentru public, artiști și parteneri, să arătăm că îndrăznim să ne gândim la ceva, că suntem dispuși să facem ceva atâta timp cât este o șansă’’, a precizat Alin Vaida, directorul Jazz in the Park.

Între 24-27 iunie 2021 va avea loc Jazz in the Park – În Tot Orașul, festival ce marchează a opta ediție a Jazz in the Park și care se va desfășura în mai multe locuri din Cluj-Napoca, și nu doar în Parcul Central, ca până acum. În cele patru zile de festival, în cel puțin patru zone diferite din oraș, precum Iulius Parc, Muzeul de Artă, Aleea Stadionului sau Parcul Central, vor exista scene pentru peste 40 de concerte și evenimente speciale din festival.

Conceptual, festivalul din iunie va fi orientat prin proiectele sale spre comunitatea locală și spre dezvoltarea pieței de jazz, așa cum s-a întâmplat la toate edițiile Jazz in the Park.

Jazz in the Park – În Parcul Etnografic, în schimb, va fi un festival al cărui focus va cădea pe zona experimentală a jazzului. El se va desfășura în 3-5 septembrie 2021, în Parcul Etnografic “Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.

În același timp, organizatorii garantează că promit doar ceea ce într-adevăr pot face, că vor fi sinceri și transparenți cu publicul și partenerii, indiferent de consecințe, și că se vor adapta rapid la orice scenariu, prielnic sau nu.

’’Decizia de a face două evenimente nu este influențată de pandemie și face parte din direcția de dezvoltare a brandului Jazz in the Park.

Când vom reveni la un context normal, ne dorim să funcționăm cu două evenimente în Cluj, în paralel. Primul va rămâne în Parcul Central, va fi cu acces liber și va deschide vara, iar cel din Parcul Etnografic va fi cu acces pe bilete și cu o capacitate limitată.”, a mai spus Alin Vaida.

The post Jazz in the Park anunță organizarea a două festivaluri în 2021 appeared first on Cultura la dubă.