5 recomandări de carte de la echipa Cultura la dubă

De Ziua Internațională a Cărții, redactorii echipei Cultura la dubă vă fac câte o recomandare de carte.

Alina Cristea:

„Fetița care se juca de-a Dumnezeu”, Dan Lungu. Un roman nu tocmai recent, dar cu o temă care rămâne în continuare la fel de actuală pe cât era și la momentul publicării textului: aceea a emigrării temporare a românilor. E o carte sensibilă, care surprinde și confuzia copiilor și suferința adulților, recreând o realitate care afectează în prezent aproximativ 100.000 de familii. 

„Mama nu mai are față, i s-a tocit, liniile care la bătrâni se adâncesc din ce în ce la ea aproape că au dispărut. Mama e o voce umedă care o întreabă ce-mai-faci-iubita? ce-note-ai-mai-luat-la-școală? ce-cadou-să-ți-iau-de-ziua-ta? te-înțelegi-bine-cu-Buna? Fața ei ovală întinerește, începe să arate netedă ca în fotografii.”

Dana Coțovanu:

“Un Pământ Nou – Trezirea Conștiinței Umane”, Eckart Tolle. Pentru că îți vorbește despre nefericirea în care crezi că ești și despre faptul că trăiești oriunde, numai nu în prezent și în propria viață. Îți spune ce nu știai despre tine, în raport cu propria viață.  

Eckart Tolle este unul dintre cei mai cunoscuți profesori de spiritualitate, în 2008 fiind chiar numit de publicația New York Times, „cel mai popular autor spiritual din Statele Unite”. S-a născut în Germania, a studiat la Universitatea din Londra și Cambridge și acum locuiește și își desfășoară activitatea de profesor în Vancouver, Canada.

,,Oamenii cred că fericirea lor depinde de ceea ce se întâmplă, adică depinde de formă. Ei nu realizează că întâmplarea reprezintă lucrul cel mai instabil din univers, mereu supus schimbării. În viziunea lor, momentul prezent este ori tulburat de ceva ce s-a întâmplat și n-ar fi trebuit să se întâmple ori incomplet – pentru că ceva ce ar fi trebuit să se întâmple nu s-a întâmplat. În acest fel, ei ratează perfecțiunea mai profundă inerentă vieții înseși (…).”

Mălina Gîndu:

“Dinții ascuțiți ai binelui”, Bogdan Răileanu. E îndeajuns de captivantă cât să prindă pe cineva care nu-i prieten la cataramă cu semnul de carte și îndeajuns de bine dozată cât să placă unui lector “cu acte în regulă”.

Pe scurt, două lumi aparent diametral opuse, universul unui interlop de mahala din București și viața monahală de la o mănăstire ascunsă în munți, ajung să se intersecteze. Și, ce să vezi, că nu sunt chiar așa diferite. Exact concluzia la care ajung oamenii adesea atunci când își pun la bătaie răbdarea și curiozitatea să se cunoască unii pe alții.

“Trupul tras de gravitație în jos. Sufletul tras de Dumnezeu spre cer. Ce forțe misterioase se întâlneau la suprafața pământului! Ce luptă se dădea între trup și sufket, între forța gravitațională și Dumnezeu! Și între aceste două forțe stătea ca într-o capsulă viața.”

Alexandra Tănăsescu:

Jurnal, 1935-1944, Mihail Sebastian. Probabil cel mai frumos și cel mai complex jurnal din literatura română, o carte care ne arată talentul desăvârșit al scriitorului Mihail Sebastian, dar și vulnerabilitățile care au stat în spatele artistului.

Este, în același timp, o radiografie a Bucureștiului interbelic și a Bucureștiului pe timp de război, o incursiune în generația lui Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian și Nae Ionescu, precum și o călătorie printre concertele de muzică clasică pe care Sebastian le asculta la radio.

Dacă nu aveți deja un jurnal, probabil este cartea care vă va determina să începeți și voi unul.

Sorin Tănase:

“Lincoln între vieți”, George Saunders. Sunt unele cărți care nu te atrag nici ca design al coperții, nici ca titlu. Nici despre autor nu știam prea multe. “Lincoln între vieți” e una dintre ele, însă spune o poveste plină de durere, într-un fel original, nu de puține ori presărată cu umor. 

Te face să râzi în fața morții și să nu ai resentimente că o faci. Nu este o lectură grea, dar este departe de a fi una lejeră, fiindcă are atât de multe substraturi câte poți să îi oferi.

E o carte nouă ca stilistică, dar te face să călătorești în trecut, în noaptea în care se petrece acțiunea, când președintele Abraham Lincoln își vizitează fiul proaspăt înmormântat la cimitir. 

Mi-ar plăcea să o citească și altcineva din comunitatea Cultura la dubă și să vorbim despre ea, fiindcă sunt multe de vorbit.

#culturaladuba #scoatemculturadinduba


Susține platforma noastră de jurnalism independent printr-o donație:

Transfer Bancar: RO47RNCB0318009831680001(BCR)

Patreon: Donează

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *