Evenimentul se va deschide cu o prezentare susținută de Paula Herlo, jurnalistă a emisiunii România, te iubesc, de la PRO TV. Aceasta va vorbi despre Super puterea femeilor din presă, iar discursul său va putea fi urmărit live pe paginile de facebook Goethe-Institut București și Cultura la dubă, de la ora 13.00.

Prima zi continuă cu workshopul Jurnalismul de investigație. Documentarea abuzurilor, susținut de Diana Oncioiu, jurnalistă la publicația Dela0.ro și membră a echipei proiectului colaborativ Să Fie Lumină, realizat în parteneriat de Dela0.ro și Centrul de Investigații Media.

Atelierele de lucru sunt dedicate ecxlusiv celor 10 participanți la Media Incubator, selectați în urma unui open call lansat în luna august.

Tot joi, participanții îl vor cunoaște printr-o intervenție online pe jurnalistul german Jörg Taszman, specializat pe industria cinematografică. Acesta lucrează pentru DLF Kultur, Radio Eins, MDR-Kultur, epd-film și Jüdische Allgemeine și va susține o prezentare despre intervievarea artiștilor.

Vineri, 15 octombrie, ziua va începe cu un workshop coordonat de Alexandra Tănăsescu, jurnalistă Cultura la dubă, la care vor participa ca invitate artista vizuală Kristin Wenzel și actrița Ada Galeș. În cadrul atelierului, participanții vor realiza primele lor interviuri cu cele două invitate.

Tot vineri, Ramona Avramescu, jurnalista TVR, va susține un atelier de lucru despre Jurnalismul Politic.

Iar de la ora 17.00, Medana Weident, reporter Deutsche Welle va vorbi despre Jurnalismul Cultural. Aceasta va putea fi urmărită live pe paginile de facebook Goethe-Institut și Cultura la dubă.

Sâmbătă, 16 octombrie, cei 10 tineri participanți, sosiți din toată țara, vor avea parte de un tur într-o zona istorică a Bucureștiului, alături de Alberto Groșescu, vicepreședinte al Asociației ARCEN. În urma vizitei, participanții vor realiza articole de presă.

Iar de la ora 14.30, vor participa la workshopul Jurnalismul de Televiziune, susținut de Andreea Brașovean, reporter și prezentatoare a jurnalelor DIGI24.

Dumincă, 17 octombrie, Răzvan Luțac, jurnalist Libertatea și Gazeta Sporturilor, îi va ajuta pe participanți să înțeleagă ce presupune Relația cu Sursele.

Iar Alex Nedea, jurnalist Recorder, va susține de la ora 14.30 o prezentare publică despre Jurnalismul de Investigație. Aceasta va fi accesibilă publicului larg pe paginile de facebook Goethe-Institut și Cultura la dubă.

Media Incubator este un program regional al Goethe-Institut, desfășurat pe o perioadă de câțiva ani în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia de Nord și România. Goethe-Institut dorește să susțină astfel jurnalismul responsabil și sensibil din punct de vedere social.

Ediția Media Incubator București 2021 are ca temă centrală rolul și statutul femeii jurnalist, de la modul în care aceasta este privită și abordată în timpul activității sale de către persoane publice sau de către public, la discriminări salariale sau implicarea în subiecte ce reflectă abuzuri la care sunt supuse femeile.

Cei 10 participanți au vârste cuprinse între 17 și 23 de ani, iar prezența lor la București a fost asigurată gratuit de Goethe-Institut.

Media Incubator București este organizat de Goethe-Institut București și curatoriat de Alexandra Tănăsescu, redactor șef și fondatoarea publicației independente Cultura la dubă.

Evenimentul se va desfășura fizic cu respectarea tututor normelor prevăzute de lege, toți participanții fiind vaccinați.

The post Mâine începe Media Incubator. Jurnaliști români și germani vor susține ateliere de lucru la Goethe-Institut. appeared first on Cultura la dubă.

Aseară, ancheta lui Alex Nedea, “Genocidul stejarilor seculari”, a putut fi urmărită din bărci, pe lacul Muzeului Astra din Sibiu, iar jurnalistul a răspuns întrebărilor publicului.

În această seară, Paul Angelescu participă la Astra Film Festival, de la ora 21.00, tot la Muzeul Astra, cu avanpremiera reportajului “În zodia Codului Roșu”, realizat în timpul incendiilor care au devastat Grecia.

Materialul realizat de Paul Angelescu împreună cu operatorul de imagine Mihai Bucșa încearcă să contureze amploarea unui fenomen scăpat de sub control și să ofere posibile explicații. Timp de 6 zile, cei doi jurnaliști au trăit momente de neuitat în Grecia și au transmis în timp real imagini pentru Știrile Pro Tv.

“Din punct de vedere profesional, îți dorești să fii prezent la astfel de evenimente, să relatezi. Din punct de vedere uman, am fost extrem de impresionat de ce s-a întâmplat acolo, de la suferința oamenilor care și-au pierdut casele, care și-au pierdut tot ce au strâns o viață întreagă, până la amploarea dezastrului produs de incendii.

Au fost momente în care conduceam câte o oră și, fie că era zi sau noapte, nu vedeam cerul și stelele, fiindcă totul era cuprins de fum.

Aveai impresia că ești într-un peisaj apocaliptic dintr-un film, totul avea o culoare sângerie. Toți copacii erau arși.”, ne povestește Paul Angelescu.

La ediția de anul acesta, Astra Film Festival propune ca temă de dezbatere schimbările climatice și efectele lor asupra noastră și asupra planetei. Reportajul lui Paul Angelescu atinge, de asemenea, această temă, aducând în prim plan specialiști internaționali care încearcă să explice fenomenele din această vară.

“Noi nu spunem că focul a fost pornit de la schimbările climatice, fiindcă incendii de vegetație au mai existat. Cele mai multe au în spate fie neglijența omului, fie mâini criminale.

Diferența este că schimbările climatice, prin valul de caniculă de o intensitate mai mare, de o durată mai mare, creează un climat propice pentru o răspândire a focului pe o suprafață uriașă.

Toți specialiștii vorbesc despre efectele încălzirii globale, care nu se traduc doar prin incendii. Sunt și inundațiile din Germania. Asta nu înseamnă că nu ar fi fost inundații deloc, dar poate nu ar fi fost într-o formă devastatoare ca aceasta.” – Paul Angelescu, jurnalist România, te iubesc.

De asemenea, materialul va arăta și cât de pregătite sunt autoritățile române pentru uriașele schimbări care ne vor afecta viețile tuturor.

Reportajul “În zodia Codului Roșu” va putea fi urmărit în această seară din bărcile de salvare ale Astra Film Festival, iar Paul Angelescu va participa ulterior la un Q&A cu publicul. Iar duminică, 12 septembrie, reportajul va avea premiera pe TV la România, te iubesc, de la ora 18.00, în deschiderea noului sezon al emisiunii.

“M-am bucurat foarte mult că Astra Film Festival ne-a invitat anul acesta. E o onoare și o recunoaștere a muncii noastre. Noi facem o combinație între film documentar și reportaj de știri, nu ne comparăm cu ce difuzează Arte sau BBC Earth, deși mi-ar plăcea, sunt pur și simplu produse media de stiluri diferite. Faptul că pătrundem și pe nișa unui festival de film documentar, recunoscut internațional, pentru noi e o bucurie extraordinară.”

Joi, Alex Dima, tot de la România, te iubesc, va fi prezent la Astra Film Festival, cu ancheta “Ca-n codru”, care vorbește despre defrișările ilegale din România.

Festivalul internațional de film documentar Astra Film Festival are loc săptămâna aceasta la Sibiu.

The post Paul Angelescu, jurnalist “România, te iubesc”, prezent la Astra Film Festival cu un reportaj despre incendiile din Grecia: “Aveai impresia că ești într-un peisaj apocaliptic.” appeared first on Cultura la dubă.

A 28-a ediție Astra Film Festival – Festivalul Internațional de Film Documentar de la Sibiu, cel mai longeviv festival de film din România, debutează duminica aceasta.

Între 5 și 12 septembrie, la Astra Film Festival vor avea loc peste 200 de evenimente cinematografice, concerte și dezbateri pe teme actuale, care ne vor ajuta să înțelegem mai bine lumea în care trăim.

Vor fi proiecții ale unor documentare realizate de jurnaliștii România, te iubesc și Recorder, cele mai noi documentare internaționale și românești, selectate în competiția oficială și filme în afara competiției, care se vor bucura de proiecții speciale, însoțite de dezbateri cu diverși specialiști.

După proiecții, filmele vor fi disponibile și online, pentru cei care nu pot ajunge la Sibiu.

Am stat de vorbă cu Csilla Kato, directorul artistic al festivalului și puteți vedea mai jos care sunt principalele evenimente ale Astra Film Festival.

Festivalul va începe duminică seara, în aer liber, la Muzeul Astra din Sibiu, cu o proiecția filmului Acum știi ( Once you know) de Emmanuel Cappellin (Franța), care ne poate schimba percepția despre viitorul umanității privit din perspectiva unui eventual colaps climatic. După film, spectatorii vor putea sta de vorbă cu Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteorologice extreme și cercetător la Institutul Național de Optoelectronică;

“Prin munca documentariștilor, noi putem face un statement despre starea lumii actuale. Vedem prin filme transformarea profundă și accelerată a mediului, precum și o transformare a structurii societății.”

Csilla Kato, director artistic Astra Film Festival

Selecționerii festivalului au avut de ales dintre peste 3000 de filme documentare înscrise la festival. Multe dintre acestea reflectă probleme actuale.

“Noi credem că dacă un film ne ajută să înțelegem mai bine lumea în care trăim, e important să fie văzut. Dar sunt și filme care n-au nicio legatură cu subiecte de actualitate, care merită vazute, despre cum trăim în intimitate, despre personaje urmărite de-a lungul anilor.”, completează Csilla Kato.

Anul acesta, Tudor Chirilă va prezenta programul festivalului, într-un video realizat de regizoarea Carmen Lidia Vidu.

„Într-o lume în care suntem invadați de tot felul de știri și teorii despre ce se întâmplă cu lumea asta (Încotro ne ducem? Cum o înțelegem? Care sunt mecanismele care pun în mișcare lumea noastră?), documentarul vine să aducă zona aceea de echilibru de care are nevoie un om ca să înțeleagă lumea”, spune Tudor Chirilă.

Luni seara publicul va putea urmări în premieră în România filmul “Copiii amăgirii” (Seeds of Deceit), 2021, Olanda, care spune o poveste șocantă a celui mai renumit specialist în fertilitate al Olandei în anii ’70 şi ’80, doctorul Karbaat. Acesta şi-a folosit propria spermă pentru a lăsa însărcinate peste 65 dintre paciente. Proiecția va fi urmată de o discuție cu un medic specializat în fertilizare.

Tot pe tema procreării, miercuri va putea fi văzut filmul “Copilul nostru” (Our child), 2021, Elveția. După ce concepe un copil cu ajutorul unui donator de spermă anonim, regizoarea Marina Belobrovaja explorează perspective sociale ale familiei şi ale statutului de părinte.

Marți, miercuri și joi seara, spectatorii vor putea urmări din bărci, pe lacul de la Muzeul Astra, filme documentare realizate de jurnaliștii Alex Dima și Paul Angelescu, de la România, te iubesc și de Alex Nedea, de la Recorder, despre defrișările ilegale, ditrugerea stejarilor seculari sau incendiile din Grecia. Publicul va putea dezbate aceste subiecte chiar cu realizatorii filmelor. Evenimentele poartă numele simbolic “Bărcile de salvare AFF”.

Festivalul aduce în atenția publicului și secțiunea Cupluri în mijlocul apelor tulburi. Filmul “Radiograph of a family” spune povestea unei căsnicii în care, de-a lungul anilor, atât soțul, cât și soția s-au schimbat la nivel personal, atât de mult încât această schimbare i-a determinat să ocupe locuri opuse din spectrul credințelor politice.

Iar filmul Between Us analizează cum se confruntă cuplurile pe termen lung cu atașamentul inițial, iubirea. Relațiile complexe și lungi pot fi o experiență densă, uneori dureroasă, pentru cuplurile căsătorite. 

Cele mai noi documentare românești pot fi văzute în cadrul competiției România. Selecția prezintă zece producții și co-producții românești și internaționale.

Șase sunt premiere, două dintre ele fiind premiere mondiale. Printre acestea se numără “Fragile”, de Ioana Mischie, “Stela, în numele tatălui”, de Anca Hirte, “Noi împotriva noastră”, de Andra Tarara sau “Spioni de ocazie”, de Oana Giurgiu.

“În competiția românească vom vedea cum arăta granița morții, între Iugoslavia și România, când oamenii mureau încercând să traverseze Dunărea, cum artiștii au supraviețuit în pandemie sau cum arăta România în reclamele studioului Sahia”, ne spune Csilla Kato, directorul artistic al festivalului.

A doua zi după fiecare proiecție, filmele vor putea fi văzute și online. Ele vor fi disponibile online o săptămână întreagă, după Astra Film Festival.

“Aceasta ar fi noutatea din acest an. Ne-am gândit că nu pot fi vazute toate filmele din festival, fiindcă unele se întâmplă în paralel și poate oamenii vor să le vadă ulterior, dacă la Sibiu nu reușesc.”

Programul complet al Astra Film Festival poate fi văzut AICI.

The post Defrișările ilegale, colapsul climatic, fertilizarea in vitro și relația de cuplu, printre temele documentarelor care pot fi văzute la Astra Film Festival appeared first on Cultura la dubă.

Evenimentul va avea loc 14 – 17 octombrie 2021, în Pavilion 32, la Goethe-Institut București.

Dacă sunteți pasionați de jurnalism și vreți să descoperiți metodele de lucru ale presei de calitate, Goethe-Institut București vă propune să vă înscrieți la workshop-ul Media Incubator – dedicat persoanelor care doresc să lucreze ca jurnaliști.

Participarea este gratuită și deschisă oricărei persoane stabilită în România, însă prioritate vor avea studenții sau absolvenții unei școli de jurnalism.

Goethe-Institut București va asigura transportul și cazarea persoanelor din afara Bucureștiului.
Tot ce trebuie să faceți este să trimiteți o scurtă biografie, în care să vă prezentați și o scrisoare de motivație prin care să ne spuneți de ce doriți să participați la eveniment (maximum 1000 de cuvinte). Ambele documente trebuie trimise la adresa mediaincubator2021@gmail.com

Exprimarea corectă în limba română și cunoștințe bune de limba engleză sunt condiții obligatorii de participare!
După perioada de înscrieri, care are loc între 1 – 31 august 2021, un juriu stabilit de organizatori va selecta 10 participanți. Selecția va fi anunțată pe 15 septembrie 2021.

Într-o lume în care fenomenul fake-news se răspândește și dăunează tot mai mult societăților în care trăim, jurnalismul curat, de calitate, este cu atât mai valoros și trebuie protejat.

În Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia de Nord și România, Goethe-Institut, în colaborare cu partenerii săi locali, dorește să susțină jurnalismul responsabil și sensibil din punct de vedere social prin intermediul proiectului MEDIA INCUBATOR.

Proiectul MEDIA INCUBATOR este un program de formare pe mai mulți ani care sprijină studenții și jurnaliștii aspiranți care doresc să se concentreze pe reportajul social și pe subiectele legate de combaterea sărăciei, egalitatea de șanse și minoritățile.

Goethe-Institut București își propune să încurajeze jurnalismul adevărat și, mai mult decât atât, să aducă în discuție rolul și statutul femeii jurnalist, de la modul în care aceasta este privită și abordată în timpul activității sale de către persoane publice sau de către public, la discriminări salariale sau implicarea în subiecte ce reflectă abuzuri la care sunt supuse femeile.

De asemenea, Goethe-Institut dorește să susțină viitorii tineri jurnaliști și să îi pună pe aceștia în contact direct cu jurnaliști români și germani consacrați.

Printre invitații de marcă ai evenimentului se numără Paula Herlo, jurnalist România, te iubesc, Alex Nedea, jurnalist Recorder, Diana Oncioiu, jurnalist Dela0.ro, Ramona Avramescu, jurnalist TVR, Răzvan Luțac, jurnalist Libertatea și Gazeta Sporturilor, Andreea Brașovean, jurnalist Digi24 sau Medana Weident, jurnalist Deutsche Welle.

Jurnalismul politic, jurnalismul de investigație, relația cu sursele, documentarea subiectelor sau tehnicile de scriere sunt doar câteva dintre subiectele care vor fi abordate de invitați.

MEDIA INCUBATOR București este organizat de Goethe-Institut București și curatoriat de Alexandra Tănăsescu, redactor șef și fondatoarea platformei de jurnalism independent Cultura la dubă – www.culturaladuba.ro.

The post Open Call pentru tineri care vor să devină jurnaliști – Media Incubator 2021 appeared first on Cultura la dubă.

De mai bine de doi ani, Alex Nedea realizează reportaje și anchete de amploare la Recorder, ultimul dintre ele fiind unul dintre cele mai vizionate materiale de presă din online-ul românesc – “Singur împotriva partidului”, investigația care a arătat numiri făcute pe criteriu politic la Apele Române.

Tot Alex Nedea a mers pe urmele mafiei pădurilor și a realizat mai multe investigații despre apa contaminată pe care o beau unii dintre români. Pentru materialele sale a primit și prestigiosul premiu Ion Rațiu pentru Jurnalism, în 2019.

În ciuda neregulilor pe care le găsește în realitatea românească, jurnalistul reușește să vadă mai multe părți bune la țara în care trăim și spune că aici își va crește și copilul deja născut.

Prin munca sa reușește să schimbe treptat o parte dintre aspectele mai puțin plăcute și speră ca generația sa să contribuie cât mai mult la aceste schimbări.

Cum a devenit Alex Nedea jurnalist, ce a stat în spatele materialului despre Apele Române, dar și cum își vede viitorul în România, aflați în interviul de mai jos.

Alex, cum ai ajuns să fii pasionat de jurnalism?

Mie îmi plăcea, de fapt, să citesc poezii și îl vedeam pe Dinescu la televizor și aveam impresia că el scrie poezii și e jurnalist, atunci ar trebui să mă fac și eu jurnalist ca să scriu poezii.

“Habar nu aveam că nu are nicio legătură presa cu beletristica, dar poezia a fost poarta mea spre jurnalism, așa am ajuns să mă intereseze.”

Alex Nedea, jurnalist Recorder

Am lucrat la o revistă în clasa a 11-a, am învățat chestii elementare despre presă, ulterior nu am mai citit deloc poezii, ajunsesem să citesc doar presă sau literatură de specialitate.

Și apoi am dat la Facultatea de Jurnalism.

După aceea, ai simțit că Facultatea de Jurnalism te ajută sau când ai ajuns să lucrezi în presă ai realizat că nu e nevoie să faci jurnalism ca să devii jurnalist?

Dar ce crezi, că am mai așteptat să termin Facultatea de Jurnalism ca să mă fac jurnalist? Nici vorbă, cu prima ocazie am dat buzna într-o redacție și n-am mai plecat de acolo. Am terminat în paralel și facultatea.

Am nimerit în practică la Adevărul, unde voiam fiindcă îl admiram pe CTP. În prima zi, ne-a trimis cineva pe stradă și a zis să venim cu trei subiecte. Și am fost singurul care chiar s-a întors cu 3 subiecte. Și o doamnă de acolo m-a ținut minte și m-a sunat peste câteva luni, mi-a zis ca are nevoie de voluntari, dacă vreau să muncesc gratis. Mi s-a părut o ofertă foarte bună, pe care am acceptat-o imediat.

De fapt, nu munceam gratis, munceam pe banii mei, fiindcă trebuia să îmi plătesc biletele de autobuz ca să ajung de la o conferință la alta. Dar mi-a prins foarte bine.

Apoi, după vreo 2 luni mi-au zis că te plătim la bucată. Era 1 leu știrea.

Iar un bilet de autobuz era tot 1 leu. Eu plăteam vreo 3-4 bilete să merg la conferințe și nu era sigur că vin cu o știre, fiindcă mă trimiteau la toate prostiile.

Totuși, am învățat cum să găsesc lead-ul care să facă evenimentul interesant pentru public.

Cât ai stat la Adevărul?

Am stat puțin, vreo 6 luni, fiindcă mă plăteau foarte prost. După vreo trei luni mă plăteau cu un sfert de normă sau ceva de genul ăsta. Și am văzut un anunț pe pereți la facultate, că un cotidian central caută reporteri pentru reportaje. Pentru mine reportajul era apogeul carierei.

Și am sunat de pe telefonul de la Adevărul, la capătul celălalt era un domn de la Jurnalul Național. M-am dus cu portofoliul de articole pe care le scrisesem la Adevărul și m-a angajat pe loc. Chiar în ziua aia am semnat contractul, a fost ceva miraculos pentru mine.

La Jurnalul am stat 3-4 ani, după care m-am dus la Antena 1, unde am făcut reportaje, apoi am mers la Realitatea, la un departament de investigații, am stat vreo 2 ani acolo, după care m-am întors la Adevărul unde am mai stat 2 ani, tot la investigații.

Apoi am ajuns la Antena 3, la În Premieră și acolo am stat vreo 6 ani. Și de 2 ani sunt la Recorder. Deci sunt vreo 17 ani de presă.

Cum a fost experiența din Antena 3, la emisiunea În Premieră?

Trebuie să spunem clar că redacțiile nu sunt formate din moguli, ci din jurnaliști.

“Sunt jurnaliști foarte buni în orice redacție din România, important e să ajungi în redacția unde principiile cu care ai intrat în meseria asta îți vor fi respectate și să ai de la cine să înveți.”

Eu nu am mers la Antena 3, ci la Carmen Avram. Știam că e un jurnalist de la care aveam de învățat. Știam că mi se vor respecta principiile să nu mint, să nu iau șpagă și să nu fiu cenzurat. Mi s-au respectat toate aceste principii, a fost un loc de muncă de la care eu am învățat foarte mult și față de care sunt recunoscător.

Chiar dacă imaginea Antena 3 și Recorder sunt aproape diametral opuse, având un public diferit, ce făcea Alex Nedea la În Premieră e identic cu ce face Alex Nedea la Recorder, cu mici variații.

Ca jurnalist, cum ai privit ulterior trecerea lui Carmen Avram de la jurnalism la politică, la PSD?

Eu am înțeles-o ca om, știu exact motivele pentru care a făcut asta. Ideea e că ea nu a ieșit niciodată să explice de ce a făcut acești pași, ține de intimitatea ei, eu am înțeles-o.

“Cred că, totuși, un jurnalist când face pasul spre politică, nu mai e cale de întoarce.”

Și cred că lumea care are minte separă foarte bine cariera de jurnalist a lui Carmen Avram cu cariera de om politic.

Iar noi, care am fost colegii ei, am fost colegi cu jurnalista Carmen Avram, nu cu viitoarea candidată PSD și niciodată nu s-a văzut asta în munca de la În Premieră, unde am avut multe materiale critice la adresa PSD-ului și am avut libertatea de a da în orice partid.

Tu te-ai gândit vreodată să faci trecerea la politică, să încerci să schimbi lucrurile din interior?

România are nevoie de politicieni noi, dedicați, dar și de jurnaliști dedicați. Cred că sunt mult mai mulți oameni de bună credință care pot intra în politică decât oameni de bună credință care pot deveni jurnaliști.

Ce vreau să spun e că e o mare pierdere pentru breasla din România, dar și pentru societate, când un jurnalist se duce către politică pentru că un jurnalist se formează în zeci de ani uneori. Pe când un politician nu are nevoie de 20 de ani într-o breaslă pentru a deveni politician.

Cred că locul meu e în jurnalism și voi rămâne să fac asta fără niciun fel de regret.

Cum a fost munca la reportajul viral despre cazul de la Apele Române Mureș? Cât ai lucrat la el, ce discuții ai avut dincolo de ce am văzut noi?

Să vă spun cum am aflat despre subiect. Cu o lună și jumătate înainte noi publicasem un material aproape tras la indigo, despre directorul Direcției Silvice Mureș.

Ovidiu Ianculescu așa a aflat că noi suntem interesați, ne-a contactat, ne-a spus povestea.

După o scurtă discuție, de o oră, așa de scurte sunt discuțiile în presă, mi-am dat seama că sunt în fața unui subiect important.

Am ascultat înregistrările făcute de Ovidiu și după o săptămână de pre-documentare, ne-am văzut cu Ovidiu, a durat cam 5 ore interviul.

Am încercat să nu facem voice-over deloc, am repetat multe întrebări ca să obținem răspunsuri cât mai clare de la el.

Apoi, știind că noii directori nu vor vrea să vorbească cu noi, i-am așteptat în două zile diferite să vină la locul de muncă și să îi luăm la întrebări.

Asta a fost toată documenatarea. Apoi a mai durat vreo 2 săptămâni să vizionăm materialul, să facem o selecție, să confruntăm informațiile cu documente scrise, apoi să facem scriptul și să montăm.

Crezi că președintele Klaus Iohannis chiar nu văzuse materialul sau a preferat să evite un răspuns atunci când a fost întrebat despre acest caz?

Dacă nu a văzut materialul, atunci ar fi trebuit să-și demită tot corpul de consilieri pentru că nu e normal să fi fost un material vizionat de 3 milioane de români și să nu aibă nicio părere despre problema aia.

Cred că a mers pe strategia PNL-ului, de a nu comenta și cred că a fost o strategie falimentară. Ar fi fost simplu să iasă și să spună ne pare rău, nu putem controla toate numirile din administrație, vom reevalua cele 13 numiri de la Apele Române și vom acționa în consecință.

Și măsura de a îl demite pe noul director, dar fără să fie luate măsuri la nivelul conducerii de partid din regiune, cum ți se pare?

Mi se pare că e veșnica măsura pe care partidele o iau atunci când ne cred o adunătură de idioți.

Adevăratul vinovat nu a fost niciodată tras la răspundere – Ervin Molnar, directorul general de la Apele Române, primul pe lista de candidați PNL la parlamentare, în Mureș.

Ați avut un proiect amplu, înainte de parlamentare, acea hartă a tuturor candidaților. Ce efort a implicat asta din partea voastră?

A fost un efort al colegilor mei, de o lună și jumătate, peste 450 de interviuri. Eu nu am lucrat la proiect.

Consideri că un astfel de efort ar trebui să vină mai degrabă din partea TVR sau a Biroului Electoral Central, o informare a cetățeanului despre candidați?

Da, bineînțeles. Și nu e prima dată când jurnaliștii fac treaba statului. Chiar la începutul anului, la Recorder am publicat harta apei contaminate din România.

A fost o muncă titanică la acea hartă și ar fi trebuit ca acelea să fie niște informații publice, în ce localități apa depășește parametrii normali de potabilitate. Autoritățile nu au așa ceva și am făcut noi o pagină pe site-ul nostru.

Dacă apa era contaminată, nu era normal ca autoritățile să informeze cetățenii?

Ovidiu Ianculescu se întreba în reportaj cum poate el explica situația lui copiilor săi, cum să le spună să se țină de școală, dacă există atâtea nedreptăți. Și tu ești tată. Aș vrea să te întreb cum vezi România ca țară în care va crește copilul tău sau dacă iei în calcul ca pentru el să plecați din țară?

Cu siguranță îți pot spune cu mâna pe inimă că România va fi țara lui Filip ( nr. fiul său) până când va fi el în măsură să își decidă propria soartă.

“Eu cred că România e o țară în care poți să-ți crești copiii.”

Cred că e o țară cu multe defecte, dar cu mult mai multe calități decât defecte.

Și nu cred că e o întâmplare că ne-am născut în România. Dacă tot ne-am născut aici, ar fi bine să începem să schimbăm, cât putem, locul în care am nimerit și abia apoi să luăm ca variantă emigrarea, dacă nu putem schimba ceva.

Eu cred că România s-a schimbat foarte mult în ultimii 10-20 de ani, într-adevăr există foarte multe nereguli pe care noi le descoperim, dar cred cu toată tăria că așa schimbăm România, arătând aceste nereguli și forțând societatea să reacționeze.

The post Alex Nedea, Recorder – De la poezie la jurnalism de investigație. “Eu cred că România e o țară cu mult mai multe calități decât defecte.” appeared first on Cultura la dubă.