Béla Tarr, unul dintre regizorii care au marcat istoria cinematografiei, cu un stil inconfundabil, prin care a reușit să transforme simple scene de viață în poezii vizuale, în alb și negru, a murit la vârsta de 70 de ani, scrie presa maghiară, citată de Agerpres.

TIFF l-a invitat vara trecută la Cluj, unde i-a acordat Premiul pentru Întreaga Activitate. Aproape toate filmele sale, printre care capodoperele Damnation sau Calul din Torino, au umplut sălile la TIFF, în prezența regizorului.

Starea sa de sănătate era vizibil fragilă încă de atunci. Într-un interviu realizat de Alexandra Tănăsescu pentru Cultura la dubă, cu fotografii de Raul Ștef, Béla Tarr a vorbit atunci despre copilăria sa, începuturile și evoluția carierei sale de cineast, dar și despre cinematografia de azi.

Sunt memorabile vorbele sale din acel interviu: “Dacă nu ești liber, atunci chiar ești fucked up.”

“Cum ați vrea să fiți amintit peste ani și ani în istoria cinematografiei?

Se pune acum că deja fac parte din ea, dar adevăratul scopul nu este ăsta. Scopul este să arăți viața cu adevărat, în propriul limbaj cinematografic, cât mai apropiat de ceea ce ești tu în realitate.

Pentru că ați vorbit despre eliberarea tinerilor, aș vrea să încheiem în această notă. Cum poate un tânăr să fie cu adevărat liber dacă politica există și în școli, există în media, peste tot? Cum își poate elibera cu adevărat mintea?

Să își deschidă ochii! Mergeți pe străzi și vedeți cum arată viața adevărată.”, a declarat Béla Tarr pentru Cultura la dubă.

Citiți materialul complet AICI.

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară AICI. Sau poți redirecționa cei 3.5% din impozitul pe venit AICI, începând cu 1 ianuarie 2026.} 

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice}

The post A murit Béla Tarr, legendarul regizor maghiar. Anul trecut a fost invitat special la TIFF appeared first on Cultura la dubă.

Artan a devenit una dintre figurile importante ale muzicii rock românești odată cu apariția trupei Timpuri Noi, pe care a fondat-o împreună cu Răzvan Moldovan. Primul album s-a intitulat Timpuri Noi (1992) și a cuprins hiturile „Perfect”, „Tanța” sau „Emigrant USA”.  Au urmat albumele „Timpuri Noi Unplugged” (1994), „De regiune superior” (1996) şi „Basca abundenţei” (1998).

În 2001 Artan a fondat Partizan (2001), iar primul hit al trupei a fost „Fata mea este model”.

Solistul a activat și ca bas-bariton al Orchestrei Radiodifuziunii Române, ca bas-bariton.

În luna octombrie, el a fost acuzat de mama unei tinere de 18 ani că ar fi hărțuit-o pe această la o terasă și ar fi sărutat pe obraz o altă fată, fără acordul ei. Ulterior scandalului public, artistul și-a cerut scuze.

***știre în curs de actualizare

The post Artan, solistul trupelor Timpuri Noi și Partizan, a murit appeared first on Cultura la dubă.

Robert Wilson, regizorul american care a marcat istoria teatrului și a operei, a decedat azi, la vârsta de 83 de ani.

Wilson este considerat unul dintre cei mai importanți artiști de teatru, creator al unor spectacole experiementale devenite ulterior repere, un regizor care a integrat o varietate de medii artistice și a revoluționat scenografia și modul de utilizare a luminii pe scenă.

Iubitorii de teatru din România au avut șansa să vadă spectacolul Rinocerii de Eugene Ionesco, montat de Robert Wilson la Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova, începând cu 2014 – moment de referință în istoria recentă a teatrului românesc.

„Robert Wilson este o figură impunătoare în lumea teatrului experimental și un explorator al utilizării timpului și spațiului pe scenă.” — The New York Times

Născut în Texas în 1941, Wilson a fost unul dintre cei mai importanți creatori în artele spectacolului. Producțiile sale au integrat în mod neconvențional diferite forme de artă, de la text, muzică, dans, sculptură, toate sub o așezare cu totul specială a luminilor. A participat la cele mai importante festivaluri de teatru din lume și a fost premiat de președinții marilor puteri occidentale.

Wilson a fondat la mijlocul anilor ’60 compania „The Byrd Hoffman School of Byrds” în New York, cu care a dezvoltat primele sale lucrări emblematice, inclusiv Deafman Glance (1970) și A Letter for Queen Victoria (1974–1975). Împreună cu Philip Glass a scris opera revoluționară Einstein on the Beach (1976).

Colaboratorii artistici ai lui Wilson includ numeroși scriitori și muzicieni precum Heiner Müller, Tom Waits, Susan Sontag, Laurie Anderson, William Burroughs, Lou Reed, Jessye Norman și Anna Calvi. De asemenea, a lăsat o amprentă puternică asupra unor capodopere precum Ultima bandă a lui Krapp de Beckett, Opera de trei parale de Brecht/Weill, Pelléas și Mélisande de Debussy, Faust de Goethe, Odiseea lui Homer, Fabulele lui Jean de la Fontaine, Madama Butterfly de Puccini, La Traviata de Verdi și mai multe lucrări ale lui Shakespeare.

Desenele, picturile și sculpturile lui Wilson au fost prezentate în întreaga lume în sute de expoziții solo și colective, iar lucrările sale se regăsesc în colecții private și muzee din întreaga lume.

Teatrul Național din Craiova a transmis în această seară un mesaj de condoleanțe:

“Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova își exprimă profunda tristețe la vestea dispariției marelui regizor Robert Wilson — o figură esențială a teatrului mondial, un artist care a rescris limbajul scenic al timpurilor noastre.

În 2014, Wilson a ales Craiova pentru a monta singurul său spectacol produs în România: “Rinocerii” de Eugène Ionesco, dramaturgul francez de origine română pe care, tânăr, l-a cunoscut la Paris.

Pe scena sălii “Amza Pellea”, estetica lui hipnotică, arhitectura luminii și ritmul poeziei tăcute au creat o experiență care a rămas adânc în memoria noastră afectivă. „Mi-a plăcut foarte mult să lucrez la Craiova cu actorii minunați și echipa incredibilă de tehnicieni. Abia aștept să mă reîntorc!”.

Cu acel prilej, Robert Wilson a devenit Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova. Anterior, la Teatrul Național „Marin Sorescu” i s-au jucat două spectacole, în cadrul Festivalului Internațional „Shakespeare” de la Craiova: „Femeia mării”, de H. Ibsen, în 2008, respective „Sonetele lui Shakespeare”, prezentat de „Berliner Ensemble” (Berlin), în 2012.

În anul 2010, Wilson a susținut la teatrul craiovean conferința „Have I been here before?”, cu ocazia prezentării filmului spectacolului său „Hamlet – Un monolog”, realizat la Alley Theatre în 1995, în regia şi interpretarea sa.

Actorii și personalul tehnic din teatrul nostru îi aduc un omagiu celui care a sculptat în lumină spectacolele sale revoluționare și în același timp inefabile.

Drum lin, Bob Wilson! Scena noastră îți va păstra lumina.”

***

_{Dacă vrei să susții Cultura la dubă, poți face o donație lunară pe Patreon AICI. Sau redirecționează cei 3.5% din impozitul pe venit AICI.}

_{Cultura la dubă nu acceptă nicio formă de asociere cu jocuri de noroc sau partide politice.}

The post Legendarul regizor Robert Wilson a murit la vârsta de 83 de ani appeared first on Cultura la dubă.

Celebrul scriitor Mario Vargas Llosa s-a stins din viață la vârsta de 89 de ani. Anunțul a fost făcut printr-o scrisoare publică transmisă de cei trei copii ai săi. Llosa era unul dintre reprezentanții de marcă ai literaturii sud-americane, iar în urma sa rămâne o moștenire literară uriașă. “Orașul și câinii”, “Povestașul”, “Elogiu mamei vitrege” sau “Paradisul de după colț” sunt doar câteva dintre volumele pe care le-a scris. În 2010 el a primit Premiul Nobel pentru Literatură.

Mario Vargas Llosa s-a născut în Arequipa, în Peru, şi a fost crescut în Bolivia de mama și bunicii din partea ei. I s-a spus că tatăl său a murit, dar mai târziu, pe la vârsta de 10 ani, a aflat că o părăsise pe mama lui când era însărcinată. Ulterior a apărut în viața fiului său în Peru. împreună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise şi că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Tatăl avea să îl înscrie apoi la Școala Militară. A lucrat ca jurnalist de investigație, dar a renunțat la profesie atunci când a început să scrie ficțiune.

“Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima – experienţă descrisă în primul roman, Oraşul şi câinii. În 1955 se căsătoreşte cu o mătuşă, Julia Urquidi, provocând un mare scandal în familie, şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franţa ca profesor de spaniolă şi jurnalist. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel García Márquez, odinioară prieten, de servilism. Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa. În 2023 a fost primit în Academia Franceză, ocupând cel de-al optsprezecelea fotoliu și devenind astfel primul membru al așa-numiților Immortels fără ca vreuna dintre cărțile sale să fi fost scrisă în limba franceză.” – sursa: humanitas.ro

Cărțile sale au fost traduse și publicate în limba română la Editura Humanitas și Humanitas Fiction.

The post A murit Mario Vargas Llosa, scriitorul peruan câștigator al Premiului Nobel pentru Literatură appeared first on Cultura la dubă.

Mircea Diaconu a jucat în peste 40 de filme, fiind unul dintre actorii preferați ai regizorului Alexandru Tatos. Alături de acesta a lucrat la filmele Secvențe, Mere roșii sau Secretul armei secrete. Pentru publicul larg a devenit cunoscut datorită rolurilor din filmele Buletin de București și Filantropica.

Născut pe 24 decembrie 1949 în Vlădești, Argeș, Diaconu a debutat în actorie în 1970, la Teatrul Bulandra.

Pe lângă o bogată carieră în teatru și pe marele ecran, Mircea Diaconu a fost și profesor universitar. Între 2004 și 2011 a fost directorul teatrului Nottara, dar în paralel a deținut și un mandat de senator PNL. În mai 2012 a devenit ministrul Culturii în guvernul condus de Victor Ponta. În 2014 a câștigat un post de europarlamentar independent, iar în 2019 a candidat la președinția României pentru partidele ALDE și PRO România.

Cei care doresc să își ia rămas bun o pot face luni, între orele 12:00 și 16:00, la Teatrul Nottara.

The post A murit Mircea Diaconu. Actorul avea 74 de ani appeared first on Cultura la dubă.

Actorul Alain Delon a murit la 88 de ani. Anunțul a fost făcut în această dimineață printr-un comunicat de presă semnat de cei trei copii ai săi.

„Alain Fabien, Anouchka, Anthony şi (câinele său) Loubo sunt profund întristaţi să anunţe decesul tatălui lor. Acesta s-a stins din viaţă în linişte în casa sa din Douchy, înconjurat de cei trei copii ai săi şi de familia sa. (…) Familia sa vă roagă să îi respectaţi viaţa privată în această perioadă de doliu extrem de dureroasă”, se arată în comunicatul transmis AFP și citat de news.ro

Cel de-al 4-lea copil al lui Alain Delon, Christian Aaron Boulogne, nerecunoscut de actorul francez, a murit anul trecut.

Alain Delon a cucerit marele ecran începând cu anii 50. Brunetul cu ochii albaștri a devenit rapid un star al marelui ecran, iar magnetismul său a atras atenția presei, a femeilor celebre și a marilor regizori.

A jucat în 89 de filme în 62 de ani, multe dintre ele sub conducerea unor regizori de prestigiu precum Visconti, Antonioni, Jacques Deray, Godard și Louis Malle.

În 1963 a făcut parte dintr-o distribuție de excepție a filmului “Ghepardul”, regizat de Luchino Visconti, care a obținut Palme d’Or la cea de-a 16-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes.

În 1969 a jucat rolul principal în “Piscina”, alături de celebra actriță Romy Schneider, iar povestea lor de dragoste a devenit emblematică în lumea cinematografiei. Cei doi au format un cuplu timp de 5 ani.

Printre femeile care i-au marcat viața lui Alain Delon se numără și Dalida, Brigitte Bardot, Mireille Darc, Nathalie Delon și Rosalie van Breemen, ultimele două mamele copiilor săi.

Când modelul și actrița franceza Mireille Darc s-a stins din viață, Delon a transmis: “Mimi, dacă ar trebui să desenez forma universului tău, i-aș da forma unei inimi. Dacă ar fi să sculptez o femeie, aceea ai fi tu. Iubirea ta este paradisul meu pierdut.”

În 2019, Alain Delon a urcat pe scena Festivalului de Film de la Cannes, unde a primit Palme d’Or d’Honneur. Trofeul i-a fost înmânat de către fiica sa, Anouchka, cea care urmează la rândul său o carieră în actorie. Alain Delon a ținut un discurs cu lacrimi în ochi, în care a spus că “Mai mult decât sfârșitul unei cariere, este sfârșitul unei vieți. Acesta este un tribut postum, dar acordat în timpul vieții mele. (…) Să plec este foarte greu. Dar voi pleca.”

The post A murit Alain Delon, starul cinematografiei franceze appeared first on Cultura la dubă.

Bogdan Budeș, regizor de teatru și traducător de texte dramaturgice, a murit ieri, potrivit unui anunț postat de fratele său pe facebook. Colegii de breaslă au publicat mesaje de rămas-bun, șocați de veste. Până ieri, acesta fusese extrem de activ pe pagina sa de facebook, unde posta frecvent cele mai recente știri despre războiul din Ucraina, fiind cunoscător al limbii ruse.

Cauzele morții nu sunt oficial cunoscute, dar potrivit fratelui său, Bogdan Budeș ar fi suferit un infarct.

A studiat Filosofia la Universitatea din București (1991-1996), unde i-a avut ca profesori pe Andrei Pleșu sau Gabriel Liiceanu, și a terminat regie de teatru la Masterskaya (Atelierul) lui Piotr Naumovici Fomenko din Moscova, în perioada 2007-2010.

Într-un interviu acordat publicației money.ro pe 25 iunie 2024, acesta a povestit cum a început cariera de regizor, dar și pe cea de traducător.

“Gândul serios pentru Teatru, când a venit?
A, gândul serios a venit foarte târziu! Gândul serios a venit după ce l-am cunoscut pe Alexandru Dabija și am tradus „Ultima bandă lui Krapp”, spectacolul pe care el l-a montat la Teatrul Act, cu Marcel Iureș. În urma unor discuții, m-a întrebat „de ce nu vrei tu să faci regie de teatru?” Și eu chiar voiam să dau la Regie, în anul ăla. A venit și impulsul ăsta de la Dabija… Fix în anul acela am cunoscut o actriță rusoaică, am ajuns la Moscova și am făcut teatru acolo.” (…)

“E important de spus că traduc doar teatru. Ei bine, au fost momente când am stat la un cuvânt. Treceam mai departe cu traducerea, dar îmi rămânea în cap un anumit pasaj și zile șir mă gândeam la el. Am un anumit timp la dispoziție să traduc o piesă. Căutam nuanțele replicii. Și s-a întâmplat s-o aud și pe stradă – replica – stând la o terasă. Adică era cineva, întâmplător, alături, care a spus ceva. Exact ce-mi trebuia mie! Nu știu în ce măsură e vreo trădare. Da, orice traducere e o trădare, dar mi se pare o prostie vorba asta, totuși.

În fond, ce mă interesează pe mine când traduc este ca vorbitorii limbii mele materne să vorbească potrivit în situația în care au fost puse personajele unei piese. Adică, dacă personajele vorbesc în limba engleză, să vorbească potrivit acelei situații. Înjurăturile, de pildă, sau tot felul de expresii idiomatice – acelea trebuie traduse și trebuie să fie adaptate, că nu poți să traduci mot-a-mot.”, a declarat traducătorul.

Slujba de înmormântare va avea loc pe 17 august, ora 14:00, la Biserică “Sfântul Gheorghe” din Brăila.

The post Regizorul și traducătorul Bogdan Budeș a decedat la 52 de ani appeared first on Cultura la dubă.

Nicu Covaci, fondatorul legendarei trupe Phoenix a murit. Avea 77 de ani și în luna martie fusese operat pe creier la Spitalul Județean Timișoara. Anunțul a fost făcut pe pagina sa oficială de facebook și a fost confirmat de directorul spitalului.

“De azi ne-asteaptā, Dincolo,

Cel Ce Ne-a Dat Nume.

Prin TOT ce ne-a lāsat Mostenire,

Nicu Covaci este, de azi,

Pururi,

NEMURITOR!”, au scris cei care îi administrează pagina de artist.

“Drum lin, Nicu Covaci. Regrete imense”, a reacționat la scurt timp și fostul membru al trupei Phoenix, Mircea Baniciu.

Născut la Timișoara pe 19 aprilie 1947, a studiat încă din copilărie chitara, pictura, a învățat să cânte la acordeon și la muzicuță, a avut înclinație către limbi străine, dar și-a perfecționat studiile în arte plastice, atât la liceu, cât și la facultate.

În 1962 a fondat tot la Timișoara trupa Phoenix.

Phoenix a fost un fenomen unic în istoria muzicii românești, creând subgenul etno rock, inspirat din folclorul românesc. De-a lungul existenței, formația avut peste 40 de membri.

Nicu Covaci a fost membru fondator, chitarist, compozitor și una dintre vocile emblematice Phoenix. Cealaltă voce legendară a fost Mircea Baniciu, la rândul său chitarist și compozitor. Din epoca de aur au mai făcut parte Ovidiu Lipan Țăndărică (baterie, percuție), Josef Kappl (chitară bas, voce, vioară, blockflöte) și Erlend Krauser (vioară, chitară). Această componență a fost surprinsă într-un reportaj foto superb numit “Ultimul concert”, realizat la Craiova în 1977 de către fotograful Victor Boldâr.

Fotografiile au căpătat o semnificație cu atât mai valoroasă cu cât la scurt timp distanță, 4 dintre membrii formației au părăsit clandestin țara, în ceea ce avea să devină celebra evadare a lor în Germania.

După un plan pus la cale de Nicu Covaci, Kappl, Krauser, Covaci și Țăndărică au părăsit România lui Ceaușescu cu camionul unui prieten al lui Covaci, ascunși în boxele formației, după ce difuzoarele au fost scoase.

Motivul pentru care Mircea Baniciu a rămas în România este neclar și azi. Nu se știe dacă Nicu Covaci nu a dorit să îl includă în plan sau dacă Baniciu a refuzat să plece. Cert este că Mircea Baniciu a rămas în România și a continuat să cânte singur cântecele Phoenix, chiar și dacă asta i-a atras numeroase interogatorii la securitate. Ulterior, în 1992, el a fondat Pasărea Colibri, alături de Florian Pittiș, Mircea Vintilă și Vlady Cnejevici.

De cealaltă parte, membrii care au plecat în Germania au experimentat diverse proiecte muzicale. Violonistul german Mani Neumann s-a alăturat trupei în 1979 și e devenit și el un membru marcant de-a lungul timpului.

În versurile cântecului “În umbra marelui urs (nr. se referă la URSS)“, lansat pe albumul cu același nume în 2000, Nicu Covaci face referirea la perioada petrecută departe de România.

“Am asteptat înfrigurat
Să mă întorc ‘napoi,
M-ați judecat, condamnat,
Dar cine sunteți voi? Căci timpul vostru s-a scurs
În umbra marelui urs,
Dar ghearele v-au rămas
În orice-mbrățisare,
Astăzi doare sărutul pe obraz!“

În umbra marelui urs, versuri de Nicu Covaci

După întoarcerea în România, componența Phoenix s-a schimbat deseori, iar membrii legendari s-au mai reunit pentru câteva concerte aniversare.

Cele mai cunoscute albume din istoria Phoenix sunt Cei ce ne-au dat nume (1972) și Mugur de Fluier (1974). Primul include celebrele cântece Nunta și Balada lui Negru Vodă – probabil cea mai complexă lucrare muzicală din rockul românesc, cu o durată de 14:56 de minute.

Iar pe albumul Mugur de Fluier se regăsesc hiturile Strunga, Andrii Popa sau Mica Țiganiadă.

Unele dintre versurile melodiile Phoenix aparțin poeților Vasile Alecsandri, George Topârceanu sau George Coșbuc. Altele, deși au fost supuse cenzurii, au reușit să păstreze subtilități care făceau trimitere la regimul comunist.

În cea mai recentă formulă, în 2022, trupa era formată din: Nicu Covaci – chitară, vocal, lider, Cristi Gram – chitară, voce, Costin Adam – solist vocal, Flavius Hosu – baterie, Vlady Săteanu – chitară bas, voce, Lavinia Săteanu – vioară.

Ultimul vis al lui Nicu Covaci era să reunească membrii legendari ai trupei într-un concert pe Arena Națională. Acesta fusese anunțat oficial și ar fi trebuit să aibă loc în toamna anului 2022. Nu se știe de ce nu a mai avut loc. Covaci a continuat să cânte până când au apărut problemele de sănătate, în 2024.

Din momentul operației lui Nicu Covaci, toți colegii săi de scenă au transmis mesaje publice de susținere.

Ultimul mare concert Phoenix, cu Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Josef Kappl, Ovidiu Lipan Țăndărică și Mani Neumann, a avut loc acum 19 ani, la Sala Palatului din București.

În urma lui Nicu Covaci va rămâne pentru totdeauna muzica pe care a creat-o alături de colegii săi, muzică ce a dat curaj în vremuri sumbre și a inspirat generații întregi, de la bunici, la părinți, fii și nepoți.

“E dimineață-n zori de zi.

Oamenii văd oamenii.”

The post Nicu Covaci a murit. Rămâne cu noi muzica Phoenix appeared first on Cultura la dubă.

Uniunea Scriitorilor din România a anunțat în această seară că poetul Ioan Es. Pop a decedat la vârsta de 65 de ani. Mai mulți scriitori și-au manifestat deja tristețea la aflarea veștii și au vorbit public despre valoarea poetului Ioan Es. Pop.

Pentru poeziile sale, Ioan Es. Pop a fost premiat în repetate rânduri de Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Academia Română sau la diverse festivaluri de literatură. Totodată a fost distins cu Premiul Naţional Lucian Blaga 2024.

“Cu tristețe am aflat că a murit Ioan Es. Pop, unul dintre cei mai importanți poeți români din ultimele decenii. Odihnească-se în pace!”, a transmis Mircea Cărtărescu.

“Drum bun în lumină, Ioan Es. Pop. Câtă vreme va exista limba română, poezia ta va ține pentru noi la un loc realitatea lumii. Îți mulțumesc pentru toată iluminarea (inclusiv & mai ales cea nocturnă). Și sper că te vei bucura în sfârșit de lumina pe care atât de mult ai dorit-o – și ai iubit-o.”, a scris Radu Vancu.

Ioan Es. Pop s-a născut la Vărai, judeţul Maramureş, la 27 iunie 1958. A absolvit în 1993 Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura română – limba şi literatura engleză a Universităţii din Baia Mare.

Potrivit News.ro, “ca student a activat în cenaclul “Nord” al revistei studenţeşti omonime, fiind, între 1981 – 1983, şi redactorul-şef al acestei publicaţii. Din 1987 a participat la şedinţele cenaclului “Universitas” din Bucureşti, condus de criticul şi profesorul Mircea Martin. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1994. A fost editor-şef al “Ziarului de duminică”, supliment al “Ziarului financiar”, şi editor senior al revistei „Descoperă”.

Ioan Es Pop a debutat editorial cu volumul “Ieudul fără ieşire” în 1994. A publicat apoi volumele “Porcec”, 1996, “Pantelimon 113 bis”, “Podul, antologie”, 2000, “Rugăciunea de antracit / The Anthracite Prayer”, antologie bilingvă, 2002, “Petrecere de pietoni”, 2003, “Confort 2 îmbunătăţit” (împreună cu Lucian Vasilescu), 2004, “Lumile livide/ The Livid Worlds”, antologie bilingvă, 2004, “No Exit”, antologie, 2007, “Unelte de dormit”, 2011, “Arta fricii”, 2016. Poezia lui a fost tradusă în mai multe limbi europene şi asiatice.

lumina s-a-mplântat în sol până la douăzeci de

centimetri adâncime.
ca s-o îndepărteze de acolo, vor trebui să aducă plugurile.
vor nimeri și peste mușuroiul din care veghez
asupra unor lucruri mai adânci.

muzica dată la maximum, geamurile închise,
țăranii morți în microbuz.

niște brazde fulgerate se vor întoarce atunci afară
bărboase și pline de brumă,
ca pentru a recrea seminția
unor barbari ce ară pe dedesubt,
sumbri și cu ochii plini de lacrimi.

muzica dată la maximum, geamurile închise,
țăranii morți în microbuz.

Ioan Es. Pop

The post A murit poetul Ioan Es. Pop appeared first on Cultura la dubă.

Matthew Perry, actorul americano-australian, a murit la vârsta de 54 de ani. Poliția din Los Angeles a făcut anunțul după ce acesta a fost găsit decedat în locuința sa. Momentan nu este cunoscută cauza decesului.

Potrivit autobiografiei sale, Perry, cunoscut pentru rolul Chandler din serialul “Friends”, s-a confruntat cu dependența de droguri și alcool. Cartea este tradusă și publicată în limba română la Editura Nemira, cu titlul “Friends, iubiri și marele lucru teribil.”

„Un memoir autentic, scris cu un curaj uimitor. Matthew Perry ne deschide larg ușile vieții lui, vorbind onest despre dependență, boală și singurătatea lui paralizantă. Această carte este însă plină de speranță. Dacă vreți să aflați cine este Matthew Perry, stați departe de zvonuri și citiți acest memoir.”, scria despre carte Marta Kauffman, cocreator al serialului Friends

„Bună, mă numesc Matthew, deși e posibil să mă știi după alt nume. Prietenii îmi spun Matty. Și ar cam trebui să fiu mort.” – începea actorul relatarea din carte, de la ambiția din copilărie de a deveni faimos și ajungând până la dependență și recuperare.

“Înainte de vizitele frecvente la spital și perioadele petrecute la dezintoxicare, a existat Matthew, copilul de cinci ani, care călătorea de la Montreal la Los Angeles, vizitându-și părinții divorțați. În acest memoir, facem cunoștință și cu Matthew, adolescentul de paisprezece ani, care a fost vedetă națională a tenisului canadian, dar și cu Matthew, tânărul de douăzeci și patru de ani, care a pus mâna pe un rol foarte râvnit de mulți actori, în episodul-pilot din serialul despre care vorbea toată lumea și care, la vremea respectivă, se numea Friends Like Us, și multe altele.

Într-o relatare extraordinară, pe care numai el o putea face în stilul său sincer, hilar și extrem de familiar, Matthew Perry dezvăluie mai multe despre familia destrămată, care l-a crescut (și, de asemenea, care l-a și lăsat să se descurce singur), despre dorința de validare, care l-a condus spre faimă, dar și despre golul interior, care nu a putut fi umplut nici măcar de cele mai mari visuri devenite realitate.” – sursa: nemira.ro

The post Actorul Matthew Perry, cunoscut pentru rolul Chandler din serialul “Friends”, a fost găsit mort la 54 de ani appeared first on Cultura la dubă.