Niciun candidat nu a obținut nota de trecere la concursul de management organizat de Ministerul Culturii pentru Teatrul Național din București. Din 4 dosare depuse, doar 3 au fost admise din punct de vedere administrativ, iar toate cele 3 au primit la evaluare sub 7, media minimă necesară pentru calificarea la proba interviului.

Deși ministerul nu a făcut (încă) publică lista cu numele candidaților, întreaga breaslă știe deja care au fost aceștia: Alexandra Badea – dramaturgă și regizoare, fondatoarea unor companii de teatru independente în Franța, Ada Lupu Hausvater, regizoare și managerul Teatrului Național din Timișoara în ultimii 20 de ani, și Radu Popescu, regizor și cofondator al teatrului independent Apropo, fondat în 2018 în cartierul Pipera.

Acest concurs, încheiat fără să-și atingă scopul, nu este o excepție. În ultimele 3 luni, pe același model, au fost închise și concursurile de la Opera Națională Iași – de două ori consecutiv și Muzeul Național de Istorie a României, deși în competiție au intrat specialiști cu o vastă experiență în domeniu. La Muzeul Național Brukenthal s-a ajuns în situația de a fi schimbată comisia, fiindcă au existat diferențe de notare mai mari de 2 puncte.

La Opera Maghiară din Cluj-Napoca, în schimb, unicul candidat, care este și actualul manager – Iuliu Szép, a obținut o notă favorabilă – 8.89 – și va participa mâine la proba interviului. De asemenea, la Muzeul Național de Artă a României a existat un câștigător în urmă cu o lună – Ervin Kesler.

Oamenii de cultură, fie participanți la concursuri, fie simpli spectatori, ridică semne de întrebare în spațiul public cu privire la credibilitatea organizatorului – Ministerul Culturii. De exemplu, specialiștii din muzee sunt nemulțumiți că în cazul competiției pentru TNB a fost publicată componența comisiei, iar la toate celelalte concursuri ea a rămas anonimă. Azi, în urmă cu scurt timp, ministerul a publicat și comisiile pentru concursurile ARTEXIM, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și Opera Maghiară.

Federaţia CulturMedia i-a cerut recent demisia ministrului Andras Demeter. Acesta spune că rezultatele concursurilor sunt strict decizia comisiilor formate din specialiști.

Vă prezentăm mai jos cazul Teatrului Național din București. Zilele următoare vom publica partea a ll-a a materialului.

***

Ministrul Andras Demeter și-a asumat încă de la preluarea mandatului că va organiza toate concursurile mult amânate în ultimii ani, pentru ocuparea posturilor de manager în instituțiile de cultură din subordinea ministerului.

Și s-a ținut de promisiune.

Doar că prin rezultatele lor, ministerul nu doar că nu și-a atins obiectivul – eliminarea interimatelor și intrarea în legalitate a managerilor, prin concurs, ci a stârnit critici puternice și îndoieli.

La TNB, ultimul concurs, organizat în urmă cu 2 ani și jumătate de ministrul Lucian Romașcanu, a fost anulat după ce unul dintre membrii comisiei s-a retras cu doar o zi înainte de proba interviului. Ministrul Romașcanu a declarat ulterior că niciun proiect depus nu se ridica la înălțimea Teatrului Național din București. Aseară, Ministerul Culturii a publicat rezultatele noului concurs, organizat de Andras Demeter. Nicio notă nu a fost suficient de mare pentru trecerea la etapa a ll-a, cea a interviului.

Alexandra Badea, laureată a Marelui Premiu al Academiei Franceze pentru întreaga activitate în teatru, a primit nota 6.83.

Ada Lupu Hausvater, prima femeie manager al unui teatru național din România – care conduce de 20 de ani Naționalul din Timișoara, a fost notată cu 6.58. Ea se află la a doua încercare, după concursul din 2022.

Iar regizorul Radu Popescu, cofondatorul Teatrului Apropo, a primit nota 5.74.

Din comisia de evaluare au făcut parte: Alexandru Boureanu – managerul Teatrului Național din Craiova, Constantin Chiriac – managerul Teatrului Radu Stanca din Sibiu, Răzvan-Ioan Dincă – regizor de operă, fost președinte Radioului Public, Florin Estefan – managerul Operei Naționale din Cluj-Napoca, Ștefan Iordănescu – regizor, Anna Maria Popa – managerul Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, Erwin Șimșensohn – managerul Teatrului din Constanța, Vasile Șirli – compozitor și Marinela Țepuș – teatrolog.

Am stat de vorbă cu cei trei candidați, cu ministrul Culturii și cu câțiva dintre membrii comisiei. Doi dintre evaluatori, Ștefan Iordănescu și Marinela Țepuș, au declarat pentru Cultura la dubă că ei au militat în fața colegilor de comisie să treacă la etapa interviurilor, însă, în urma negocierii notelor, mediile finale au fost sub 7.

Potrivit regulamentului, dacă între două note există diferență mai mare de 2 puncte, cei doi evaluatori discută și încearcă să echilibreze diferența. Dacă nu ajung la un acord, se schimbă componența comisiei, iar noua comisie va evalua aceleași proiecte. În cazul de la Muzeul Brukenthal, acest lucru s-a întâmplat, iar comisia urmează să fie schimbată. La TNB, în schimb, în urma negocierilor, diferența de peste 2 puncte s-a micșorat.

“Unii dintre noi am considerat că ar fi mai bine să ajungem la etapa a doua, la faza de interviu și acolo să se decidă dacă cineva merită sau nu. Pentru că îi mai dai o șansă candidatului respectiv să-și susțină proiectul. În proiect, unde lucrurile nu erau foarte bine punctate la fiecare dintre ei, ei aveau șansa să și le susțină. Adică să le facă mai credibile, să le înțeleagă mai bine toată lumea. Dar majoritatea membrilor comisiei au considerat că proiectele nu sunt suficient de bune și au argumentat asta. Pentru fiecare notă pe care am dat-o există justificarea scrisă – de ce s-au dat numai două puncte din cinci sau trei din patru.

Dacă erați pentru trecerea la proba interviului, să înțeleg că ați dat notă peste șapte, corect?

Da, am dat notă peste șapte.

Și ce s-a întâmplat cu diferențele mai mari de două puncte?

Am făcut iar o ședință în care a trebuit să refacem toate grilele dacă consideram că nu trebuie să fie mai mari de două puncte. Și atunci ne-am mai aliniat.

Dar exista și posibilitatea, de exemplu, ca la Muzeul Brukenthal, unde e concurs în desfășurare, să se schimbe comisia.  

Da, ei nu s-au înțeles. Exista și posibilitatea asta să ne înțelegem. Noi toți am hotărât să ne încadrăm în cele două puncte.

Iar mi s-a părut foarte interesant că majoritatea, nu totalitatea, dar majoritatea zdrobitoare a comisiei, indiferent dacă a dat note mai mari sau mai mici, a menținut topul ăsta, adică TNB 3 (n.r. Alexandra Badea)-TNB 4 (n.r. Ada Lupu Hausvater) – TNB 2 (n.r. Radu Popescu).

Deci totuși a fost un gând comun. Bine, noi ne-am și vorbit între noi, adică am analizat, am verificat punctele tari, punctele slabe la fiecare proiect și vă zic, majoritatea zdrobitoare a cam fost de aceeași părere.

Problema la evaluare e relativ simplă. De unde pleci cu evaluarea? De la ce nivel pleci? Poți să pleci de la nivelul 0, de la nivelul de bază, adică dacă sunt aiureli foarte mari, ca să zic așa, să nu dai niciun punct, sau poți să pleci de la nivelul 1. Sau de la nivelul 2. Majoritatea a considerat că trebuie să se plece de la un nivel de jos.

Adică să se obțină foarte greu punctele.

Da, să se obțină foarte cinstit.

Unor candidați le-au lipsit puține sutimi să treacă mai departe. Multă lume se întreba pe facebook –  dom’le, comisia a fost chiar așa de strictă la sutimi, încât pare că n-a vrut să treacă nimeni, de fapt.

Așa au ieșit notele, vă spun, din evaluare. Dacă evaluarea a pornit foarte de jos, astea-s notele care s-au atins. Vă spun acum, în general, proiectele nu au fost foarte bune, niciunul.” – a declarat pentru Cultura la dubă regizorul Ștefan Iordănescu, membru al comisiei de evaluare. Potrivit acestuia, toate discuțiile pe care membrii comisiei le-au purtat în cadrul procesului de evaluare există înregistrate la Ministerul Culturii.

„Am susținut trecerea în etapa a II-a, interviul, tocmai pentru edificare și transparența procedurii. Se înțelege că notele mele au fost “de trecere”.” – a declarat Marinela Țepuș pentru Cultura la dubă. De profesie teatrolog, Marinela Țepuș a condus Teatrul Nottara, de unde a fost demisă în 2022 de primarul Nicușor Dan, în urma evaluării mandatului său, la care a primit sub nota 7.

Aceasta a scris azi pe facebook că nu ar fi acceptat să facă parte din comisia de evaluare a concursului pentru TNB dacă ar fi știut dinainte că în ea se va afla “unul dintre <groparii> carierei mele de manager!”. Fără să-i dea numele, se referă la Alexandru Boureanu, managerul Teatrului Național din Craiova, care a făcut parte din comisia de evaluare de la Primăria Capitalei, care a notat-o pe Marinela Țepuș cu 6.94.

“Dânsul a mai făcut parte, în ultimul timp, din două comisii ale Ministerului Culturii. Niciuna n-a validat vreun manager! Aceasta a fost a treia. Nimic ilegal!

Am sperat până în ultima clipă că va exista și etapa a II-a – Interviul, pentru transparență și bună practică!

Conform legii, am acceptat negocierea, scăzând propriile note pentru a ajunge la o diferență de două puncte față de cele ale altor membri ai Comisiei în contextul în care notele majorității erau foarte mici.

Un singur membru al comisiei a mai insistat să existe și etapa a II-a – Interviul, pentru edificarea comisiei și transparența procedurii. A cedat alături de mine.” – mai declară Marinela Țepuș.

IDENTITATEA CANDIDAȚILOR A FOST CUNOSCUTĂ DE LA ÎNCEPUTUL EVALUĂRII

O altă controversă legată de acest concurs are legătura cu presupusa anonimizare a candidaților. Potrivit regulamentului, membrii comisiei află identitatea candidaților atunci când dosarele sunt acceptate din punct de vedere administrativ. Pentru ca mai apoi, evaluatorii să semneze o declarație pe proprie răspundere că nu se află în conflict de interese cu niciunul dintre candidați.

În faza următoarele, proiectele de management ar trebui să fie anonime. Ele primesc un număr de concurs și membrii comisiei ar trebui să se refere strict la proiect, nu la autorul lui. Pentru a respecta cerința proiectului anonim, autorii lui sunt obligați să se abțină de la orice referință care ar putea conduce la identitatea lor.

„Eu n-am trecut, de exemplu, că sunt manager de 20 de ani, pentru că asta ar fi însemnat că spun în proiect al cui este proiectul sau nu am trecut că sunt femeie și regizoare, adică am evitat orice tip de declarație care ar fi putut identifica numele candidatului.”, declară Ada Lupu Hausvater pentru Cultura la dubă.

“Problema mea este cu această manie a secretizării. Eu nu cred că e normal. E o manie românească foarte proastă și cred că, de fapt, focusul ar trebui să fie nu pe această secretizare și pe această conspiratită generalizată în care toată lumea crede că cineva are ceva de ascuns. Ci ar trebui să fie transparență totală, pentru că oricum nu era nimic de ascuns acolo.

A fost o întreagă paranoia ca nu cumva să deranjez alinierea proiectului în word, trebuia la anumite dimensiuni, la anumit tip de caractere. A fost o investiție emoțională și de energie într-o chestie total inutilă din punctul meu de vedere.”, spune și Radu Popescu, unul dintre cei trei candidați.

În realitate, membrii comisiei mărturisesc că, deși proiectele purtau un cod de concurs, identitatea autorilor a fost cunoscută de toți de la bun început.

„Asocierea numelor cu proiectele se poate face relativ ușor dacă ai suficientă experiență în domeniu și, în plus, cunoști activitatea colegilor – candidați”, spune Marinela Țepuș pentru Cultura la dubă.

“E adevărat că fiind foarte puțini candidați există posibilitatea de a depista numele din ceea ce au scris, din experiență, adică ea se vede la un moment dat. Însă, condiția cu care ne-am apucat de treabă a fost să facem total abstracție de chestia asta, adică să nu judecăm în niciun fel persoana fizică pe care eventual o cunoșteam sau nu.

Deci ați știut numele candidaților de la bun început, fiindcă trebuia să semnați acele declarații, dar ați decis să faceți abstracție de persoana fizică.

Am știut pentru că ne-au fost puse în față. Noi le-am avut, da. Iar toate discuțiile legate de evaluare au fost înregistrate, toate ședințele există înregistrate.”, completează Ștefan Iordănescu.

CE SPUN CEI 3 CANDIDAȚI

Alexandra Badea a fost cel mai aproape de a obține media 7, primind 6.83. Candidata a transmis azi o scrisoare publică adresată ministrului Andras Demeter.

Premiată cu Marele Premiu al Academiei Franceze pentru întreaga sa activitate în teatru, Alexandra Badea spune că a vrut să revină în teatrul românesc pentru a construi la TNB o instituție cu o viziune în acord cu teatrul european.

„Acum 23 de ani plecam la Paris cu o bursă dată de Guvernul României pentru a face un master la Sorbona cu George Banu. În contractul meu de bursier scria că sunt obligată să mă întorc pentru ca România să poată beneficia de experiența mea câștigată în urma acestei burse. M-am întors câteva luni, dar niciun teatru public de atunci nu mi-a dat posibilitatea să lucrez. Așa că am plecat din nou.

Douăzeci de ani mai târziu, după ce am creat două spectacole la Sala Mare „Ion Caramitru” a Teatrului Național din București (Exil și Secundar) în care am realizat că trupa sa și publicul sunt pregătite pentru un altfel de proiect, am decis să îl concep pentru acest concurs de management, cu convingerea că teatrul și societatea românească s-au schimbat și înțeleg altfel nevoia de deschidere spre teatrul european, spre coproducții internaționale, proiecte extra-repertoriale, teatru educațional, colaborări cu zona independentă, susținerea debutanților, a experimentului și a cercetării, reînnoirea esteticilor și a discursurilor. Cred că teatrul românesc are nevoie și este pregătit pentru o schimbare reală.

Simbolic, mi se părea că în sfârșit îmi pot îndeplini contractul semnat cu statul român acum 23 de ani, oferindu-i experiența pe care am acumulat-o, prin cele două companii de teatru fondate în Franța, companii cu bugete în ultimii ani de 900.000 de euro și sute de date de turnee în lume, care au construit coproducții și proiecte importante cu teatre naționale din Franța și festivaluri internaționale.

Comisia de concurs nu a considerat că este necesar să îmi acorde posibilitatea pentru a susține acest proiect, notându-l cu nota 6,83 fără nici o explicație asupra criteriilor de evaluare sau a motivelor pentru care am fost depunctată, Ministerul Culturii nepublicând criteriile și metodologia de evaluare (grila de punctaj) în documentația concursului. Aceasta este nota acordată unui proiect inspirat și construit în jurul celor 23 de ani de experiență dobândită în sistemul francez.

Aceasta este nota acordată unei artiste – directoare de companie și producătoare, invitată la Festivalul de la Avignon în 2013 și 2019, asociată la Bourges capitală europeană a culturii 2028 (coproducție la care TNB ar fi fost asociat ), premiată de Academia Franceză pentru întreaga activitate teatrală, decorată de statul francez cu Ordinul Chevalier des Arts et des Lettres și de statul român cu Meritul Cultural în grad de cavaler. Nu aș fi contestat rezultatul acestui concurs dacă mi s-ar fi acordat timpul ca să îmi pot prezenta proiectul public și nu văd cum se poate justifica faptul că nu s-a dorit finalizarea lui, două proiecte fiind notate puțin sub nota limită a calificării la proba orală.” – a transmis Alexandra Badea

Aceasta solicită ministrului Culturii o întâlnire publică în care membrii comisiei să justifice notele acordate și criteriile de evaluare.

Ada Lupu Hausvater, aflată la a doua respingere la TNB, spune că va depune o contestație oficială, conștientă fiind că poate contesta doar eventuale vicii de procedură. Legea nu permite contestația notelor primite la aceste concursuri.

“Aveți îndoieli legate de credibilitatea acestui concurs și de evaluare?

Sigur că am îndoieli. Suntem în 2025, într-un moment în care avem nevoie de profesionalism în toate domeniile. Tot ceea ce contează este profesionalismul, dorința și capacitatea de a face performanță și nimic altceva. Cred că în momentul în care profesionalismul și performanța, competențele, vor fi pe planul întâi, vor merge bine toate domeniile.

Noi, din afară, ne întrebăm cum e posibil ca un manager cu experiență de 20 de ani la un teatru național să primească noi mandate cu peste nota 9, iar la un alt teatru național să fie respins de două ori, o dată cu nota 6 și ceva, iar cealaltă dată nici nu s-a ajuns la notare, concursul fiind anulat. 

E o bună întrebare. Cum se poate ca atâția ani să fie remarcată această performanță și acest profesionalism și la TNB să fiu respinsă de două ori?

Ați găsit o explicație pentru această situație? Sunt mai multe concursuri care au avut aceeași finalitate în ultimele săptămâni. Niciun candidat nu a obținut media de promovare în etapa următoare.

Faptul că sunt atât de multe concursuri cu problemă ar trebui să conducă la o concluzie. M-aș baza pe expertiza Ministerului Culturii de a trage concluziile care se impun. Din toate punctele de vedere. Acest lucru nu se referă numai la candidați, nu se referă numai la comisie și nu se referă numai la lege.” – a declarat Ada Lupu Hausvater pentru Cultura la dubă

Radu Popescu, cel care a obținut a treia medie – 5.74, spune că nu va contesta nici decizia, nici vicii de procedură. Cere, în schimb, organizarea unui nou concurs, cât mai rapid, preferabil cu aceeași comisie.

“Poate va părea ciudată poziția mea, dar dintr-o anumită perspectivă, consider că nota pe care am primit-o pe proiectul meu de management este corectă.

Am pornit la redactarea proiectului de management cu un entuziasm foarte mare legat de ideile bune pe care consider că le-am avut. Am respectat structura impusă de către legislație. Și ceea ce într-adevăr este un punct nevralgic al acestui proiect este faptul că el nu a respectat structura caietului de obiective, este explicabilă această notă.

Și aici pot să declar public că intenția mea este să refac acest proiect de management și să candidez din nou dacă acest concurs se va relua și sper să se reia cât mai repede ca să nu mai persistăm în această situație de interimat.

Cred că ideile pe care eu le-am expus acolo, visurile sau viziunea mea legată de ce ar putea însemna Teatrul Național merită luate în discuție. Și de aceea intenționez să fac un proiect de management mai bun.”, a declarat Radu Popescu pentru Cultura la dubă.

CE SPUNE MINISTRUL ANDRAS DEMETER

Azi-noapte, la cald, după publicarea rezultatelor, ministrul Culturii a răspuns într-un comentariu pe facebook nemulțumirilor exprimate de mai mulți oameni de teatru.

În această dimineață, Andras Demeter a declarat pentru Cultura la dubă că nu are nimic de spus în plus față de ceea ce a scris deja pe facebook.

“Am investit cu încredere 9 colegi. A rezultat o comisie la vedere (prima din 2008 încoace). Și-au făcut treaba, cap coadă. Au ajuns la o concluzie. Îmi place sau nu, i-am investit, trebuie să respect (și) decizia lor. 9 oameni de teatru au concluzionat că niciuna dintre candidaturi nu se ridică la nivelul așteptărilor față de Prima Scenă a țării.

Comisiile în mandatul meu au fost și rămân autonome. Odată investite nu pot decât să le urez succes și să îmi asum consecințele deciziei lor. Și să le mulțumesc. (…)

Lucrez și la lege. Am fost la comisia pentru muncă unde am depus propuneri de amendare a inițiativei repuse în dezbatere parlamentară după 5 ani.

O să reluăm și concursurile, cel mai probabil după încheierea (cu fum alb/negru sau fără fum – după caz) celor în derulare și ieșirea din atmosfera sărbătorilor.

Cu siguranță se găsesc mulți care se cred competenți pentru a conduce aceste instituții. Acum, mai trebuie să fie și convingători. Credibili. În fața comisiei.

Precum încercăm noi să facem să fie și aceste concursuri.”, a scris ministrul Andras Demeter pe facebook.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Culisele concursurilor de management organizate de Ministerul Culturii. Partea I – cazul TNB appeared first on Cultura la dubă.

Membrii comisiei sunt: Alexandru Boureanu – managerul Teatrului Național din Craiova, Chiriac Constantin – managerul Teatrului Radu Stanca din Sibiu, Răzvan-Ioan Dincă – președintele Radioului Public, Florin Estefan – managerul Operei Naționale din Cluj-Napoca, Ștefan Iordănescu – regizor, Anna Maria Popa – managerul Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, Erwin Șimșensohn – managerul Teatrului din Constanța, Vasile Șirli – compozitor și Marinela Țepuș – teatrolog.

Răzvan Ioan Dincă, până recent Președinte Director General al Radiodifuziunii Române, a fost consilierul lui Andras Demeter pe când acesta era șeful Radiodifuziunii. Cei doi au făcut parte din același dosar penal, care viza fapte de abuz în serviciu și conflict de interese, la Opera Națională București, condusă de Dincă în perioada 2012 – 2015.

Marinela Țepuș a fost dată afară de la Teatrul Nottara din București, în mandatul lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei, fiindcă la evaluare a obținut sub nota 7, ceea ce duce automat la destituire.

***

Răzvan Ioan Dincă, condamnat la 6 ani de închisoare, achitat apoi pentru că faptele au fost dezincriminate

Potrivit unui articol publicat de G4 Media în 2021, în martie 2017 Răzvan Ioan Dincă a fost condamnat la Tribunalul București la 6 ani de închisoare pentru mai multe infracţiuni de abuz în serviciu şi conflict de interese. În 2018 a fost achitat pentru că abuzul în serviciu prin încălcarea de legislație secundară a fost dezincriminat prin decizia CCR nr. 405 din 2016, scrie G4Media, și pentru că în iulie 2017 PSD a dezincriminat în Parlament conflictul de interese în modalitatea obținerii unui folos patrimonial pentru o altă persoană cu care funcționarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani – potrivit motivării deciziei de achitare din decembrie 2018 a Curții de Apel București.

Pe parcursul procesului, în 2015, Dincă ar fi încercat să influenteze inculpați și martori din dosar și să distrugă probe ale anchetei, potrivit Judecătoriei Sectorului 1, care a decis atunci punerea sa sub control judiciar.

Conform G4Media, din același dosar a făcut parte Andras Demeter, actualul ministru al Culturii. Demeter a fost trimis în judecată în 2015, sub aspectul comiterii infracțiunii de conflict de interese în formă continuată, dar în martie 2017 a fost achitat, întrucât fapta pentru care fusese trimis în judecată fusese dezincriminată.

În noiembrie 2021, ca urmare a susținerii PSD-PNL, Răzvan Ioan Dincă a fost numit șeful Radioului Public, funcție deținută anterior de Andras Demeter. Răzvan Ioan Dincă va fi înlocuit zilele acestea din funcția de Președinte Director General al Radiodifuziunii Române cu Robert Cristian Schwartz, votat de Parlament.

Andras Demeter, ministrul Culturii, se află în proces cu Ministerul Culturii

În decembrie 2024, Andras Demeter voia să devină managerul Teatrului de Operetă “Ion Dacian” din București, instituție condusă de Răzvan Ioan Dincă în perioada 2006 – 2012. A pierdut concursul și a dat în judecată Ministerul Culturii. Ulterior, în martie 2025, a fost numit de Natalia Intotero (PSD) secretar de stat în Ministerul Culturii, funcție pe care o mai ocupase și în mandatul lui Lucian Romașcanu (PSD).

Într-un răspuns dat pentru Cultura la dubă pe 10 aprilie 2025, Ministerul Culturii, prin secretarul de stat Diana Baciuna, susținea că nu poate fi vorba despre conflict de interese dat fiind că departamentul juridic nu i se subordonează secretarului de stat Andras Demeter, dar și că în ipoteza unui potențial conflict de interese, ar fi de datoria acestuia să se abțină de la acte care ar genera un conflict.

Între timp, Andras Demeter a devenit ministrul Culturii, iar departamentul juridic îi este subordonat.

Procesul se află în continuare pe rol. Tribunalul București a amânat decizia până la următoarea ședință, care va avea loc în martie 2026. De profesie actor, Andras Demeter a ocupat în cei 35 de ani de carieră doar funcții publice.

Marinela Țepus, dată afară de la Teatrul Nottara după ce a primit 6.94 la evaluare

În aprilie 2022, Cultura la dubă scria că după evaluarea managerilor teatrelor aflate în subordinea Primăriei Capitalei, primarul Nicușor Dan schimba din funcție mai mulți manageri, ca urmare a notelor slabe obținute de aceștia. Dintre cei evaluați, Marinela Țepuș, care conducea Teatrul Nottara de 10 ani, a primit cea mai mică notă și a fost singura demisă direct, pentru că a obținut sub nota 7, ceea ce, potrivit legii, duce automat la destituire.

Chiar Marinela Țepuș a fost cea care a făcut publică nota, acuzând Primăria Capitalei de o “evaluare regizată sub forma unei execuții publice”. În timpul audierilor, acesteia i s-a reproșat numărul mic de spectatori și, implicit, încasările reduse, precum și orientarea artistică a instituției majoritar către spectacole bulevardiere. La rândul său, Țepuș a argumentat spunând că a încercat să aducă și altfel de spectacole decât comedie, dar că spectatorii ieșeau din sală.

Marinela Țepuș l-a dat în judecată pe Nicușor Dan și Primăria Capitalei, dar a pierdut în toate cele trei dosare judecate la Tribunalul București. Instanța a decis că cererile sale sunt nefondate.

Acum, ministrul Andras Demeter a ales-o, printre alții, pe Marinela Țepus, să evalueze viitorul manager al celui mai mare teatru din România, Naționalul din București.

Doi membri ai comisiei sunt direct subordonați ministrului Culturii

Managerii a două instituții publice de cultură, aflate în subordinea Ministerului Culturii, fac parte din comisia de evaluare conturată de ministrul Andras Demeter și echipa sa. Este vorba despre Alexandru Boureanu – managerul Teatrului Național din Craiova și Florin Estefan – managerul Operei Naționale din Cluj-Napoca.

Situația ridică semne de întrebare, în condițiile în care superiorul lor direct este chiar organizatorul concursului, ministrul Andras Demeter. Teatrele pe care le conduc depind anual de bugetul alocat de Ministerul Culturii.

Într-o scrisoare semnată de mai mulți angajați ai Teatrului Național I.L. Caragiale din București, publicată pe 24 octombrie 2025, aceștia îi cereau ministrului Andras Demeter ca acest concurs “să se desfășoare într-o manieră deschisă, transparentă și imparțială, cu o comisie care să garanteze selecția pe merit.”, precum și să fie organizat după schimbarea legislației aflate în vigoare.

ISTORIC – Cine a condus TNB în ultimii 56 de ani

În timpul regimului Ceaușescu, în perioada 1969 – 1990, directorul Teatrului Național București a fost Radu Beligan. La scurt timp după Revoluția din 1989, regizorul Andrei Șerban, care deja se bucura de o carieră internațională, a acceptat invitația ministrului Culturii Andrei Pleșu de a prelua conducerea Teatrului Național din București.

Acesta a montat în mandatul său celebra Trilogie Antică, dar a plecat după doar 3 ani. Într-un interviu acordat pentru Cultura la dubă la 35 de ani de la Revoluția, Andrei Șerban povestea:

“În ziua Revoluției, 22 decembrie, lucram un spectacol la Boston și știu că am vorbit cu Liviu Ciulei, un mare prieten, și cu Lucian Pintilie. Eram toți trei în America și nu ne venea să credem.

Câteva zile mai târziu am primit un telefon de la Andrei Pleșu, care mi-a spus că probabil va fi numit ministrul Culturii și dacă aș dori să revin, să reiau activitatea în România. Ceea ce m-a atins foarte tare, fiindcă până atunci nu puteam lucra în România. Această veste a fost extraordinară, după care a urmat momentul uciderii Ceaușeștilor și asta nu a fost primită bine în America. Putem disputa această decizie.

Practic, așa arăta nașterea unei democrații deja puse la îndoială.

Exact, deja era pusă la îndoială. Din clipa aceea, lucrurile au devenit mai confuze. Un prim extaz de fericire a început să fie umbrit.

Iar când am început lucrul ca director al TNB, invitat de Andrei Pleșu, exact când repetam Trilogia Antică în teatru, afară, în Piața Universității, ajungeau minerii. E uluitor, aici în teatru simțeam că toți spectatorii erau un fel de cetățeni ai Atenei, că erau asediați de o armată, iar afară se întâmpla aproape oglinda teatrului în viață. Teatrul oglindea, de fapt, viața.“, spunea Andrei Șerban pentru Cultura la dubă în decembrie 2024.

Între 1993 – 1996, TNB a fost condus de Fănuș Neagu, succedat în perioada 1996 – 2001 de Ion Cojar și între 2001 – 2004 de Dinu Săraru. Ion Caramitru a preluat teatrul din 2005 și l-a condus până a decedat, în 2021. După dispariția lui Ion Caramitru, manager interimar a devenit Ioan Onisei, fost director adjunct. Dar și acesta s-a stins din viață la scurt timp, în 2022.

Mircea Rusu a fost numit interimar. În 2022, ministrul Lucian Romașcanu a organizat concursul pentru postul de manager al TNB, dar acesta a avut, în premieră, un rezultat surprinzător – concursul a fost anulat înaintea probei interviurilor fiindcă niciun candidat nu ar fi avut un proiect de management demn de Teatrul Național București. Candidații de atunci au fost:

• Mircea Rusu, actor și interimarul de atunci al TNB
• Liviu Lucaci, rectorul UNATC
• Adrian Găzdaru, actor, fost manager general al Teatrului Excelsior, înlăturat la finalul celor 4 ani de mandat după ce a primit nota 7.18
• Ada Lupu Hausvater, regizoare și manager general al Teatrului Național din Timișoara din 2005 până în prezent
• Andrei Grosu, regizor și co-fondator al teatrului independent Unteatru

Ulterior, Mircea Rusu a fost înlocuit cu interimarul George Călin, care conduce instituția și în prezent.

La o distanță de 3 ani de la încercarea nereușită a lui Romașcanu, ministrul Andras Demeter a anunțat pe 23 octombrie 2025 organizarea unui nou concurs. Zilele acestea, între 24-26 noiembrie, are loc selecția dosarelor.

Următoarele etape sunt:

• 27.11-08.12.2025, analiza proiectelor de management – prima etapă;

• 09.12-10.12.2025, susținerea proiectelor de management în cadrul interviului – a doua etapă.

• în termen de 24 de ore de la încheierea etapei a doua – aducerea la cunoștința candidaților și la cunoștința publică, a rezultatului concursului și afișarea acestuia.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Răzvan Ioan Dincă, fost condamnat penal pentru abuz în serviciu, și Marinela Țepus, demisă de la Nottara după ce a primit sub nota 7, evaluează noul manager al Teatrului Național București appeared first on Cultura la dubă.